Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Doneaza

Calendar

Noiembrie 2019
LMMJVSD
123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930

Decembrie 2019
LMMJVSD
1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031

Online

Vremea
Varful Pades
Muntii Poiana Rusca

Voluntar in Carpati - 2016

Homepage

Lista de discutii

Deva - Brad... sau cum ne taiem sina de sub picioare... (Muntii Zarandului)

Totul a inceput acum un an si ceva , facand naveta pe ruta Deva- Baita. Din viteza microbuzului, toamna, dupa caderea frunzelor au iesit la vedere marile viaducte de cale ferata. Din acel moment am inceput sa-mi imaginez pe unde este traseul caii ferate care urca pe culmile din dreapta soselei Deva – Baita. O singura data am strabatut ruta Brad – Deva cu trenul in efemera ei existenta de nici un deceniu.Era prin 95’, veneam dintr-o tura in Apuseni si am ramas atunci impresionat de maretia acestei lucrari a omului dar si a peisajului care s-a derulat inaintea ochilor. Atunci mi-am spus ca voi reveni pe acest traseu cu trenul, dar n-a fost sa fie. Anul urmator, dupa o surpare a terasamentului in zonaPestera, linia a fost inchisa, “specialistii” spunand ca ar costa prea mult lucrarile de reparatii. Apoi, au urmat ani multi de asteptare, sperand sa se intample o minune, si sa ma pot bucura din nou de acest frumos traseu montan- feroviar. Dar sperantele s-au naruit: linia a fost vanduta unei firme care a inceput sa demonteze si sa taie tot ce era de fier. Asa a ajuns o lucrare de 40 miliarde de lei-la valoarea dinainte de anul 1989 – la fier vechi!

Desigur, poate parea deplasata postarea acestui jurnal “pe cale ferata” la un site montaniard, dar faptul ca traseul acestei linii este in mare proportie construit in zona muntoasa o justifica.

29.04.2010

Am incercat sa alcatuiesc o echipa cu cativa pasionati ai cailor ferate pentru a realiza aceasta parcurgere a liniei pe jos. Vremea rece ce s-a instalat in sfarsitul lui martie ne-a dat multe batai de cap, apoi programul diferit al fiecaruia a dus in final la abandonarea ideii de echipa. Si apoi, deja vegetetia incepuse sa-si dea drumul, existand riscul sa nu pot trece efectiv prin desisul ce a crescut peste linia ferata.  Asa ca am hotarat sa nu mai astept si am plecat singur (a cata oara!)

La ora 6,45 am plecat din Deva cu microbuzul care ne duce in fiecare zi la Baita. Am coborat la podul de cale ferata de la Mintia./Deva/dscf9055.jpg

Ceata si umezeala multa, dar sperante mari ca va fi o zi insorita. Am optat ca sa incep traseul de la podul peste raul Mures, deoarece traseul de la Deva la Mintia(magistrala 200) este foarte circulat, si in plus l-am parcurs de multe ori pe jos.

/Deva/dscf9057.jpg De aici practice incepe ramificatia 209 care merge la Brad. Podul peste Mures este cea mai mare lucrare de pe traseu./Deva/dscf9058.jpgAre 301 m lungime, cu cinci deschideri de 58,2 m. Structura metalica a fost adusa din Germania.  Lucrarile au inceput in 1939. Dupa aproape 70 de ani este in stare foarte buna!/Deva/dscf9060.jpg

De la pod, linia se indreapta spre valea Caianului, trecand deasupra soselei Deva – Brad./Deva/dscf9054.jpg

Pornesc pe traseu. E ora 7,15. La 7,25 ajung la prima “ statie”  - Paulis Lunca./Deva/dscf9087.jpg Pana aici mai circula trenuri care transporta ciment de la Chiscadaga. /Deva/dscf9091.jpgSchimb cateva vorbe cu seful de gara, foarte contrariat de ceea ce i-am spusca am de gand sa fac. Nu stie daca marile viaducte se mai pot traversa(aveam mari  temeri ca acolo va trebui sa cobor in vale si apoi iar sa urc =timp pierdut)./Deva/dscf9100.jpg Pe traseu urmeaza halta de la Paulis, transformata mai nou in locuinta. /Deva/dscf9104.jpg Trec apoi pe sub podul soselei Deva –Baita. Aici linia se bifurca. In dreapta pleaca linia spre fabrica de ciment Chiscadaga, iar in stanga linia spre Brad. Deja incep sa apara tufe crescute pe linie, la inceput singuratice, apoi tot mai dese./Deva/dscf9112.jpg

/Deva/dscf9115.jpg La ora 7,55 ajung la la primul pod, cel peste valea Caianului, aflat in stare perfecta inca./Deva/dscf9119.jpg

/Deva/dscf9124.jpg De aici, de la altitudinea de 195 m , linia incepe sa urce usor, dar constant./Deva/dscf9129.jpg Ajung pe dealul din spatele fabricii de la Chiscadaga, si dau pentru prima oara de sina desfacuta, dar aflata inca pe traverse. /Deva/dscf9130.jpgPadurea incepe sa-si reintre in drepturi si inghite cu totul calea ferata, in unele locuri abia mai zarindu-se prin vegetatie./Deva/dscf9136.jpg Urmeaza o adevarata jungla unde de cateva ori sunt pe punctul de a renunta si a ma intoarce de unde am venit./Deva/dscf9140.jpg  Ud leoarca de roua de pe frunze, imi fac cu greu locuri de trecere printre maracini. /Deva/dscf9141.jpgDopa o jumatate de ora de zbatere, reusesc sa ies din aceasta zona infernala. /Deva/dscf9143.jpgSoarele se lasa asteptat de dupa valul de ceata./Deva/dscf9144.jpg Maresc  viteza, deoarece frigul ma ia in stapanire. Drumul incepe sa devina mai lejer./Deva/dscf9147.jpg Intersectez un drum care coboara de aici de pe deal in satul Chiscadaga. Las in urma o casa, probabil un fost canton./Deva/dscf9149.jpg Calea urca in continuare  si ajung din nou in “ jungla “ . O strabat cu mare greuate, dar noroc ca nu se intinde pe o distanta mare./Deva/dscf9157.jpg

/Deva/dscf9158.jpg/Deva/dscf9161.jpg La 9,15 apar primele raze  de soare, si incep sa ma simt mai bine. Atmosfera incepe sa se limpezeasca si jos, in vale se zareste satul Lunca si banda transportoare ce duce calcarul la fabrica din Chiscadaga./Deva/dscf9171.jpg O parte din lucrarile la terasament au fost realizate si de un detasasmentul de munca  pentru evrei “Nevoies “ (Lunca).  A mai lucrat aici si un detasament de lucru obligatoriu pentru vagabonzi(mai – oct ombrie 1941). Pe dreapta, aparec statia CFR Stoeneasa. /Deva/dscf9173.jpg

/Deva/dscf9175.jpgAm parcurs pana aici cam 5 kilometri de cale ferata. Trec pe langa un canton darapanat, si ajung la primul mare viaduct de pe traseu./Deva/dscf9193.jpg Numit “viaductul Stoeneasa” , lung de 135 m, ramas neterminat in timpul razboiului, finalizat in 1963 cand s-a dat in folosinta  tronsonul pana la cariera Craciunesti. Traversarea este dificila, fiind demontate tablele de traversare pietonala la ambele capete ale viadectului./Deva/dscf9194.jpg Trebuie traversat  pe acele portiuni doar pe traverse! Spectaculos!/Deva/dscf9201.jpg

/Deva/dscf9204.jpg Dupa aceasta traversare, bucuros ca nu a trebuit sa cobor in vale, pornesc mai departe.  Dupa cateva minute, ajung la al doilea viaduct, cel de la Pestera./Deva/dscf9205.jpg Are 125 m , descriind o curba de pe la jumatatea lui. Ca si cel de la Stoeneasa, a ramas neterminat din cauza razboiului, fiind finalizat in 1963. Aici trecerea a fost si mai dificila, pe ultimii 25 m lipsindl tablele de trecere de pe margine.  /Deva/dscf9209.jpg

/Deva/dscf9212.jpgIar pe ultimii metri a fost luata si sina, ramanand doar traversele.  Destul de riscant, deoarece nu puteai sti care este starea traverselor, unele dintre ele se miscau binisor cand calcam pe ele./Deva/dscf9210.jpg Aici am vazut ultima bucata de sina pe acest traseu. Apar traverse de beton, semn ca aceasta portiune a fost finalizata mai recent/Deva/dscf9216.jpg Inca putin si ajung la fosta statie de incarcare a calcarului in vagoane, azi o ruina. Aici ma dezorientez putin, disparand orice urma de cale ferata. Ajung la un drum care urca in varful dealului, de unde vad din nou calea ferata./Deva/dscf9239.jpg

/Deva/dscf9250.jpg

/Deva/dscf9229.jpg

                                   Un tovaras nelipsit in calatoriile mele

Terasamentul ocolea prin stanga statia de incarcare. De aici se vad bine “Portile Zarandului” de la Craciunesti./Deva/dscf9225.jpg In partea dreapta a terasamentului se poate observa munca grea depusa la saparea in stanca. Calea ferata ocolea pe la E magurile calcaroase de la Craciunesti si Baita. Incepand de aici si pana in zona Valisoara – Dealu Mare – Hagau urmeaza cea mai grea si spectaculoasa parte a traseului. In timpul razboiului aici au fost adusi prizonieri sovietici intr-un lagar de munca.  S-a muncit uneori in conditii inumane. In cei doi ani cat au lucrat aici , au murit 1000 de prizonieri sovietici, din cauza frigului, infometarii si mizeriei. /Deva/dscf9243.jpg

/Deva/dscf9252.jpg

/Deva/dscf9259.jpg/Deva/dscf9260.jpg

/Deva/dscf9268.jpg

Dupa traversarea a inca doua poduri mici, ajung la locul unde s-a surpat terasamentul, undeva pe la Pestera. Este vorba de o alunecare de teren pe circa 25 – 30 m . Pentru asta a fost inchisa toata linia Deva – Brad. In loc sa faca reparatia, au preferat sa vanda totul la fier vechi! Numai in Romania se putea intampla asa ceva./Deva/dscf9276.jpg

/Deva/dscf9277.jpg

Dar sa merg mai departe pe traseu. La ora 12 si ceva trec de halta Baita. Mai am de parcurs circa 15 kilometri de cale ferata./Deva/dscf9278.jpg

/Deva/dscf9281.jpg

/Deva/dscf9292.jpg Urmeaza o portiune lunga si lejera de terasament cu traverse de beton, un viaduct mai mic de beton, si in fata imi apare primul tunel/Deva/dscf9303.jpg/Deva/dscf9299.jpg

/Deva/dscf9306.jpg

/Deva/dscf9311.jpg

/Deva/dscf9316.jpg

/Deva/dscf9314.jpg

 Este tunelul Valisoara, de 130 m lungime, executat intre anii 1979 – 1980./Deva/dscf9319.jpg Dupa acest tunel urmeaza un alt viaduct mic, de unde se zareste satul Valisoara.Linia trece printr-o frumoasa plantatie de pini, o adevarata incantare./Deva/dscf9330.jpg

/Deva/dscf9331.jpg

/Deva/dscf9332.jpg

/Deva/dscf9338.jpg Apoi apare gura celui de-al doilea tunel , Ormindea, de 156 m lungime, realizat in 1980 -1981./Deva/dscf9346.jpg La iesirea din tunel se vede un cap de pod. Ma apropii si , surpriza, podul nu-i! A fost furat cu totul! /Deva/dscf9371.jpg

/Deva/dscf9375.jpgVrand, nevrand , sunt obligat sa cobor si apoi urc din nou la terasament.  In apropiere trece drumul care vine de la Baita prin Ormindea si Pestera, si face legatura cu soseaua Brad – Deva./Deva/dscf9379.jpg

 In aceasta portiune, nu mai exista nici traverse, nici macar piatra de sub ele./Deva/dscf9389.jpg

/Deva/dscf9403.jpg Ajung la halta Ormindea la ora 13,43. In fata , in departare se zareste  viaductul de la Hagau./Deva/dscf9394.jpg

/Deva/dscf9397.jpg/Deva/dscf9380.jpg

 In cateva minute ajung acolo. Si acesta viaduct a fost inceput in timpul razboiului, si terminat in anii 80’. Are o lungime de 180m, fiid al doilea ca lungime pe acest traseu./Deva/dscf9410.jpg

/Deva/dscf9415.jpg De aici, privelistea incanta ochiul cu peisaje minunate. /Deva/dscf9418.jpg

/Deva/dscf9440.jpg

/Deva/dscf9449.jpg

/Deva/dscf9437.jpgTraseul meu continua pe terasament si ajunge la Tunelul Mic , de 216 m , apoi la cel mai lung tunel, Dealul Mare,  sapat dupa metoda austriaca, si terminat in 1945, ca si cel mic, apoi trece pe sub o pasarela./Deva/dscf9451.jpg

/Deva/dscf9456.jpg

/Deva/dscf9466.jpg

 Dupa cateva sute de metri , ajung la ruinele podului din Dealul Fetii.  Au ramas doar pilonii de beton, partea metalica volatilizandu-se./Deva/dscf9469.jpg

/Deva/dscf9473.jpg

/Deva/dscf9474.jpg

 Imediat ajung la “halta” Dealul Fetii. Cuvintele sunt de prisos… /Deva/dscf9477.jpg

/Deva/dscf9479.jpgJos, in vale se zareste satul Luncoiul  de Jos, iar inainte, dupa vreo 200 – 300 metri urmeaza un nou viaduct, Cernele, lung de 96 m, cu tabliere de beton (noroc, altfel nu mai exista)/Deva/dscf9483.jpg

/Deva/dscf9484.jpg. Se poate vedea de aici, pe varful dealului din stanga un monument de piatra. Aici au fost ingropati in gropi comune prizonierii rusi care au murit la constructia liniei. Se zice ca toti cei ingropati aici au fost stramutati in cimitirul Eroilor Sovietici din Deva.  Altii spun ca au fost dusi in Rusia./Deva/dscf9493.jpg

/Deva/dscf9492.jpgNu am mai urcat pana la monument, dejà e ora 15,04, si ar fi insemnat cel putin 30 de minute in plus (mi-era  teama ca nu mai am cu ce pleca din Brad catre casa daca ajung tarziu!)./Deva/dscf9500.jpg

Am continuat traseul pe terasament, pietrele incepand sa se simta tot mai tare prin bocanci. /Deva/dscf9501.jpg Dupa aproximativ 2 km ajung la ultimul si cel mai spectaculos viaduct de pe traseu. Este viaductul de la Luncoiul de Jos, cel mai lung de pe aceasta linie, masurand  217m. Estre construit in curba si contracurba cu raza de 300m. Pe sub el serpuieste soseaua Deva – Brad./Deva/dscf9505.jpg

/Deva/dscf9514.jpg

/Deva/dscf9523.jpg Privind pe Google Earth, am inteles rostul acestui  viaduct care traverseaza pe versantul celalalt al vaii, linia coborand lin pana la Brad, ceea ce nu era posibil fara aceasta traversare spectaculoasa. Viaductul poate fi considerat o adevarata opera de arta (ca sa nu mai amintim de performantele tehnice exceptionale). De pe inaltimea lui se pot admira in voie culmile Apusenilor si intreaga vale a Luncoiului. Mare pacat ca aceasta capodopera tehnica a ramas fara nici o intrebuintare./Deva/dscf9516.jpg

/Deva/dscf9528.jpg Dupa o binemeritata pauza, continuu traseul pe terasament, de aici coborand catre Brad. Dupa circa 1 km, ajung in zona Valea Izvoarelor si pe dreapta apare un canton./Deva/dscf9537.jpg In fata se vad la mare departare semetele metereze ale Apusenilor: Poltunul, Stramba si Vulcanul. /Deva/dscf9538.jpgInca putin si ajung la halta Valea Izvoarelor, o ruina ca si celelalte. De aici ma apropii cu fiecare pas de sfarsitul calatoriei mele./Deva/dscf9540.jpg

/Deva/dscf9536.jpg Desi aveam mai multe variante de a cobora in oras, am ales sa merg tot pe terasament.  In dreapta apar frumoase gradini si fanate scaldate in razele soarelui de dupa amiaza. /Deva/dscf9547.jpg

/Deva/dscf9548.jpgInainte de intrarea propriu zisa in oras, am vazut intr-o curte sute de traverse de lemn furate de pe calea ferata, puse la loc sigur, la uscat, in spatele casei.  Din nou m-am simtit scarbit de nesimtirea ce ne inconjoara./Deva/dscf9550.jpg Apoi terasamentul traverseaza o strada, trece in dreptul  liceului “Avram Iancu”, face un ultim podet, traverseaza soseaua Brad – Gurahont  - Arad si ajunge la gara. /Deva/dscf9552.jpg

/Deva/dscf9558.jpg

/Deva/dscf9559.jpg

/Deva/dscf9560.jpg

/Deva/dscf9561.jpg

/Deva/dscf9565.jpgPustiu! Aceasta mica gara este o capodopera arhitecturala, construita in 1896 dupa un model din Tirol. Pacat ca starea de degradare nu o arata in toata splendoarea sa. Eu personal o vad ca una din cele mai frumoase cladiri din Transilvania.

/Deva/dscf9569.jpg/Deva/dscf9570.jpg

/Deva/dscf9572.jpg

/Deva/dscf9575.jpg

/Deva/dscf9573.jpg

/Deva/dscf9576.jpg

/Deva/dscf9578.jpg

/Deva/dscf9580.jpg

Pe aici mai circula ocazional o mocanita...

Este déjà ora 17 si ma indrept spre autogara sa vad cu cemai pot sa ajung acasa. Am noroc, la ora 18 pleaca un autobuz, deci  totul e O.K. Am timp chiar de o plimbare prin oras.

/Deva/dscf9590.jpg Unicul obiectiv turistic de seama din oras este Muzeul Aurului. Dar precum am mai scris pe undeva in jurnalele mele, s-a ales praful si de acesta. Cel mai important si unic muzeu de profil din Romania, si cred din Europa a ajuns pe mana unor infractori. Dar nici nu ma mai mir…/Deva/dscf9585.jpg

/Deva/dscf9586.jpg

/Deva/dscf9587.jpg

/Deva/dscf9588.jpg

/Deva/dscf9589.jpg

Ma intorc la autogara unde ma mai binedispun cu cateva “anunturi “ lipite pe geamuri.

/Deva/dscf9583.jpg

La ora 18 sunt in Deva si se incheie periplul meu dorit si promis de multa vreme!


In loc de incheiere

In pofida tuturor hotiilor si nenorocirilor intalnite, incerc sa privesc cu optimism catre viitor. S-a muncit atat de mult, atatia ani, s-au cheltuit sume uriase, au platit cu viata atatia oameni  pentru realizarea acestei cai ferate incat imi vine greu sa cred ca odata ce viata in Romania va intra in normal din toate punctele de vedere (si in primul rand moral!) nu se va reface acest traseu de cale ferata plin de minunatii naturale si tehnice. Prea scurta a fost viata sa :1988 – 1996 . Nici nu ar fi nevoie de o investitie atat de mare precum reclama acum unii (terasamentul e acolo, viaductele, podurile si tunelele exista – mai putin cele metalice). Si inca un lucru important, s-ar putea face legatura de la Varfurile la Vascau (o portiune de cca 40 km) cu linia ce ajunge la Oradea! Ar scurta cu peste 100 km drumul de la Simeria la Oradea. Ca sa nu mai vorbim ca am avea un tren ce strabate Muntii Apuseni in intregime de la sud la nord! Sper ca voi putea reveni cu un jurnal facut la bordul unui tren de pe acest traseu frumos.


P.S. Jurnalul este inscris la Muntii Zarand, desi traseul trece si prin Muntii Metaliferi. Ideal ar fi fost o optiune mai generala "Muntii Apuseni" dar din nefericire ea nu exista.



Luni, 3 ianuarie 2011 - 01:57 
Afisari: 10,254 


Postari similare:





Comentariile membrilor (11)

stoic
stoic
Cort
 
1
Este jurnalul despre nimicnicia unora ce cred ca sunt parte din poporul roman;jurnalul este un capitol mic din Istoria Distrugerilor din Romania din Perioada 1990-2010.
Am citit pe nerasuflate,cu interes,cu multe trimiteri(in gand)catre locul in care am muncit si am lasat anii tineretii-uzina Savinesti-loc ce a avut aceeasi soarta.
Sunteti super optimist!Personal nu cred ca veti scrie,in aceasta viata, un jurnal de „la bordul unui tren de pe acest frumos traseu”dar va urez sa ajungeti sa o faceti.
Va urez „La multi ani buni cu sanatate!”


Luni, 3 ianuarie 2011 - 10:59  

ad_fl
ad_fl

 
2
Un jurnal aparte dar foarte interesant! Nu stiam de acele zone, dar se pare ca vor a fi uitate de catre unii. Ar fi o ruta comerciala si turistica foarte importanta daca ar functiona, desi e departe de acest lucru.

Felicitari pentru jurnal si sa ne mai delectezi cu astfel de ture off-road sau on-line Carpati.org


Luni, 3 ianuarie 2011 - 15:08  

draganicimw
draganicimw

 
3
Un jurnal extraordinar, foarte bine documentat si foarte original. E primul jurnal montan-feroviar pe care il vad pe acest site. Bravo! Carpati.org


Luni, 3 ianuarie 2011 - 17:06  

senty
senty
(admin)

 
4
Autoritatile mult "iubite" ce ne conduc, nu sunt in stare sa repare un pod ce face o legatura mult mai importanta... intre Brasov si Sibiu (mai exact pe la Arpasu); ce sa mai zicem de astfel de linii secundare?
Dupa cum se vede, preferam sa ne scarpinam la urechea stanga, cu mana dreapta (peste cap), si exemplele pot continua.
Nu ne mai ramane decat... sa fim optimisti!


Luni, 3 ianuarie 2011 - 19:25  

draganicimw
draganicimw

 
5
Nu se repara podul de la Arpasu pentru ca in felul acesta au de castigat firmele de microbuze. Afacerea vreunui baiat destept... Afacere realizata pe acelasi principiu pentru care e mai avantajos sa ridici masini decat sa construiesti noi parcari.
Pacat de frumusetile tarii si de farmecul liniilor ferate secundare Carpati.org


Marți, 4 ianuarie 2011 - 00:13  

skantz
skantz
Busola
 
6
@stoic: La multi ani!
@ad_fl: Mersi mult! Bine zis on line!
@dragancim: mersi! ma bucur ca ti-a facut placere sa-l parcurgi
@senty: Eu nu i-as spune chiar optimism. Mai degraba speranta. Si cum ea moare ultima...


Marți, 4 ianuarie 2011 - 13:19  

ioanstoenica
ioanstoenica..
Coarda
 
7
Am citit si eu cu interes, pentru ca era vorba de zone total necunoscute mie - dar care s-au aratat a fi foarte interesante. La fel si plimbarea pe calea ferata (de multe ori lipsa). In ciuda lucrurilor triste si urate la care ne poate duce cu gandul ceea ce se intampla pe-acolo (si nu numai), e bine cand avem inca puterea (sau speranta) sa gasim ceva frumos, care sa ne bucure.


Marți, 4 ianuarie 2011 - 15:48  

ofi
ofi

 
8
Cu cine ar trebui vorbit ca pe acest traseu sa se faca o pista pentru biciclete? Ar fi o atractie turistica...

Am parcurs de cateva ori traseul Deva-Brad si retur cu masina.


Marți, 4 iunie 2013 - 22:09  

skantz
skantz
Busola
 
9
Hmmm...ideea n-ar fi rea deloc, dar nu vad cine ar fi interesat sa bage bani in asa ceva


Sâmbătă, 8 iunie 2013 - 19:13  

ofi
ofi

 
10
Firmele de echipament sportiv, firme de turism, altii asemanatori; in alte tari exista asa ceva, trebuie vazut cine l-ea construit pe alea. Asociatiile de ciclisti stiu mai bine.

https://www.facebook.com/events/170344399801239/


Duminică, 9 iunie 2013 - 09:47  

skantz
skantz
Busola
 
11
http://stiri.tvr.ro/exclusiv-cum-au-disparut-36-de-kilometri-de-c
ale-ferata-intre-deva-si-brad-sesizata-public-dna-nu-a-demarat-ni
cio-ancheta_67941.html


Duminică, 29 noiembrie 2015 - 22:06  


 




Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu

 
0,0651 secunde

GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2019) www.carpati.org