Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Doneaza

Calendar

Mai 2019
LMMJVSD
12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031

Iunie 2019
LMMJVSD
12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930

Online

Vremea
Varful Neamt
Muntii Baiului

Reduceri

Voluntar in Carpati - 2016

Homepage

Lista de discutii

Descoperind Valea Morarului (Muntii Bucegi)

Traseu: Gura Diham - balaureala  - P.  Morarului - V. Morarului - vf. Omu - v. Cerbului - Gura Diham

8 septembrie 2012

Vitejii: Roxana, Vlad

Omul cu potecuta: subsemnatul


/vmorar/da3.jpg


Ma documentasem de ceva timp despre V. Morarului insa nu reuseam sa imi formez o parere foarte precisa despre parcursul vaii. Citisem despre "potecuta" care evita un fel de canion, despre cele 2 sau 3 caldari care se formeaza in partea superioara, despre o saritoare mare fix la finalul vaii etc., insa nu stiam daca am sa ma descurc.


Sincer, aveam indoieli legate de "usurinta" vaii asa ca am vorbit cu Vlad sa cumparam o cordelina pentru orice eventualitate. Astfel, cu confortul psihologic, ne-am strans intr-o sambata dimineata toti trei si am plecat spre V. Morarului.


/vmorar/08092012016-800x600.jpg


Intrarea pe vale este marcata cu vopsea (de fapt, e chiar scrisa) in locul in care aceasta intersecteaza traseul marcat cu triunghi rosu care vine dinspre Munticelu si ajunge la P. Rosu. Aceasta ar fi varianta "normala" de acces.


Am citit si m-am interesat despre o potecuta care porneste de la Gura Diham si iese undeva in dreptul cantonului de vanatoare din poteca marcata TR, aproape de zona in care traverseza V. Morarului. Din indicatiile primite, parea destul de simplu. Ce a urmat..


Pornim in jur de ora 8 din dreptul hotelului Gura Diham. Un paznic usor iritat ne intreaba daca avem cazare la hotel si, in caz ca nu, sa ne luam masina de acolo intrucat asteptau multi cocala.. turisti in ziua respectiva. Ne conformam, evident.


Tinem firul paraului, mergand pe partea stanga. Dam de un container natural si ma gandesc ca lumea nu isi cara gunoiul de aici, de la 2 pasi, daraminte de la Podragu. We're doomed..


/vmorar/08092012021-800x600.jpg


Invitat special, Cutu. Sau Cuta. Nu stiu exact cu ce l-a hranit Roxana, insa ne-a tinut de urat o buna bucata de drum pe parcursul caruia a traversat si locuri mai dificile. Intr-un final, uimit probabil de faptul ca tineam sa balaurim mai mult decat necesar, ne-a parasit..


/vmorar/08092012022-800x600.jpg


Poteca este lata aici si trece pe langa o cladire. La cativa pasi de ea, niste mici cabine despre care am inteles ca urmau sa fie folosite pentru telefericul care ducea pana la Omu. Fereasca sfantul.. Imi sunt suficienti cocal.. turistii care vin "trei ore mancati-as, am urcat incontinuu" de la Babele si care desfac sticla de vin in cabana, exclamand satisfacuti "Asta-i viata!".. sa mai urce si de-aici..


/vmorar/08092012025-800x600.jpg


Poteca inca este destul de clar conturata si serpuieste de-a lungul paraului. Cu totii eram atenti sa nu pierdem ramificatia. Cerbul merge inainte, la dreapta firul format din Morar, Sipot si P. Izvoarelor.


/vmorar/08092012028-800x600.jpg


Curand, gasim intersectia si traversam, urmand potecuta care incepe sa nu mai fie asa bine conturata.


/vmorar/08092012034-800x600.jpg


De aici inainte, urmeaza poate cea mai anosta parte a turei. Balaureala prin padure. La un moment dat, poteca urca pieptis in stanga insa deja nu prea mai semana a poteca. Ma gandesc sa nu pierdem cumva firul apei si sa ne ratacim in padure si, cumva incurajat si de faptul ca pe langa parau se putea merge foarte bine, am luat-o pe langa el.


/vmorar/08092012045-800x600.jpg


Tot mergem inainte pana dam de o alta bifurcatie. Spre stanga, Morarul. Spre dreapta, P. Izovarelor. Urmam firul inainte si deja observam cum valea capata un aspect de canion, cu pereti apropiati si inalti. La un moment dat ajungem sa si cataram pentru a inainta si devin iritat de faptul ca in loc sa cataram valea mai sus, in zona alpina, o cataram in padure.


Roxana o ia inainte in recunoastere iar eu ma opresc si incep o discutie mai aprinsa cu Vlad, spunandu-i ca ar trebui sa ne intoarcem in loc sa balaurim pe valea care devenea din ce in ce mai greu de parcurs. Poza urmatoare e facuta de Roxana un pic mai sus.


/vmorar/p1160854.jpg


Vlad vrea sa continue, Roxana vrea si ea, eu vreau sa ne intoarcem sa cautam poteca normala. Cred in democratie si, in cazul in care se voteaza sa se inainteze, sunt dispus sa ma intorc singur sa ne regrupam mai sus.

Zonele nu se aratau deloc prietenoase si nu aveam nici cel mai mic chef sa incep sa urc canioane in zona de padure.


Vlad scoate harta si observa (cumva) ca pierdusem poteca la mica distanta in spate si ca ea ar fi inaintat la dreapta noastra. De data aceasta, drumul parea batut si m-am bucurat si eu un pic de faptul ca nu s-a rupt grupul.


La scurt timp insa, observam cum poteca urmeaza vilcelul care duce la P. Izvoarelor si ne abatem, bine sau nu, spre stanga, prin padure. De aici inainte am balaurit de-a binelea, urcand si coborand, trecand uneori de-a busilea, pierzand la un moment dat din vedere v. Morarului. Stiam totusi ca directia e buna, atat din cauza busolei (Vlad) cat si datorita imaginii departate a Acelor Morarului, care imi indicau ca totusi mergem cat de cat bine.

/vmorar/08092012053-800x600.jpg


La un moment dat traversam V. Sipotului (probabil asta era) si incepem o urcare usoara, la capatul careia se observa un fel de poienita. Sa vezi ca am iesit in traseul marcat! Urc repejor, incep sa casc ochii stanga dreapta si deodata..


/vmorar/08092012057-800x600.jpg


Traseul marcat dinspre Munticelu cred ca ne-a incarcat la toti un pic bateriile dupa balaureala inutila din padure. Am iesit undeva in dreapta Morarului asa ca am continuat pe el pret de vreo 15 minute pana am ajuns la intersectia cu V. Morarului. Era ora 10:49 si balaurisem aproape 3 ore..


Luam o pauza de masa, ne hidratam si trecem rapid peste cateva certuri. Pana la urma, vina imi apartine mie pentru ca eu am ales "poteca din padure" in locul marcatului. Nu e timp insa de asa ceva, totul e bine cand se termina cu bine si vremea e prea frumoasa sa o irosim cu discutii politice. La drum baieti si fete! Morarul ne asteapta..


/vmorar/08092012059-800x600.jpg


Ajungem in P. Morarului (sincer, nu mi-am dat seama care e P. cu Urzici si care e a Morarului - probabil daca aveam pantaloni scurti imi dadeam seama) de unde avem parte de o priveliste spectaculoasa asupra Acelor.


/vmorar/08092012062-800x600.jpg


/vmorar/08092012065-800x600.jpg


Lasam valea in dreapta noastra pentru scurt timp si ajungem in dreptul potecii. Primele tendinte se vad de aici. Vlad si Roxana, direct pe vale, subsemnatul culegator de balarii, pe potecuta. Ce-mi mai place cuvantul asta, potecuta.


In zona aceasta de inceput potecuta traverseaza niste balarii destul de stufoase si initial o pierd. Valea se poate face si de aici direct pe fir insa eu cel putin merg numai bine pe langa.


/vmorar/08092012074-800x600.jpg


Potecuta insa nu rezista prea mult si la un moment dat ajung si eu in firul vaii unde facem un nou popas si folosim serviciile de uscare de haine puse la dispozitie de catre vale.


/vmorar/08092012086-800x600.jpg


/vmorar/08092012087-800x600.jpg


Pe portiunea urmatoare, valea nu este deloc dificila iar bolovanii se catara foarte usor. De la un punct insa, valea incepe sa semene a canion si le atrag atentia celor doi despre dificultatea acestuia. Nici n-apuc sa termin bine de rostit "canion baaa" ca cei doi o zbughesc curajosi pe dreapta. Mare curaj sa ai sa faci din astea..


Eu raman pe potecuta care urca o fata inierbata si imi dau seama ca iau foarte usor altitudine fata de cei doi alpinisti care sunt asa de jos in canion incat nu-i mai aud.


/vmorar/08092012095-800x600.jpg


Aici ma gandesc pentru prima data ca poate era mai bine sa fi facut si eu canionul. Ca doar am venit sa fac Valea Morarului, nu Potecuta Morarului. Imi trag rapid doua palme pentru indrazneala de a gandi asa si urmez fata inierbata mai sus.


/vmorar/08092012097-800x600.jpg


Si tot urca.. oare unde or fi cei doi alpinisti? Se face liniste si imi aud doar respiratia. Panta e destul de abrupta insa nu intampin nicio problema.


/vmorar/08092012099-800x600.jpg


Ies de pe fata inierbata si mai sus observ iesirea din canion. Pe stanga pot observa potecuta care serpuieste printre stanci si care evita maiestos "iadul" din dreapta.


/vmorar/08092012102-800x600.jpg


Pe cei doi ii vad jos de tot in canion, inaint cu destula dificultate. Aici am inceput sa am si ceva emotii din cauza lor, gandindu-ma ca ar putea sa alunece. Imi trag polarul pe mine sa ma incalzesc si ma pun pe asteptat. Dupa circa 25 de minute, apar si cei doi voinici si aflu ca au avut o portiune in care nu le-a fost chiar asa usor.


De aici inainte ii conving sa ramanem impreuna insa revenim destul de rapid in firul vaii.


Iata si cateva poze facute de cei doi alpinisti in timp ce escaladau canionul.


/morar_2/p1160917.jpg


/morar_2/p1160928.jpg


Poza asta imi aduce aminte de o vorba a domnului Ordean dintr-un filmulet de pe Youtube: "cum calmeaza muntele pe om.."


/morar_2/p1160934.jpg


Trebuie sa recunosc faptul ca momentan nu mai am absolut niciun regret de tipul celor avute la ocolirea canionului. Asa ceva cu siguranta nu e de mine! Bravo Vlad si Roxana!



/morar_2/p1160937.jpg


/morar_2/p1160939.jpg


/morar_2/p1160941.jpg


/morar_2/p1160943.jpg



/vmorar/08092012105-800x600.jpg


Portiunea asta din poteca mi-a placut destul de mult, mai ales ca ocolea toate grozaviile din dreapta.


/vmorar/08092012110-800x600.jpg


Subsemnatul, scapat din portiunea de canion, prinde curaj pe aici insa nu pentru mult timp..


/morar_2/p1160954.jpg


In fata valea pare mai comestibila..


/morar_2/p1160956.jpg


.. dar imediat vine o portiune usor expusa unde solicit sprijinul lui Vlad. Pana la urma, n-am mai descatarat bucata aia ci am sarit-o, simtindu-ma (intr-un mod ciudat) mult mai in regula asa.


/morar_2/p1160964.jpg



/vmorar/08092012111-800x600.jpg


Potecuta urmeaza acum versantul opus, in urcare usoara si cei doi iarasi iau la catarat valea. Pe ultima portiune am intrat si eu in fir intrucat bolovanii pareau usor de catarat si asa a si fost.


/vmorar/08092012112-800x600.jpg


/vmorar/08092012114-800x600.jpg


La ora 13:20 iesim in prima caldare a vaii, intr-o zona care iti da o anumita siguranta. Nu mai esti intre pereti apropiati, panta e domoala, privelistea e absolut magnifica.. valea asta imi place mai mult ca valea Alba! Nu stiu daca din cauza potecii care reduce drastic pasajele de catarare, insa totul parca e mult mai frumos..


/vmorar/08092012116-800x600.jpg


Domnii alpinisti isi aleg pasaje care de care mai dificile si am impresia ca se provoaca reciproc sa le abordeze. Spre exemplu, in poza de mai jos, varianta "normala" e undeva in stanga bolovanului mare insa nici gand sa-l abordeze partenerii mei de tura.

"Potecuta" e undeva in dreapta.


/vmorar/08092012119-800x600.jpg


/vmorar/08092012121-800x600.jpg


Aici este si locul urmatorului popas, intr-o zona parca desprinsa din rai.. cel putin al meu.


/vmorar/08092012123-800x600.jpg


Vazand astfel de locuri, poti fi usor pacalit ca lucrurile asa urmeaza sa fie. Valea insa are ultimul cuvant de spus.. deocamdata insa ne lasa sa ne bucuram de ea.


/vmorar/08092012125-800x600.jpg


Pana in punctul acesta facusem usor sub 3 ore, cu tot cu pauze. Mai aveam inca vreo 2 pana sus dupa calculele mele.

Incepe sa mi se faca foame si deja visez la masa de la cabana Omu. Dar mai e cale lunga pana acolo..


/vmorar/08092012129-800x600.jpg


Pornim la drum, in urcus domol iar eu inca am ceva indoieli legate de "saritoarea" de mai sus despre care doar auzisem. O fi grea? Vazusem si o poza cu o traversare mai expusa si ma gandeam ca poate lumea se mai si complica uneori, din dorinta de a face cat mai mult dintr-o vale.


Nu stiu cum sunt altii, dar momentan imi place sa ma bucur de privelisti "interzise" (cum gasesti pe vaile de abrupt sau alte trasee nemarcate) in conditii de relativa siguranta. Nu sunt alpinist, cu catararea nu prea cochetez si incerc sa o evit pana mai prind ceva experienta. Un abonament la o sala de catarat mi-ar prinde bine..


/vmorar/08092012133-800x600.jpg


Din cand in cand mai privesc si inapoi si parca nu-mi vine sa cred ca sunt totusi pe valea Morarului. Totul pare atat de calm, atat de lin.. ce ti-e si cu caldarile astea glaciare:)


/vmorar/08092012136-800x600.jpg


Deodata vad in stanga doua capre negre insa in scurt timp ne dam seama cu totii ca era o intreaga familie (7-10 capre) chiar in fata noastra. Evident, caprele ne-au lasat sa ne apropiem destul de mult, permitandu-ne sa le tragem in poze.


/vmorar/08092012138-800x600.jpg


Probabil intr-o viata anterioara am fost caine la stana caci imediat ce m-au vazut caprele au rupt-o la fuga.


/vmorar/08092012141-800x600.jpg


/vmorar/capre.jpg


/morar_2/p1160975.jpg


/morar_2/p1160988.jpg




Desi la prima vedere valea porneste destul de abrupt inainte, aceasta coteste de fapt usor la stanga, inainte fiind un vilcel despre care citisem pe aici ca e "ok". Nu-mi prea pare mie "ok", dar eu oricum ocolesc tot ce se poate, asa ca probabil asa o fi.


/vmorar/08092012147-800x600.jpg


/morar_2/p1160999.jpg


/vmorar/08092012156-800x600.jpg


/morar_2/p1160974.jpg



Pe masura ce inaintam se profileaza in dreapta noastra, cum urcam, Brana Mare a Bucsoiului (sper sa nu gresesc denumirea) insa nu-mi dau seama pe unde s-ar intra mai bine. Probabil se catara fetele inerbate.. alta data de-acum!


/vmorar/08092012149-800x600.jpg


/vmorar/08092012160-800x600.jpg


Urcam pieptis o fata inierbata, orientandu-ne spre stanga. Facem astfel trecerea dintre prima si a doua caldare, fara sa stim ce ne asteapta mai sus.

In aceasta zona am cam pierdut "potecuta", poate si datorita faptului ca nu se impune o anumita ruta in astfel de zone deloc periculoase. Insa e totul foarte in regula, ma simt deplin in siguranta.


/vmorar/08092012168-800x600.jpg


Daca prima caldare tot mai era presarata cu bolovani de diferite dimensiuni, a doua m-a impresionat foarte mult.

Ies rapid de pe fata inierbata si observ rucsacul Roxanei. Roxana insa nu. Strig la ea, imi raspunde, dar tot n-o vad.


/vmorar/08092012175-800x600.jpg


Pe jos e un covor de iarba extrem de moale in care ne aruncam la propriu si ne odihnim, admirand dansul norilor care nu prea pareau prietenosi. De la nivelul ierbii, vantul nu se mai simte asa tare si aproape adormim.. Daca stau si ma gandesc, asta ar cam fi cam cel mai frumos loc in care m-am odihnit vreodata la munte.


/vmorar/08092012177-800x600.jpg


/vmorar/08092012181-800x600.jpg


Dupa vreo 20 minute, observam un grup de persoane care cobora. Intru in discutie cu ei si aflam de zona mai dificila ce ne asteapta. Deci tot n-am scapat. Valea asta inca are asi in maneca..

Incepem urcursul tot pe o fata inierbata, usor dreapta cum privim valea inainte, insa treptat peisajul se schimba radical, ajungand intr-o zona plina de grohotis si pietre. Iesim in stanga pentru a vedea ce ne asteapta. Un fel de vilcel, plin de grohotis, foarte instabil. Intram in el rapid si aici imi dau seama unde era acea traversare usor expusa.


Pentru siguranta, il rog pe Vlad sa imi dea o mana de ajutor insa pana la urma traversez singur. Ce mai inseamna confortul asta psihologic..


/vmorar/08092012184-800x600.jpg


Urcam printre bolovani si din cand in cand mai dizlocam pietre de diferite dimensiuni. Roxana, mult mai in fata, aluneca si dizloca un ditai bolovanul care incepe sa fuga spre mine. Ma uit foarte atent si incerc sa-i intuiesc traiectoria insa bolovanul se opreste pana la urma si rasuflu usurat.


/vmorar/08092012185-800x600.jpg


Si urmeaza ultima parte a acestei urcari. O panta destul de abrupta care se poate aborda pe langa peretele din dreapta, presarat cu prize suficiente. Si saritoarea unde e? Trebuie sa fie mai sus, imi zic.

Urc incet si incerc sa nu fac vreo prostie. De asemenea, incerc nici sa dizloc ceva, mai ales ca Vlad e un pic mai in spate si intr-o astfel de zona n-ai vrea bolovani la vale.


/vmorar/08092012189-800x600.jpg


Treptat, teama scade si face locul unui entuziasm cum de mult n-am mai avut. N-a fost nimic extrem de dificil, cel putin la urcare.


/vmorar/08092012191-800x600.jpg


Dupa circa 15 minute, ies intr-o zona in care pot sta in siguranta si ma uit un pic inapoi, la valea care se intinde la picioarele mele.


/vmorar/08092012193-800x600.jpg


Traversez spre stanga si arunc o privire inapoi, in jos. Un horn adanc de cativa metri, destul de neprietenos, cel putin mie. Ce bine ca n-a trebuit sa-l catar pe asta..


/vmorar/08092012198-800x600.jpg


Odata traversata portiunea asta mi-am dat seama ca valea si-a cam pierdut din puteri. Iesim in ultima caldare si zarim acoperisul statiei meteo de la vf. Omu.

Aici parerile sunt impartite cu privire la calea pe care sa o urmam. Eu, evident, vreau sa ocolesc vilcelele directe, cu intentia de a urca panta extrem de prietenoasa dinspre dreapta care da intr-o sa de pe traseul marcat cu banda rosie, spre vf. Bucsoiu. Roxana si Vlad, vizibil obositi (domnilor alpinisti, cine v-a pus sa catarati canionul?), vor sa urce direct insa reusesc sa-i conving, promitandu-le o priveliste pe masura. Plus lectie de geografie.


/vmorar/08092012202-800x600.jpg


Dupa 20 minute de urcat, suntem sus, in traseul marcat. Ma cuprinde un sentiment de siguranta, stiind ca de acum incolo urma sa mergem doar pe marcate pana jos.


/vmorar/08092012212-800x600.jpg


Ne aruncam privirile spre valea Malaiesti unde cabana e mititica rau. Creasta Craiului se vede si ea undeva la stanga. Vantul insa incepe sa bata cu repeziciune si ne indreptam repejor spre cabana Omu, mai ales ca timpul nu prea e de partea noastra si nu am vrea sa coborim pe intuneric prin padure (din fericire, aveam la noi 3 lanterne, intre care una cu dinam, asa ca nu ne sperie - cel putin pe mine - prea tare nici aceasta situatie).


/vmorar/08092012223-800x600.jpg


La Omu destul de multa lume pentru vremea destul de urata si ora inaintata (se facuse ora 16:10). Inauntru lume pestrita. Persoane in adidasi si blugi, "pro's", familii cu copii (aici Roxana mi-a atras atentia ca parintii unei familii erau mai bine imbracati decat copiii - acestia fiind si foarte mici). Mancam un piure cu pulpa de porc afumata care ne da energia necesara pentru coborirea lunga pe V. Cerbului care urmeaza.


/vmorar/08092012230-800x600.jpg


/vmorar/08092012232-800x600.jpg


Am asistat si la o situatie mai delicata. Doi turisti, dintre care unul strain, vroiau sa se cazeze la Omu, constienti de ora destul de tarzie insa fata de la receptie le-a spus ca nu mai au niciun loc liber. Au coborit un pic in spatele nostru, tot pe V. Cerbului insa le-am atras atentia sa se grabeasca daca nu vor sa-i prinda noaptea mai jos, in padure.


Coborirea pe V. Cerbului n-a avut nimic special si am ajuns la masina lasata la Gura Diham la 20:21, pe o bezna completa. Noroc cu graterele ascultatori de manele care ne-au ajutat sa ne orientam. Pana la urma, trebuie sa apreciez si asa ceva.


A fost o tura cu de toate. Balaureala prin padure, vale de abrupt, catarare (pentru domnii alpinisti, evident), "potecuta" (pentru iubitorul de fete inierbate si variante ocolitoare din mine), capre negre..


La finalul turei am asezat cu 100% certitudine valea Morarului inaintea vaii Albe  ca si grad de dificultate. Pe "potecuta", valea se face fluierand, oferindu-ti un spectacol pe cinste la un pret redus, chiar daca nu in primul rand (exceptand doua portiuni foarte usor expuse pe care le treci cu un dram de atentie).La coborire, in schimb, apreciez dificila trecerea dintre caldarile superioare care la urcare mai merge cum mai merge.


PS. Daca a parcurs cineva v. Morarului inca de la confluenta de jos, cu v. Cerbului, il rog sa lase un comentariu despre ce e pe-acolo.


















Miercuri, 12 septembrie 2012 - 00:43 
Afisari: 5,145 


Postari similare:





Comentariile membrilor (12)

leovit
leovit
Busola
 
1
Domne...traiti intens anii tineretii...nu am avut liber in tura lui Stefan (valea alba )ca te cunosteam....Tineti o tot asa...Carpati.org


Miercuri, 12 septembrie 2012 - 13:37  

xoreax
xoreax
Coarda
 
2
Multumim!
Ma rog, domnii alpinisti mai mult, eu nu sunt cu "intensul" asta asa mult, preferand drumul plicticos dar sigurCarpati.org


Miercuri, 12 septembrie 2012 - 17:51  

baumwolle
baumwolle
(admin)

 
3
Potecuța de la casa de vânătoare Colții Morarului e mai ușor de urmat în coborâre. În principiu, Poiana cu Urzici este cea de sub văile de abrupt din nordul muntelui Moraru (Nae Dimitriu, 1961).

Revenind la subiect: frumoasă tură! Păcat că pozele nu sunt prea clare și nu împărtășesc frumusețea traseului...


Miercuri, 12 septembrie 2012 - 22:00  

xoreax
xoreax
Coarda
 
4
Mai am o serie de poze facute cu camera foto care arata mult mai bine. Le voi adauga in jurnal cat de curand!


Miercuri, 12 septembrie 2012 - 22:07  

ad.rian
ad.rian
Caraba
 
5
Simpatica si tura, si turistii, cu norocul incepatorilor care acumuleaza curajul experientei. Lectura agreabila, de cafea duminicala. Imaginile au calitatea ramintirii vizuale, chiar si prin sincope de claritate. Psihologic, ar fi de preferat sa va gasiti companioni apropiati ca rezolvare a optiunilor intalnite. Ca motivatie si rezistenta.

Trasee frumoase si pe mai departe! Si nu renunta la scris.


Miercuri, 12 septembrie 2012 - 22:51  

xoreax
xoreax
Coarda
 
6
Am mai adaugat in jur de 15 poze, majoritatea din zona de canion, cea mai interesanta as zice eu.
In general imi place sa documentez foarte bine orice tura in care merg, facand multe poze cu telefonul mobil. Am si o compacta modesta proprie dar recent am avut probleme cu slotul de memorie si trebuie sa rup din buget pentru o alta..

@ad.rian: multumim.


Miercuri, 12 septembrie 2012 - 23:03  

gabicolea
gabicolea
Caraba
 
7
"La un moment dat, poteca urca pieptis in stanga insa deja nu prea mai semana a poteca. Ma gandesc sa nu pierdem cumva firul apei si sa ne ratacim in padure " -

Ei bine, tocmai pe acolo trebuia sa o luati Carpati.org, desi intr-adevar te imbie mai mult continuarea pe langa firul apei.

Am coborat in iarna pe firul Bujorilor (deci si pe portiunea din aval a Morarului si a Cerbului), a fost interesant dar iti ia mai mult timp decat pe poteca de la canton

Cateva detalii, in ultima parte a jurnalului:
http://gabicolea.blogspot.com/2012/03/v-bujorilor-bmm-valcel-v-bu
jorilor.html


Zile senine


Joi, 13 septembrie 2012 - 10:40  

xoreax
xoreax
Coarda
 
8
@gabicolea asta a fost si "feeling"-ul meu de moment, ca va fi mai dificil si vom irosi mult timp pe acolo, mai ales ca scopul nostru nu era explorarea acelei portiuni.

Cum urmatoarea tura planificata e v. Priponului, voi mai cerceta inca o data poteca de care ne-am ratacit si sper ca de data asta chiar sa ajung sa vad vreun canton.


Joi, 13 septembrie 2012 - 11:02  

passaris
passaris

 
9
Vezi ca si pe V. Priponului exista o poteca. Folositi-o! Nu va avantati inainte pe saritori fiindca unele sunt foarte grele si n-ai vrea sa fiti nevoiti sa descatarati pe acolo fara o coarda.

Deobicei vaile de 1 A au potecute sau variante mai usoare de ocolire a saritorilor.


Joi, 13 septembrie 2012 - 22:37  

roxanageo
roxanageo

 
10
În ciuda insistențelor lui Mihai de a scrie o scurtă impresie lăsată de această minunată tură, am ales să nu fac acest lucru, nu de altceva dar parcă nu aș fi vrut totuși să îi stric minunatul jurnal cu ale mele sincope, și totuși mare mi-a fost mirarea când, printre comentari de incurajare sau informare , am descoperit și acest preaiubit cuvânt ”sincopa”.......

Dar revenind la tură, aș putea spune că nu a fost una cu un traseu abordat prea dificil (Mihai se aștepta probabil să spun acest lucru Carpati.org ) , având posibilitatea ”potecuței” pentru cei mai precauți dar interesantă ,cu săritori ”simpatice” de abordat , aviz amatorilor de bouldering/climbing.


Vineri, 14 septembrie 2012 - 09:42  

xoreax
xoreax
Coarda
 
11
Vai vai, am pufnit in ras instantCarpati.org


Vineri, 14 septembrie 2012 - 09:53  

znoro2012
znoro2012

 
12
Superba naratiunea...Superb din toate punctele de vedere....Tinet-o tot asa...Sper sa ne cunoastem vreodata!....Bravo voua!...


Vineri, 14 septembrie 2012 - 15:35  


 




Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu

 
0,0851 secunde

GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2019) www.carpati.org