Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Doneaza

Calendar

Decembrie 2017
LMMJVSD
123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031

Ianuarie 2018
LMMJVSD
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
293031

Online

Vremea
Varful Ursu
Muntii Capatinii

Reduceri

Voluntar in Carpati - 2016

Homepage

Lista de discutii

Munții Cernei: Piatra Băniței-Culmea Mohornicului-Peștera cu Abur (Muntii Cernei)

Motto: Vedi Roma, pui mori!


   Dar până să te duci să vezi Roma, vino să vezi Cerna! Știi cum e Valea Cernei? Am să o compar cu ceva pe care tu îl cunoști foarte bine. Valea Cernei e un fel de Piatra Craiului întoarsă cu susul în jos. E ca o formă negativă a Crestei Pietrei Craiului.

   Ca la jucărelele alea de plastic din galetușa cu care mergeai pe plajă. Umpli Valea Cernei cu nisip umed, de aici, de la Cheile Pecinișcăi și până sus, la Retezatul Mic și Muchia Oslei, o bătătorești bine și o întorci: Piatra Craiului, cu Vărful Ascuțit, cu Țimbalul Mare, cu Colții Grindului și Șaua Funduri... Tot.



  S-a creat imaginea că Băile Herculane ar fi o statiune pentru vârsta a treia. Nimic mai greșit! Poate că asta a fost odată. Astazi ,,statiunea bătrânilor" e pustie, cu hoteluri goale, prin care bântuie fantome.

  Hotelul Decebal, unde un reporter de televiziune a filmat o fantomă.


/Banita/img_7326-j10.jpg



  Astăzi turiștii sosiți aici se îndreaptă spre pensiuni și spre unul din cele 4-5 campinguri din statiune și de pe Valea Cernei.

  Cei care caută linistea și odihna străbat potecile ușoare de sub Culmea Seseminului, ori fac plajă pe Platoul Coronini.

  Alpiniștii își află teren pentru cățăratură în pereții din Cheile Feregari, în Peretele Șoimului, în pereții de la Crucea Albă, în traseele de lângă Peștera Hoților, ori mai departe, în Cheile Bobotului, de la km28.

  Speologii se simt aici în largul lor. Ei pot găsi în versantul Munților Cernei cca. 80 de peșteri, iar în Munții Mehedinți peste 200.

  Pescarii au lansete fără plută și trebuie să fie foarte dibaci când dau la păstrav.

  Am vazut și două persoane care urcau spre Domogled cu plase mari, pentru prins fluturi...


  Astăzi ne îndreptăm atenția spre versantul drept al Cernei, în zona din apropierea stațiunii, unde vom întâlni în drumul nostru falia de calcar a Cernei.

  Plecăm cu mașina spre ștrandul termal ,,Șapte Izvoare Calde" de la km4. Până să ajungem în zonă ne oprim să luăm apă de la un izvor de pe marginea șoselei.




/Banita/img_7736-j2.jpg



  Coborâm cu mașina pe drumul betonat ce duce la Barajul Prisaca. Lăsăm pe stânga intrarea la Ștrandul termal ,,Șapte Izvoare Calde", mai coborâm încă 50-60m pe drum, trecem podul peste apa Cernei și lăsăm mașina pe marginea drumului, lângă intrarea în cel de-al treilea camping.



/Banita/img_7737-j2.jpg



  Ne întoarcem 10-20m și intrăm prin curtea celuilalt loc de campare. Se vede drumul pe care am venit și podul de peste râu.



/Banita/img_7738-j2.jpg



   La capătul aleii din curte, între ultima mașină și spălătorul din aer liber, dibuim cu atenție intrarea în traseu, coborând spre stânga, până aproape de malul Cernei. 



/Banita/img_7739-j2.jpg



  Un timp poteca marcată cu TG ne poartă pe lângă undele linistite ale râului.



/Banita/img_7744-j2.jpg



  Traversăm mai întâi un scoc sec, apoi trecem peste firicelul de apă al afluentului Slatina. Deși numele îl recomandă ca este sărat, gustăm din apa paraiașului și o găsim rece și bună de băut.

  Dincolo de apă poteca părăseste malul Cernei și începe urcușul spre inima muntelui.



/Banita/img_7745-j2.jpg



  Urcăm tare și în 10min. de la paraiaș ieșim la lumină, pe culmea îngustă a piciorului de munte numit Piatra Băniței.



/Banita/img_7750-j2.jpg



  în prima parte poteca urcă destul de lejer pe cracul de munte, printr-o pădure de pin roșu, pin obișnuit și nu din cel negru, bănățean.



/Banita/img_7756-j2.jpg



  Răsare soarele, începe să se încalzească și padurea rară de pin nu ne ofera umbra la care să putem respira ca oamenii.



/Banita/img_7757-j2.jpg



  O minătarcă tânară, dar cu probleme serioase de ten. Lipsă de coenzima Q10...



/Banita/img_7758-j2.jpg



  Ajungem sub peretele de calcar al Faliei Cernei. Dau să mă apropii cu spatele de această stâncă marcată cu semnul turistic și cu doua mămâițe de pietre, pentru a poza peretele de deasupra, numit Piatra Băniței. Marin face un pas în spate și-mi strigă să nu ma mișc. O fiperoaică grasană, maronie, s-a dat dupa stancă și s-a întors cu capul spre noi să vadă ce avem de gând să facem.



/Banita/img_7761-j2.jpg



  M-am tras de langă piatră și am încercat, totuși, o poza cu peretele de calcar. Nu, n-a iesit cum aș fi vrut. De pe piatra se vedea bine...

  Sus, în stânga, deasupra pinilor se vede un steag alb. Acolo trebuie să ajungem.



/Banita/img_7762-j2.jpg



  Poteca ocoleste peretele prin dreapta și urcă în serpentine strânse.



/Banita/img_7765-j2.jpg



  Ajungem din nou pe culmea piciorului de munte, deasupra peretelui de calcar. În punctul de belvedere ne întâmpină un zid de piatră, de la un vechi observator al caraulelor austriece. De pe vremea imperiului, desigur.



/Banita/img_7768-j2.jpg



  Din fața zidului vedem jos bazinul ștrandului termal. Lumina dimineții nu e prea bună pentru fotografiile spre Valea Cernei și versantul Munților Mehedinți.



/Banita/img_7770-j2.jpg



  Marinică iese pe colțanul de calcar și aranjează ,,steagul" alb, înfașurat de vânt pe bațul de care e prins.



/Banita/img_7775-j2.jpg



   De aici se vede drumul de pe Valea Cernei și cel de beton pe care am coborât noi spre parcare.



/Banita/img_7776-j2.jpg



  Ne asezam pe bucatica de teren din fata zidului si de deasupra prapastiei si asternem mancarea pentru micul dejun.

  Altfel decat daca ai manca in fata televizorului. Aici ecranul e mult mai mare, in schimb sonorul e pe zero. Nici macar nu adie vantul... 



/Banita/img_7777-j2.jpg



   Pregatim rucsacii si continuam traseul pe cracul de munte.


/Banita/img_7778-j2.jpg


Era sa uit. Inainte de a incepe a urca, am dat o fuga spre dreapta, pe curba de nivel sa cautam Pestera de la Piatra Banitei. Nu e niciun fel de poteca si n-am insistat prea mult sa o gasim. N-am gasit-o.

   Ne ies in carare doua surate tepoase.




/Banita/img_7785-j2.jpg



  Poteca ne poarta lejer prin padure de fag, putin sub culme.



/Banita/img_7786-j2.jpg



  Pe unele portiuni cararea devine o adevarata alee de promenada.



/Banita/img_7788-j2.jpg



  Dupa 2-2,5h de la plecare, asta cu pauza cu tot, iesim la gol in poiana numita Culmea Inalta. Cand ajungem in saua din dreapta paduricii de pin suntem pe creasta principala a Muntilor Cernei si implicit a Meridionalilor.



/Banita/img_7793-j2.jpg



  Poiana e plina de flori de sanziene galbene.



/Banita/img_7797-j2.jpg



  Trecem de crucea unui cioban, reper bun in aceasta zona nemarcata a traseului si privim in spate varfurile Suscu si Domogled din Muntii Mehedinti.

  In stanga Varfului Suscu se adanceste Saua Padina, iar intre el si Domogled sunt Cheile Jelerau.



/Banita/img_7802-j2.jpg



  Traseu nostru marcat cu TG se opreste aici. Prin asta am prezentat o alta cale de a ajunge din Valea Cernei in creasta principala a muntelui.

  Din saua de pe Culmea Inalta, unde ne aflam, poteca de creasta marcata cu BR se indreapta, prin padure, spre culmea Muntelui Cicilovete, cel de deasupra Cascadei Vanturatoarea.



/Banita/img_7807-j2.jpg



  Urcam spre stanga, trecem pe sub o ,,hora de pini",care se pare ca a suferit un incendiu si gasim marcajul de creasta pe primii copaci. Poteca ocoleste varful maracinos prin stanga, printr-o padure de fag.



/Banita/img_7814-j2.jpg



  In padurea de fag cresc buretii laptosi. Iutarii. Acestia sunt buretii laptosi buni.Ne dam seama vazand lamele marunte si dese de pe partea inferioara. La buretii porcesti, asemanatri pe fata, lamele sunt mai mari si mai rare. Si aceea sunt buni, dar si mai iuti decat acestia.



/Banita/img_7818-j2.jpg



  Iesim din padure si de acum vom merge mai mult prin poieni, pe culme si pe versantul drept al Culmii Mohornicului.

  O floare de volbura alba.



/Banita/img_7819-j2.jpg


   Flori de bozie.



/Banita/img_7824-j2.jpg



  Haladuim pe potecile de pe Culmea Mohornicului.



/Banita/img_7831-j2.jpg



  Vedere spre vest, spre Depresiunea Cornereva. Pe acolo trece drumul si calea ferata de la Orsova spre Caransebes si Timisoara. La capatul din dreapta al depresiunii caile astea de transport trec peste pasul Poarta Orientala a Transilvaniei, la o altitudine de cca. 540m. 



/Banita/img_7833-j2.jpg



  Tufele de mure sunt deabia inflorite. Prin octombrie...

  Cum faci ca sa poti manca/culege mure? In pimul rand trebuie pantaloni lungi. Prinzi cu o mana una din murele din ciorchine, una mai verde, sa nu se rupa si cu mana cealalta culegi. Nu poti tine rugul de mure cu mana.

  Am vazut la un prieten la Valenii de Munte un soi de mure fara tepi, de cultura. n-aveau nici un haz:parca erau dude...


/Banita/img_7834-j2.jpg



   Garofite.



/Mohornic/img_7837-j2.jpg



  O lumanarica ,,bine crescuta". De statura unui om.



/Mohornic/img_7838-j2.jpg



  Continuarea Culmii Mohornicului spre sud. Hm, sud-vest. Ea tine pana la Varful Poiana cu Peri. In continuare Creasta Muntilor Cernei se numeste Culmea Seseminului. E culmea impadurita din dreptul Bailor Herculane.

  Cine se infige la Creasta Carpatilor Meridionali trebuie sa treaca pe aici, in sens invers. 



/Mohornic/img_7843-j2.jpg



  Trecem pe langa un salas parasit. 



/Mohornic/img_7845-j2.jpg



  Poteca se atine pe la umbra padurii si ne fereste de tufele inalte de urzici. 



/Mohornic/img_7849-j2.jpg



  O privire in spate. Din varful acela am coborat pe langa padure, prin stanga salasului.



/Mohornic/img_7854-j2.jpg



  Aglomeratie pe o floare de bozie.



/Mohornic/img_7864-j2.jpg



  Candva a fost aici o casa si o livada. Toata culmea e plina de pomi fructiferi. Prin iunie gasim in Poiana cu Peri trei ciresi cu fructe mari, ,,inima porumbelului". In octombrie gasim la tot pasul meri din soiuri felurite, foarte parfumate, pe care nu le stiu de acasa, din Prahova.

  Si prunii sunt plini de rod. Nu stiu daca ii culege cineva. In schimb stiu ca pe Valea Teleajenului prunii n-au mai rodit de vreo trei ani.



/Mohornic/img_7875-j2.jpg



  Masivul Domogled. Pe creasta care abia se distinge ,aici, in fata muntelui, urca poteca marcata cu BG si numita Cararea Pisicii. Adica te cam catari...



/Mohornic/img_7882-j2.jpg



  Noi vom continua pe Culmea Mohornicului pana ininte de ultimul varf, cel impadurit. 



/Mohornic/img_7883-j2.jpg



  Am uitat sa spun ca tot timpul am mers pe Culmea Mohornicului in spatele unei turme de oi, la vreo 200m.

  Stateam la umbra pe ultimul dintre varfurile poienite si oile ajunsesera in saua de la Poiana cu Peri. Aici se vedea ca intalnisera un grup de turisti si se blocasera, nu mai inaintau. Cainii latrau. Echipa lasase rucsacii jos si incerca sa alunge cainii cu o alarma electronica. Apoi ii auzim ca striga la noi sa ne ducem sa luam cainii. Credeau ca noi suntem ciobanii. Strigam la ei sa intre in padure, sa lase oile sa treaca...

  Oile trec de ei si dispar in padurea de pe Culmea Seseminului. Ne apropiem si noi incet de zona de conflict. Intalnim un baiat ce pazea trei rucsaci.

  ,,Nu sunteti cu oile?!"

  ,,Nu prea."

  ,,Inseamna ca oile n-aveau cioban. Erau doar cu cainii."

  Asa meserie mai zic si eu. Prin delegarea competentelor spre caini. Unde o fi umblanda ciobanasul banatean? Poate  fi la Oficiul de Inventii si Marci. Am eu o teorie cu privire la ciobanasul din balada Miorita.


  Uite, eu nu inteleg nicicum atitudinea de plecare a capului in fata destinului la ciobanasul moldovan. El parea baiet istet, devreme ce avea oi mai multe etc. Si mai mult de atat avea noroc cu carul...Ba, daca te-a lovit norocul cu o oaie vorbitoare...Ca asta e noroc, ca doar n-ai inventat-o tu, nu aflam din poezie ca s-ar fi ocupat de educatia ei... ei bine, el se face ca nu intelege fenomenul, minunea oii vorbitoare...

  Din prima clipa ciobanasul moldovan trebuia sa ia frumusel oaia vorbitoare si sa mearga cu ea la Oficiul de Inventii si Marci. Sa-si inregistreze brendul. Oaie vorbitoare-marca inregistrata. Punea pe ea un R mic, intr-un cerculet.

  Apoi trecea la productia de serie. Nu gasea un berbec pe masura...O clona,tata! S-a mai vazut si la altii... Oita Dolly, nu?

  Si Miorita nu era o simpla oaie vorbitoare: ma-ma , pa-pa... Nu, era desteapta, cu urechea plecata fin spre ascultare... Numai buna de un ofiter de informatii...

  Apoi vii cu oferta: o mie de Miorite pentru a fi infiltrate printre oile din Afganistan si pakistan. Pe la Gealalabad...

  Il scoteai pe Bin Laden din gaura de sarpe.

  Auzi tu: ,,Sa le spui curat, ca m-am insurat!" Mare branza!!!



/Mohornic/img_7887-j2.jpg



  Gasim indicatorul la marginea padurii si incepem sa coboram.

  Echipa intalnita in Poiana cu Peri e din Brasov. Baiatul care intrase in conflict cu turma ramasese aici sa pazeasca rucsacii. Ceilalti doi colegi ai lui coborasera sa caute apa. Urcasera din Baile Herculane pe aici, pe la Pestera cu Abur si crezusera ca vor gasi apa la Izvorul Elisabeta. Si n-au mai gasit izvorul.

  Baiatul de la rucsaci ne-a spus ca intentioneaza sa parcurga Creasta Muntilor Cernei si Godeanu si sa ajunga pana in Retezat. Deocamdata incepusera cu stangul...

  Discutam de sansele turei lor si de locurile unde ar mai putea gasi apa pe traseu. Ii povestim de izvorul de sub Culmea Cicilovete, despre existenta cariua ne vorbise Ciprian din Caransebes, pe care l-am intalnit in tura din Arjana.

  Si ar mai fi si izvorul de sub Saua Prislop, la inceputul traseului marcat cu BG, spre Prisacina.




/Mohornic/img_7888-j2.jpg



  In intersectie e si un copac cu atentionarea ca am ajuns in creasta. Asta daca am fi urcat din Baile Herculane.

  La inceput poteca de coborare face un ocol mare prin amfiteatrul de formare al Izvorului Elisabeta. Cand poteca iese din amfiteatru si ajunge pe culmea piciorului de munte, ne orientam spre stanga si ajungem in 5min. la izvor. Acum e cam acoperit de frunza.

  Nu vedem la izvor pe cei doi baieti plecati dupa apa. Sigur au fost nevoiti sa coboare pana la Izvorul Munck.




/Mohornic/img_7891-j2.jpg



  Mai jos, intr-o padure de goruni piperniciti, gasim flori cu inflorescenta in trei culori. Si nu orice fel de culori... 



/Mohornic/img_7903-j2.jpg



  Trecem pe langa un adapost parasit. Parca e casuta din povesti. Chiar de-ar fi din turta dulce, nu ne-ar putea ademeni... E foarte cald, ne e sete si ceva dulce n-ar merge de nicio culoare.



/Mohornic/img_7905-j2.jpg



  Ocolim prin dreapta un varf de gresii si ajungem la Foisorul Rosu. Sub acoperisul de tabla parca suntem intr-un cuptor. Ne aplecam spre afara si facem o poza cu Masivul Domogled si statiunea Baile Herculane cuibarita pe Valea Cernei.

  Constructia se afla pe Varful Elisabeta. Numele locului vine de la o printesa din casa imperiala austriaca. Personajul, parca de poveste, indragise aceste locuri si poruncise sa se construiasca aici un adapost unde obisnuia sa se opreasca cu prietenii si sa serveasca masa.



/Mohornic/img_7914-j2.jpg



  Ne intalnim cu baietii plecati dupa apa.



/Mohornic/img_7920-j2.jpg



  Ajungem pe Varful Ciorici si studiem manunchiul de indicatoare. Acum doi ani nu era niciun indicator si am intalnit grupuri care cautau Pestera cu Abur dinsus de Foisorul rosu. 



/Mohornic/img_7921-j2.jpg



  Varful Ciorici e chiar deasupra Faliei Cernei, in zona calcarelor.

  De pe varful de calcar, impodobit cu multe lapiezuri, se deschide o oarecare perspectiva spre valea superioara a Cernei.

  Pestera cu Abur si, mai jos, Avenul lui Adam, sunt chiar sub varful pe care stam acum.



/Mohornic/img_7928-j2.jpg



  Prindem marcajul PG si coboram in 5min. la Pestera cu Abur. Date despre ea, cat si despre Avenul lui Adam, am prezentat in Articolul meu ,,Pesterile cu aburi".

  Voi mentiona aici cateva precizari in legatura cu cateva toponime din zona.

  Se spune corect ,,Pestera cu Abur" si nu ,,Grota cu Abur". Grota vine de la fratuzescul ,,grote".Pestera e cuvant romanesc si suna mult mai frumos.

  La fel si cu ,,Grota Haiducilor". Corect se spune ,,Pestera Hotilor", care e cu totul altceva...

  ,,Grota lui Serban" din Domogled, de fapt se cheama ,,Pestera sub Sarban", Sarban fiind varful de deasupra.


  Pestera asta trebuie vizitata iarna... Pe caldura asta te mai loveste si duhneala aburilor fierbinti iesiti din adancul pamantului... 



/Mohornic/img_7936-j2.jpg



  Revenim la poiana de pe Varful Ciorici, cea cu indicator. De aici ne indreptam pe PG spre Izvorul Munck.

  Mai intai traseul ne poarta pe cateva serpentine luuungi, cu poteca aproape orizontala. Marcajul TA, pe care am coborat pana aici din Poiana cu Peri, continua sa coboare pe serpentinele largi, din care cauza am face aproape doua ore pana jos, la Hotelul Roman, ori Biserica Catolica.

  Aici padurea are aspectul unei jungle, copacii fiind napaditi de liane lungi de vita salbatica, de curpeni, ori iedera.





/Mohornic/img_7938-j2.jpg



  Continuam pe curba de nivel si, unde locurile devin mai largi, descoperim Foisorul Galben.



/Mohornic/img_7940-j2.jpg



  Dincolo de platoul impadurit unde se afla Foisorul Rosu vedem peretele de calcar de sub care iese la lumina zilei Izvorul Munck.

  Numele izvorului vine de la un medic balneolog de la inceputurile moderne ale statiunii.

  La izvor ne racorim cu apa rece pana la brau. Parca suntem in armata.

  Pe perete vedem multe spituri de la traseele de cataratura.



/Mohornic/img_7942-j2.jpg



  Urmarim o soparlita care vaneaza muste.



/Mohornic/img_7951-j2.jpg



  De la izvor coboram pe marginea firicelului de apa, printr-o zona mai umbroasa. Prin frunzele de fag, uscate, gasim o planta cu o inflorescenta mai curioasa, in doua culori.



/Mohornic/img_7960-j2.jpg



  Trecem pe partea dreapta a vaii si vedem langa un copac cu placute indicatoare un vechi bazin de colectare a apelor de la Izvorul Munck. O conducta ducea aceasta apa la fantana arteziana in holul unui pavilion din stanga Pietii Hercules.



/Mohornic/img_7962-j2.jpg



  Ceva mai departe poteca se ramifica. In stanga se lasa PG care ne poate conduce in 10min. pana jos, iesind aproape de capatul traseului de autobuz, pe langa Izvorul Diana.



/Mohornic/img_7963-j2.jpg



  Noi continuam pe PA si mergem pe curba de nivel.



/Mohornic/img_7965-j2.jpg



  Pe refugiul unei stanci aeriene se afla Foisorul Verde.



/Mohornic/img_7967-j2.jpg



  De aici vedem Hotelul Decebal, cel cu fantoma...



/Mohornic/img_7968-j2.jpg



  Poteca mai traverseaza o vaioaga seaca si apoi ne scoate pe Platoul Coronini. Din capatul de sus al platoului pleaca o poteca ce urca pe Cracul lui Arendasu pana in Poiana cu Peri.

  Pe Platoul Coronini isi alcatuiesc cei de la MISA spiralele... Nu stiu ce sa zic despre ei. Ii vad cam zanatici si ma distreaza  ca orice de pe lumea asta care e lipsit de pragmatism. (Sa va zic una calda, pe care abia am auzit-o: la Campionatele mondialede atletism de la Berlin o atleta din Africa de Sud a luat o medalie de aur, dar e posibil sa o piarda. N-a fost dopata, dar e suspectata ca ar fi barbat...Pai sa-i dea chilotii jos... Pai n-avem si noi transexulaii nostri? Haiducul Baba Novac din Babarunca, ori Babadag, sau Babana, nu mai stiu. In tinerete a fost haiduc, apoi s-a trecut ca baba...)



/Mohornic/img_7971-j2.jpg



  Din Platoul Coronini ne indreptam spre un releu GSM si coboram in serpentine stranse pana in Cartierul Zavoi al statiunii, cel de pe malui drept al Cernei.



/Mohornic/img_7974-j2.jpg



  Trecem raul pe Podul Rosu (aici totul are un nume) si descoperim in curtea Ocolului Silvic (cel care administreaza si Parcul National Domogled-Valea Cernei) un exemplar falnic de alun turcesc. E cat un copac mare. Alte exemplare se mai pot intalni in Cheile Feregari si Cheile Pecinisca.



/Mohornic/img_7975-j2.jpg



  Ajungem ,,acasa", ne racorim cu cate un dus si iesim in gradina din spate sa bem cate un sprit rece la umbra. Hopa! Am uitat masina la campingurile alea de la km4. Mergem cu dubita si aducem si masina lui Marin acasa.

  Reluam de unde ramasesem: de la sprituri. Ochii ni se limpezesc si vedem ca marul de langa noi infloreste pentru a doua oara. E semn de toamna lunga...

  Numai buna pentru ture la munte!


  Carari cu soare!




/Mohornic/img_7284-krup-j2.jpg




Joi, 27 august 2009 - 18:40 
Afisari: 30,368 


Postari similare:





Comentariile membrilor (6)

miparv
miparv
Rucsac
 
1
Buna tura cat si pozele.


Miercuri, 19 august 2009 - 21:36  

andy79
andy79
Busola
 
2
Ce poate fi mai minunat decat un concediu pe valea Cernei? Am descoperit si eu aceasta vale prin 2000 cand la fel pornisem cu ideea preconceputa ca Baile Herculane ar fi o statiune cu batranei care care dupa ei sticlute cu apa de izvor. Nimic mai fals!


Joi, 20 august 2009 - 14:05  

pisti2004
pisti2004
Cort
 
3
O descriere minunata,care m-a facut sa traiesc cateva clipe in zona Herculane,mult timp a trecut de cand am vizitat statiunea si cateceva din imprejurimi.Multumesc domnule Cepoiu,pentru acest frumos Rt,care mi-a trezit interesul de a mai vizita aceasta minunata zona!


Vineri, 21 august 2009 - 07:35  

alexus
alexus
Busola
 
4
In Herculane m-am vindecat de Bronsita, la varsta de 5 ani. Dupa mai multe consultatii si tratamente medicamentoase care nu dadusera nici un rezultat, un medic i-a spus mamei mele sa ma duca la Herculane. Trebuia sa ma bag in apa rece ca gheata (unde ai mei raceau sticlele cu bere), dupa care, imediat , sa ma intind cu spatele pe niste pietre mari incinse de soare. Intr-o singura saptamana am fost vindecat.

Mi-a placut mult descrierea turei. In legatura cu acea "Cruce Alba", imi aduc aminte de o povestioara, despre un calaret incercuit de inamici si care ar fi sarit cu un cal alb de acolo.

Care este istorioara adevarata?


Miercuri, 26 august 2009 - 12:59  

gigicepoiu
gigicepoiu
Coarda
 
5
@andy79:Si eu am ideea preconceputa ca Baile Olanesti ar fi cu sticlutele. Trebuie vazut ce e si acolo.
@pisti2004Carpati.orge Valea Cernei cred ca niciodata nu poti spune ca ai vazut tot. Trebuie sa mai dati o fuga...
@alexusCarpati.orgarerea mea e ca ar trebui niste ,,ofrande" aduse pietrelor incinse de soare.
Referitor la Crucea Alba, am pozat panoul de sub ea in care se prezinta doua variante de poveste si am pus-o in jurnalul cu Varful Domogled.


Miercuri, 26 august 2009 - 18:30  

alexus
alexus
Busola
 
6
Citisem jurnalul respectiv si tocmai de aceea am intrebat. Si eu auzisem de la localnici o istorioara despre un ofiter, dar care fiind incercuit, a sarit de acolo cu calul alb pe care il calarea. Pe placuta respectiva scrie ca ar fi taiat urmaritorii picioarele unui pod. Ma gandeam ca poate sti despre care dintre ele se zvoneste ca ar fi adevarata!

Cat despre ofrandele aduse pietrelor ... eu stiu daca or mai fi acolo! A trecut mai bine de un sfert de secol! Carpati.org


Joi, 27 august 2009 - 11:50  


 




Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu

 
0,0678 secunde

GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2017) www.carpati.org