Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Doneaza

Calendar

Septembrie 2019
LMMJVSD
1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
30

Octombrie 2019
LMMJVSD
123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031

Online

Vremea
Varful Omului
Muntii Suhard

Voluntar in Carpati - 2016

Homepage

Lista de discutii

Invitație pe Dunăre (Muntii Almajului)

     Odihniți fiind după două zile petrecute la băile termale de la Herculane, plecăm spre Clisura Dunării, prin orașul Orșova pe drumul național DN57 având ca reper orașul Moldova Nouă.

     Șoseaua, cu o lungime puțin peste 100 km, este proaspăt asfaltată pe aproape două treimi din ea, dar sunt și porțiuni de macadam în care mașina atinge scutul de câteva ori. Orașul Orșova este situat pe malul lacului de acumulare Porțile de Fier I de pe Dunăre, în zona de vărsare a râului Cerna în Dunăre.La 7 km în amonte de Orșova traversăm comuna Eșelnița, situată la poalele munților Almăjului.Actualele amplasamente ale Orșovei și Eșelniței au fost construite în anii 1970, vechile așezări aflându-se acum sub apele lacului de acumulare.

     Ajungem în zona „Cazanele Mici”, unde pe o lungime de 3 km Dunărea se îngustează foarte mult, pereții stâncoși și verticali ai Carpaților românești și „iugoslavi” apropiindu-se la 200-300 m unii de ceilalți.Aici adâncimea fluviului ajunge la 120 m.


/dunarea/resize_of_2.jpg


     Admirăm statuia cu chipul regelui dac Decebal, înaltă de 55m, considerată cea mai înaltă sculptură în piatră din Europa.Privirea regelui este orientată către malul celălalt al Dunării, prin locul în care romanii au invadat Dacia.Pe malul sârbesc, vizavi de statuia lui Decebal se află fixată în piatră „Tabula Traiana” – monument ridicat de Traian pentru a marca marșul trupelor romane spre Dacia.


/dunarea/resize_of_4.jpg


     Dunărea este atât de îngustă, încât auzim de pe malul celălalt dintr-un camping ritmuri muzicale sârbești dar și românești, semn că suntem intr-un continuu schimb inter-cultural.


/dunarea/resize_of_3.jpg


     Alături găsim mânastirea Mraconia ridicată pe locul unui fost punct de observație și dirijare a vaselor de pe Dunăre. Mânăstirea Mraconia a fost cunoscută și ca mânăstirea din Valea Dunării sau de la Ogradena Veche, o comună din apropiere. Cuvântul "mraconia" înseamnă "loc ascuns" sau "apă întunecată.


/dunarea/resize_of_5.jpg


     Ne continuăm drumul prin defileu trecând prin satele înșirate, toate cu denumiri sârbești (Plavișevița, Tisovița, Liubova), cu gândul la locuitorii acestei zone care, înainte de a fi români sau sârbi, toți au aceleași tradiții și obiceiuri, cunosc și limba română și slavă, cel mai probabil partipând împreună la evenimentele importante din viață. În această zonă se află și cea mai importantă comunitate de cehi din țară.

     Pe marginea drumului, în satul Dubova sunt amplasate două panouri informative legat de traseele turistice pe care turiștii interesați pot merge.Se poate urca pe vârful Ciucaru Mare sau Ciucaru Mic pentru a avea o imagine cât mai completă asupra „Cazanelor Mici și Mari”. Pereții Cazanelor Mari au înălțimi de peste 200 m, iar lățimea medie a albiei este de 150 m. În pereții Ciucarului Mare se deschid mai multe guri de peșteră, dintre care două sunt mai importante: Gura Ponicovei si Veterani.


/dunarea/resize_of_6.jpg


/dunarea/resize_of_7.jpg


     Aproape de satul Svinița, observăm abandonate și scăldate în apele Dunării două turnuri ce constituiau cândva cetatea medievală Tricule, ridicată în secolul al XV-lea cu scopul de a opri expansiunea otomană.Baza acestei cetăți s-a erodat datorită acțiunii apelor fluviului, al treilea turn al cetații fiind inundat și prăbușit odată cu construirea barajului Porțile de Fier.


/dunarea/resize_of_8.jpg


/dunarea/resize_of_9.jpg


     Multe denumiri de sate îmi par cunoscute, când eram mai mic la ora prânzului ascultam cu plăcere la radio „cotele apelor Dunării” de la Dubova, Drencova sau Berzasca.Îmi imaginam toate aceste localitați mari și frumoase însă, acum pe timpul zilei par părăsite.

     Suntem opriți de echipajul poliției de frontieră, procedura solicitând ca oricărui autoturism ce circulă în zonă să i se preia datele.Nu avem probleme, portbagajul mașinii fiind umplut cu rucsaci, saci de dormit, izoprene, și nu cu țigări sau motorină.

     Fotografiem și malurile sârbești ale Dunării evidențiind o șosea mult mai impozantă decât a noastră ce pătrunde în numeroasele tunele construite.


/dunarea/resize_of_12.jpg


     Ajungem în comuna Coronini, până în 1995 având denumirea de Pescari, fiind cea mai nouă așezare românească din Clisura Dunării. Numele actual al comunei provine de la cel al contelui Johann Baptist Coronini-Cronberg, președintele administrației imperiale a voievodatului Serbiei și a Banatului Timișan între 1849-1859.

     În apropiere, se găsește peștera „Gaura cu muscă” ce prezintă baraje de travertin.La 5 km se poate ajunge in satul Sf.Elena, unde majoritarea locuitorilor sunt de etnie cehă, primele familii stabilindu-se aici în anul 1823.


/dunarea/resize_of_11.jpg


     Și ajungem în orașul Moldova Nouă, socotită de către istorici ca una din cele mai importante localități miniere din timpul romanilor.În apropiere s-a aflat cetatea dacică Mudava, unde romanii au construit un castru, peste care în secolul al XV-lea s-a ridicat o cetate ce a fost distrusă de turci în secolul al XVII-lea.

     De aici ne îndreptăm către zona Cheilor Nerei, dar despre asta probabil voi scrie într-o altă relatare.


/dunarea/resize_of_13.jpg


     Defileul Dunării, acest colț al României, a fost dintotdeauna unul de o frumusețe inegalabilă ce prezintă pe de o parte strălucirile molcome ale Dunării, iar de cealaltă parte verdele dealurilor și munților Almăjului și Locvei.


/dunarea/resize_of_14.jpg









Duminică, 31 iulie 2011 - 17:48 
Afisari: 18,158 


Postari similare:





Comentariile membrilor (6)

edo
edo
Caraba
 
1
Frumos inceput de jurnal, sper ca mai urmeaza Carpati.org


Marți, 2 august 2011 - 12:34  

dan_22pd
dan_22pd
Busola
 
2
intradevar frumoase locuri!!! vad ca acum drumul auto este bun. eu cand am fost am crezut ca nu mai raman decat cu volanul de la masina!:-)


Marți, 2 august 2011 - 17:49  

dan_22pd
dan_22pd
Busola
 
3
o mare parte din traseu se face si pe apa cu vaporul din orsova. merita, nu este scump.


Marți, 2 august 2011 - 17:52  

ioanstoenica
ioanstoenica..
Coarda
 
4
Foarte utile informatiile din acest jurnal, avand in vedere ca in urma cu cateva luni am trecut si eu pe-acolo - dar prea in graba pentru a ma bucura pe indelete de ceea ce se vede.

Cel mai mult mi-au ramas in minte traseele acelea prin muntii Locvei, erau multe indicatoare la sosea care te trimiteau in padurile salbatice, parca neatinse de oameni. Candva voi reveni special pentru asta, mai ales daca exista puncte de belvedere undeva sus, deasupra Cazanelor.

O mica nelamurire totusi: ai zis la un moment dat ca in zona cazanelor mici Dunarea are 120 de metri adancime! Era vorba de latime, sau chiar de adancime? Mi se pare foarte mult, chiar e asa adanca?


Miercuri, 3 august 2011 - 12:10  

catalinlamunte
catalinlamun..
Caraba
 
5
Cand am ajuns la statuia lui Decebal se afla si un grup organizat de turisti insotiti de un ghid care si el spunea cum ca in aceasta zona Dunarea are cea mai mare adancime, de 120 m.Cei drept nici mie nu prea mi-a venit sa cred, insa am mai citit pe alte pagini si se pare ca asa este.
Pana la urma nu cred ca a masurat cineva aceasta adancime la concret.
S-a facut probabil o estimare pe baza masuratorilor facute inainte de construirea barajului de acumulare de la Portile de Fier.


Miercuri, 3 august 2011 - 12:26  

bocanila
bocanila

 
6
Am facut si noi acelasi traseu tot la inceputul acestei luni, dar la noi a fost in sens invers Carpati.org


Vineri, 19 august 2011 - 12:01  


 




Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu

 
0,0719 secunde

GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2019) www.carpati.org