Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Doneaza

Calendar

Septembrie 2017
LMMJVSD
123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930

Octombrie 2017
LMMJVSD
1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031

Online

Vremea
Varful Vanatoarea lui Buteanu
Muntii Fagarasului

Reduceri

Voluntar in Carpati - 2016

Homepage

Lista de discutii

Morărit și cinegetică: Valea Cerbului - Brana Mare a Morarului (ramura sudică) (Muntii Bucegi)

13 septembrie 2014


Anul și brâul. Cu trei ani în urmă Iulia urca prima oară un nemarcat, terminându-l cu o brână ușurică, cea a Văii Albe. Acum doi ani a făcut cunoștință cu Brâna Portiței, iar anul trecut cu Brâna lui Răducu. Acum a venit rândul Brânei Mari a Morarului. De fapt nu a fost la rând, noi având alte planuri, dar așa a fost să fie, soarta dorind să respectăm ceea ce pare că a devenit tradiție de început de toamnă.


/bucegi14e/bucegi14e_00.jpg

Panoramă de pe Priponul Văii Cerbului


Planul de cu seară a fost să atingem Vârful Omu, dorit de Iulia încă de când a început să meargă mai serios pe munte, iar acum cu atât mai mult cu cât tocmai ce și-a îndeplinit un vis și mai îndrăzneț, de a urca pe cel mai înalt pisc al țării, Moldoveanul.

Intenționam să-l abordăm via o vale ce Iuliei îi este deja cunoscută după două ascensiuni, Valea Albă, dar în trenul ce ne purta spre Bușteni pofta-i a crescut pe măsură ce ne apropiam de "muntele vrăjit". M-am gândit atunci la o abordare prin învăluire, prin Valea Morarului, fiind sigur că o să-i placă de la prima vedere. Atâta doar că varianta asta e mai lungă cu vreo două ore. Am decis în timp ce apucam plaiul Munticelului ca decizia să o luăm în funcție de cum se mișcă în prima oră de mers. De pe Munticel, rariștea de la traversarea părăului Coștila, secat la vreme de vară, ne lasă să admirăm tot flancul estic al gigantului din care își trage și apele, și numele:


/bucegi14e/bucegi14e_01.jpg


Buimăceala de dimineață e mai îndărătnică decât dorința și frânează elanul Iuliei. Planul B se pierde până în Poiana Coștilei, unde gustarea de dimineață o combin cu o scurtă inventariere a opțiunilor. Cam mult de urcat până pe Omu, chiar și prin Cerbului; mai bine îl las pentru un weekend întreg, cu apus și răsărit de soare la pachet cu dormitul în cabană. Ce să facem astăzi? Mă uit în față și ... Brâul Mare al Morarul îmi face cu ochiul (încețoșat de emoție):


/bucegi14e/bucegi14e_02.jpg


Atracția magnetizantă a brâului ne răsucește cu 90 de grade busola înspre Valea Cerbului. Deși am parcurs-o deseori, este abia pentru a doua oară când o fac de jos în sus. Cum toate coborârile au fost spre seară sau chiar după apus, acestea au prins valea în umbră, iar în graba prinderii vreunui tren puține cadre au avut șansa să capteze simultan și atenția mea, și pe cea a soarelui. Ei bine, astăzi o voi avansa de la statutul de scară de serviciu la rangul de traseu principal, chiar dacă numai pe jumătatea inferioară. Și are tot dreptul, etalându-și din plin farmecele în lumina dimineții:


/bucegi14e/bucegi14e_03.jpg

La Piatra Pârlită


Chiar dacă valea este epuizantă prin lungimea ei în zilele caniculare în care soarele e cel mai serios adversar al celor ce urcă nesfârșitele serpentine către stânca Omului, vom scăpa astăzi de calvarul acelor serpentine: avem de urcat doar până pe Pripon. Până acolo Valea Cerbului este blândă: potecă prietenoasă, poieni largi, perspective darnice asupra Morarului:


/bucegi14e/bucegi14e_04.jpg


Așa blândă și frumoasă cum e, valea a încântat-o pe Iulia și i-a alungat toropeala ce-a încetinit-o pe Munticel. Regăsindu-și ritmul normal de mers, i-au trebuit mai puține minute din Poiana Coștilei până pe Pripon decât până în poiană pe Munticel. Inclusiv cu ședințele foto de pe bolovanii din mijlocul poienilor prin care am trecut. Cu totul s-au strâns trei ore fără un pic pentru atingerea Brâului Mare plecând de la Căminul Alpin.


/bucegi14e/bucegi14e_05.jpg

Deasupra Priponului, la confluența Văii Căldărilor cu Valea Cerbului


Înainte de a intra efectiv pe brâu îmi fixez încă o dată reperele. Sub Turnul de Aramă este un colț de stâncă a cărui față am reținut-o bine, ba am și fotografiat-o s-o confrunt cu ceea ce voi zări prin ceață, dacă acesta se va ține scai de noi. Pe la baza lui trece brâul nostru (săgeata verde de mai jos), sărind din ulucul Șiștoacei Roșii în bazinul larg, deschis ca un evantai, al Șiștoacei Fântâniței, schimbându-și după depășirea colțului și direcția, și panta:


/bucegi14e/bucegi14e_06.jpg


Pornim spre brâu. La început drept spre baza pragurilor de piatră, ținând în urcare malul Șiștoacei Crucii, apoi, pe măsură ce ne ridicăm față de vale și brâul devine foarte clar, cotim ușor dreapta pe deasupra pâlcurilor de brazi și de tise. Găsim un hățaș convenabil pentru mers și îi dăm bice.


/bucegi14e/bucegi14e_07.jpg


Nu trec zece minute de când mărșăluim pe brâu când ... mă aud strigat! Tocmai de pe versantul celălalt! Iulia tresare prima, surprinsă dar mai ales amuzată de ineditul situației. Măturăm cu privirea tot flancul sudic al Văii Cerbului și într-un final zărim un omuleț ce ne face cu mâna de lângă bordeiul stânei din Pripon. Bănuiesc eu cine este, mai ales că îl însoțea un alt omuleț cu o bandană albastră. Prin binoclu bănuiala devine evidență: sunt amicii noștri Mihai și Mihaela. Aceiași cu care mă intersectam cu două săptămâni înainte chiar în locurile astea. Numai că atunci locațiile noastre erau inversate, ei pe Brâna Morarului, eu pe versantul Coștilei.


/bucegi14e/bucegi14e_08.jpg


Brâul câștigă repede în altitudine, după mai puțin de o jumătate de oră putem admira în întregime tot bazinul superior al Cerbului. Traversăm o primă șiștoacă, cum se numesc vâlcelele de pe fața sudică a Morarului. Șiștoaca Dracilor sau a Acelor. Un Ac e tot un Drac. Al dracului de frumos și de greu! Șiștoaca Dracilor colectează toate vâlcelele pornite din strungile dintre Ace, nevăzute cu toatele din unghiul în care ne aflăm, de sub pragurile pe care saltă Brâul de Mijloc.


/bucegi14e/bucegi14e_09.jpg


Ne apropiem de reperul fixat din vale, de care ne mai despart două uluce, amândouă din bazinul Șiștoacei Roșii. Numele șiștoacei este dat de petele arămii de pe pereții ce o bordează, cel mai celebru fiind Turnul de Aramă (Turnul Roșu) pe sub care se strecoară Brâul de Mijloc. Deasupra noastră e un alt perete de stâncă cărămiziu, cel ce desparte ulucul șiștoacei propriu-zise, pornite de sub Acul Mare, de celălalt uluc, scoborât din dreptul Turnului de Aramă:


/bucegi14e/bucegi14e_10.jpg


/bucegi14e/bucegi14e_11.jpg

Gentianella germanica, o gențiană mai puțin întâlnită pe la noi


Hățașele ne poartă din șiștoacă în șiștoacă, ținându-ne aproape de pâlcurile de conifere urcate din vale până la buza brâului. În dreapta noastră, amenințătoare sub coroana ei de ceață, Coștila își arată colții:


/bucegi14e/bucegi14e_12.jpg

Colții Mălinului și Dintele dintre Colți


Dincolo de reperul stâncos peisajul se schimbă. Intrăm în bazinul foarte larg al Fântâniței, o pajiște imensă, deschisă spre creastă ca un evantai. Hățașul ne îndreaptă spre centrul evantaiului, de unde ni se arată câteva din vedetele Morarului: Turnul de Aramă, Acul Mare, Creasta Ascuțită.


/bucegi14e/bucegi14e_13.jpg


Atingem firul pietros al Șiștoacei Fântâniței, pe care urcăm câțiva zeci de metri în sus. Mult mai jos șiștoaca se prăvălește peste o ruptură imensă în Poiana Pietrei Pârlite. Drept în partea opusă, o altă mare ruptură cu un horn înfiorător, cel prin care debușează Valea Caprelor:


/bucegi14e/bucegi14e_14a.jpg


Cotim apoi ușor dreapta, urcând în diagonală prin pajiște spre baza ultimului perete ce străjuiește brâna în drumul ei către întâlnirea cu creasta. Foarte larg evantaiul Fântâniței, ne ia ceva timp diagonala prin iarba deasă. Iată și colțanii ce veghează la liniștea acestui nebănuit de întins și reconfortant imaș:


/bucegi14e/bucegi14e_15a.jpg

Colțul dinspre Șiștoaca Roșie, reperul nostru fixat încă din vale


/bucegi14e/bucegi14e_16.jpg

Colțul spre care ne îndreptăm. Scocul din spatele lui e o scurtătură spre Creasta Ascuțită.


/bucegi14e/bucegi14e_17.jpg


Ajunși la baza peretelui, regăsim firava potecă a brâului, nu și izvorul Fântâniței (e drept, nu l-am căutat și poate ne-a scăpat la cât de firav este). Odată ce ieșim din pajiștea Fântâniței panta din dreapta noastră, spre Cerbului, se înăsprește, obligându-ne să ținem pașii în potecuță.


/bucegi14e/bucegi14e_18.jpg


În cinci minute ajungem în Șaua Fântâniței, punctul în care Brâna Mare trece peste Creasta Morarului din Valea Cerbului în Valea Bujorilor. Victorie pe ziua de azi!


/bucegi14e/bucegi14e_19.jpg


Laurii victoriei sunt florile de colț, incredibil de multe:


/bucegi14e/bucegi14e_20.jpg


Un ceas și jumătate ne-a luat plimbarea pe sudica Brânei Mari. Ne propunem o pauză de o oră, pentru masa de prânz, clătit ochii, benoclat Coștila, somnic și, neapărat, raportul telefonic de tură pe care Iulia i-l dă mamei. Un tur de orizont. În spatele nostru, Creasta Morarului urcă spre Creasta Ascuțită, dincolo de care se ițește când și cînd de prin ceață Acul Mare:


/bucegi14e/bucegi14e_21.jpg


În față, aceeași creastă, coborând în trepte spre plaiurile de lângă Gura Dihamului:


/bucegi14e/bucegi14e_22.jpg


Ridicând privirea, la orizont, Postăvarul și Piatra Mare:


/bucegi14e/bucegi14e_23.jpg


Dreapta este în exclusivitate rezervată Coștilei:


/bucegi14e/bucegi14e_24.jpg

Nordwandul Coștilei: 1 - Valea Seacă, 2 - Valea Țapului, 3 - Valea Urzicii, 4 - Valea Caprelor, 5 - Valea Priponului


Cât despre stânga, nordul, dacă tot avem timp berechet, îmi spun că după o așa pauză generoasă merită să facem o scurtă incursiune spre Valea Morarului. Zis și făcut! Traversăm Valea Bujorilor, printre sau prin pâlcurile de jnepeni, și după numai câteva minute atingem o muchie, cea dintre văile Bujorilor și Poienii:


/bucegi14e/bucegi14e_25.jpg

Privind spre Țimbal. BMB - Brâna Mare a Bucșoiului, LB - La Balaur, ȘȚ - Șiștoaca Țimbalului. Deasupra șepcii Iuliei este Strunga Portițelor.


Sub linia crestei Bucșoiului Mic, în lumina reflectoarelor naturale, poiana de pe creștetul Țimbalului:


/bucegi14e/bucegi14e_26a.jpg


Continuarea brâului nu o avem în plan, iar marea de jnepeni la marginea căreia ne-am oprit, știut fiind că se lasă greu răzbătută, alungă orice idee oricât de puțin îndrăzneață. Nu are sens să pierdem farmecul zilei luptându-ne cu acele, polenul și rășina în căutarea traversărilor. Facem cale întoarsă, spre locuri mai calde, luminate de soare. Înapoi spre șaua din creastă, peste Valea Bujorilor printre și prin mici pâlcuri de jnepeni:


/bucegi14e/bucegi14e_27.jpg


/bucegi14e/bucegi14e_28.jpg


Reveniți în șea, mai zăbovim câteva minute, căci este prea fain locul. Acum și încălzit cu dărnicie de soarele ce a preluat definitiv inițiativa în confruntarea lui cu cețurile. Prilej de a ne răsfăța încă o dată privirile cu panorama spectaculoasă ce se desfășoară de la nord la sud: Balaurul, Măgura Codlei, Postăvarul, Piatra Mare, Neamțu, Ciucaș, Baiului și Coștila de la Mălin până în Căldări.


/bucegi14e/bucegi14e_29.jpg

MM - Mănușa Morarului, PC - Poiana Coștilei.


După sfertul academic suplimentar ne dezlipim de acest colț de rai, cu părere de rău, dar cu gând de revenire. Până în vale vom urma strict potecuța de pe brână.


/bucegi14e/bucegi14e_30.jpg

S - Stâna din Valea Priponului


Ceața, retrăgându-se, lasă privirea să cerceteze în voie detaliile din abruptul Morarului. Precum Turnul de Aramă:


/bucegi14e/bucegi14e_31.jpg


Sau peretele vertical al Crestei Ascuțite, ce tronează deasupra Brâului de Mijloc și a firelor de obârșie ale Fântâniței:


/bucegi14e/bucegi14e_32.jpg


Potecuța se ține pe lângă pereți, traversarea Șiștoacei Fântâniței descriind un ocol larg al evantaiului înierbat pe care l-am tăiat în diagonală cu două ore înainte. Înainte de a coti după reperul colțos, o privire înapoi, de rămas bun, spre Fântânița:


/bucegi14e/bucegi14e_33.jpg


Deodată, liniștea este spintecată de detunătura unui foc de armă, venită de undeva de sus, dinspre Colții Morarului, și ale cărei ecouri au reverberat în toată căldarea Cerbului. Iulia s-a cam speriat, atât de tare s-a auzit bubuitura. Brusc am realizat că astăzi nu am zărit nicio capră neagră, fapt total neobișnuit pentru aceste locuri în care, de regulă, sunt șanse de a întâlni nu una-două ci ciopoare întregi. Din nefericire asta înseamnă că s-a mai vânat pe aici zilele trecute, caprele evitând acum să se aventureze în golul alpin. Îmi trec prin minte o mulțime de bip-uri la adresa bipezilor al căror suflet este incapabil de a se ridica deasupra satisfacției inuman de animalice de a ucide o ființă vie fără apărare. Ne revenim încet din șocul care a spulberat farmecul unei drumeții aproape perfecte. Ce să facem, asta-i viața pe la noi ... Cu bune, cu rele. Prea puține bune, prea multe rele. Nici la munte nu mai poți scăpa de ele.


Cum spuneam, potecuța se ține pe lângă stâncă, iar la un moment dat văd că ne poartă peste un prag deasupra brânei pe care venisem la prânz. Aici sus potecuța este clară și aproape neîntreruptă, în timp ce pe ramura de jos, de sub prag, am mers mai mult din hățaș în hățaș.


/bucegi14e/bucegi14e_34.jpg


Și am tot mers pe, să-i zicem, varianta superioară a Brânei Mari până aproape de coborârea în poteca Cerbului.


/bucegi14e/bucegi14e_35.jpg


Aici în vale nici măcar briza care adia pe brâu nu se mai simte, soarele fiind acum stăpân absolut. Dar nu pentru mult timp, căci fiind deja septembrie umbra lungă a Pintenului Obârșiei se apropie minut cu minut de tăpșanul pe care ne-am lungit la plajă. La coborârea Văii Cerbului am recapitulat șiștoacele întâlnite pe brâu, identificându-le din poienile spre care își aruncă primăvara torentele.


/bucegi14e/bucegi14e_36.jpg

Șiștoaca Acelor (Dracilor)


Poteca Omu-Bușteni este aglomerată la această oră. Dacă mai punem și ineditul concert din fața Crucii Eroilor e de înțeles că sute de oameni, s-au perindat prin Bucegi, care cum a putut, pe jos, cu telecabina, ATV-ul sau chiar cu elicopterul.


/bucegi14e/bucegi14e_37.jpg

Șiștoaca Roșie


Un drumeț între două vârste, Costică, intră în vorbă cu noi. Din vorbă în vorbă rămâne să ne țină companie, sau noi lui, și ne vom despărți tocmai în fața gării, ajunși la poale ca doi amici de munte bucuroși dacă altă dată ne vom revedea pe cărările lui. Ajungem cu vorba și la detunătura ce-a răscolit cu o oră în urmă toată valea. Aflu că vreo două duzini de drumeți, fie răsfirați pe serpentinele de sub Omu, fie mărșăluind pe poteca de vară de sub Cerdac, s-au oprit cu toții din mers, mirați și chiar speriați de bubuitură. Costică, cu bogata-i experiență într-un serviciu special, estimează calibrul și presupune că arma este artizanală.


/bucegi14e/bucegi14e_38.jpg

Șiștoaca Fântâniței


Hai să sunăm la 112 să raportăm incidentul! Costică, cu hotărâre și siguranță în voce, explică de mai multe ori ce și cum poliției către care a fost redirecționat apelul. Cam fără tragere de inimă polițiștii, ce-și tot dădeau cu părerea cum că ar fi fost o petardă, aruncată de un turist speriat de cine știe ce urs. Aiurea, răbufnește Costică, deja enervat la culme de crimele braconierilor, cum să nu deosebească după 20 de ani de serviciu militar o petardă de o armă de vânătoare, el care poate să spună după zgomot și ce tip de armă este? Voi afla a doua zi că și sâmbătă au răsunat focuri de armă, în Coștila. Fie braconaj, fie vânătoare cu îngăduința administratorilor parcului, vânătoarea de capre negre pentru trofee este o crimă. Și care prin ricoșeu pune în pericol chiar viața drumețului. Ah, uitasem, vânătorii au voie să meargă pe lângă poteci, drumețul de rând nu.


Am schimbat apoi subiectul și ne-a revenit buna dispoziție, la timp pentru a gusta plimbarea în voie pe Munticel. Iuliei i-a plăcut mult brâul. Acum vrea să vadă cât de curând și cealaltă jumătate, hotărâtă să înoate prin jnepeni oricât de mulți i s-ar pune în calea descoperirii regatului de piatră din nordul Morarului. Pofta vine privind o imagine de ansamblu a traseului parcurs azi:


/bucegi14e/bucegi14e_39.jpg

BS - Brâul de Sus; BM - Brâul de Mijloc;




Duminică, 19 octombrie 2014 - 01:12 
Afisari: 7,465 


Postari similare:





Comentariile membrilor (7)

baumwolle
baumwolle
(admin)

 
1
Frumos jurnal, m-ai readus in atmosfera zilelor de sfarsit de vara si de sudul Morarului. Cum a ramas cu impuscaturile si cu apelul la 112? S-a rezolvat ceva, ati primit vreun raspuns?


Luni, 20 octombrie 2014 - 08:56  

dutugeotec
dutugeotec

 
2
Foarte frumos descrisa ramura sudica a Branei Morarului. Nordica nu mai este atat de "cuminte", insa are un farmec aparte care sigur o sa va placa. Ne-ai cam obisnuit cu jurnale foarte detaliate si s-ar putea sa devenim dependenti. Pe cand urmatorul ?
P.S. V-am monitorizat permanent de pe BMC, jinduind dupa "baia de soare" de care v-ati bucurat pe Saua Fantanitei.
Sa ne revedem cu bine Carpati.org
M&M


Luni, 20 octombrie 2014 - 10:12  

lauramatei
lauramatei
Busola
 
3
Bravo, Iulia! Inteleg ca ai avut o vara presarata cu cateva iesiri spectaculoase pe munte. Ma bucur pentru tine si te felicit! Cu pasi mici si cu tot timpul in fata, vei descoperi treptat o multime de locuri minunate.

Foarte frumos jurnalul. Ca de obicei, fotografii frumoase, multe dintre ele instructive si bune de material didactic. Reusesti sa trezesti in mine cheful de umblat prin locuri minunate, nu foarte dificil de parcurs, dar pe care e nevoie sa le cunosti destul de bine, pentru a le parcurge in siguranta. Imi pare rau ca vara a trecut si ca nu prea mai avem timp de d-astea. Mi-ai dat o tema pentru vara urmatoare: sa parcurg din nou, pe indelete, astfel de locuri pe care le-am mers candva, sa ma pun la punct cu detaliile de pe trasee si sa pot duce si pe altii pe acolo.

Asteptam un jurnal de pe creasta Vanturaritei, eventual scris de IuliaCarpati.org. Sau ii place mai mult matematica?Carpati.org


Luni, 20 octombrie 2014 - 10:29  

baumwolle
baumwolle
(admin)

 
4
Hai, mai, Laura, carui copil normal ii place matematica? Carpati.org


Luni, 20 octombrie 2014 - 16:56  

alexalex
alexalex

 
5
Felicitari pt. descriere, foto si detalii.


Luni, 20 octombrie 2014 - 22:24  

annastan
annastan
Busola
 
6
Frumos si educativ jurnalul, felicitari!


Marți, 21 octombrie 2014 - 11:38  

zoly
zoly
Busola
 
7
Salutare tuturor!
Ca întotdeauna, cuvintele voastre mă bucură și-mi dau certitudinea că am reușit să teleportez în sufletele voastre admirația fără margini pe care mi-o trezește măreția muntelui.

Andrei, dialogul inițial a fost îngreunat de semnalul slab din Valea Cerbului, dar Costică a reușit să le explice ce, unde și când. După vreo jumătate de oră, poliția a revenit cu un telefon spunându-ne că au sunat la cabana Omu, unde personalul n-a avut nimic de semnalat, că nici nu au primit vreo altă sesizare via 112 și și-au dat cu părerea că cineva speriat de urs a aruncat o petardă. Costică s-a contrat cu respectivul pe tema zgomotelor complet diferite produse de petarde și arme de foc și a rămas că "vom investiga". Nu l-am contactat pe Costică să-l întreb dacă a mai primit vreun răspuns.

Mihai, uitându-mă pe prognoza de weekend, ce dă maxime negative pe platou, mi s-a făcut un dor de șeaua aceea însorită ... Planuri pentru la vară, de pus la cale la gura sobei.

Laura, din ce în ce mai mult îmi place să refac la relanti trasee cunoscute pentru a gusta în tihnă farmecul lor. Și, cum bine ai zis, multe detalii ce scapă în graba unei ture sub spectrul ultimului tren sau trec neobservate atunci când atenția este concentrată pe urmărirea unui traseu nou, ies la iveală la o nouă parcurgere, când privirea este relaxată, eliberată de anxietățile date de necunoscut.
In weekend Iulia s-a cățărat cu clasa în Edenland. Ea și cu alte două colege au parcurs traseele cele mai dificile pentru vârsta lor (sub 16 ani). Iar băieții, fricoșii Carpati.org , s-au fofilat cu toții, preferând o partidă de paintball.


Comentariu modificat de autor!

Joi, 23 octombrie 2014 - 02:29  


 




Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu

 
0,0712 secunde

GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2017) www.carpati.org