Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Doneaza

Calendar

August 2019
LMMJVSD
1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031

Septembrie 2019
LMMJVSD
1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
30

Online

Vremea
Varful Hasmasul Mare
Muntii Hasmas

Reduceri

Voluntar in Carpati - 2016

Homepage

Lista de discutii

Deasupra curcubeului (Muntii Fagarasului)

De doua saptamani coceam , in cata materie cenusie mi-a mai ramas creata ,  ideea de a participa la actiunea “Haideti , fetelor, sa dam jos ce s-au chinuit altii sa care spre ceruri ! “ , mai pe scurt , salubrizare in Portita Vistei... Oasele mele (batrane ?) au protestat la gand si drept urmare tot doua saptamani mi-am tratat un umar cu toate leacurile posibile , numai alifie de praf de stele nu i-am dat si inca nu voia sa se roteasca ca la iesirea de pe banda de fabricatie. Din pricina asta si mai ales pentru ca mi-e drag sa urc pe munti cu mai tinerii mei parteneri nu am ramas singur in concept ci i-am corupt si pe Diana, fata celor mai buni prieteni , pe Andrei , unul din copiii mei (singurul care se putea strecura printre examene) si pe Adina, fata sora-mii.

Planul a fost sa dam o mana de sprijin Asociatiei Carpati si sa incheiem cu un drum pana la Podragu.

Iata-ma vineri , cu Diana si Andrei, in trenul accelerat care duce poporul din Bucuresti catre Timisoara trecand pe sub umbra Fagarasilor. Accelerat , stim cu totii , un eufemism pentru ”Car cu boi”: merge ca un car si inauntru-s boii care platesc !

Una peste alta iata-ne in Victoria , bine dupa ora pranzului. Desavarsim cumparaturile facute in pripa in Bucuresti , rezolvam pe calea de mijloc dilema “le impartim in rucsaci sau le atacam?” , adica le atacam asa , mai smechereste , numai cu o mana si sintem gata de mars.

Carpati.org 

Conform convocarii urmeaza sa  mergem pe Valea Vistei pana la limita padurii.

Pana in Poiana Terzii , cat duce drumul forestier , harta mea se tine de cuvant : zice noua kilometri , facem noua kilometri. Dupa aia innebuneste subit: centimetrul ramas pe harta pana la limita padurii se transforma intr-o poteca nesfarsita topaind peste Vistea. Incep sa cred ca cineva a mai plantat ceva padure , prea nu mai iesim la gol!

Carpati.org 

Dupa ultima trecere (prin albie, ca-mi sarise mustarul tot facand pe Nadia Comaneci la barna la fiecare traversare) gasim loc de cort , pe Costi si o oala de supa fierbinte. ( Costi asta , vreun chef incognito , nu refuzati niciodata o supa de-a lui , gateste cu pasiune si cara tot felul de ingrediente fara e-uri dupa el, ciuperci , peste , ma asteptam sa scoata si vreo gaina din traista , sa astepte sa capete de la ea un ou proaspat , sa-i suceasca gatul si s-o jumuleasca dinaintea oalei...)

            Ancoram cortul ,  stupim in san cand auzim ca bucurestenii urmeaza sa soseasca cu putin inainte de cantatul cocosilor, facem o cruce mare si ne rugam sa ajunga cu bine , sa nu calce pe intuneric peste corturile noastre, dormim , prin vis si printr-o ploaie zdravana ii aud strigand – un cort , ma! , uite un om! – bine ca nu strigau uite copacii , uite creasta , la ora la care au venit totul le era permis..

            Desteptam dimineata , surpriza!, am gasit lume treaza , admirand creasta scaldata in lumina , Gabi ne invita sa aderam la grup , somnorosii mei nu se dau scosi din paturi, sun goarna dar pana ii echipez grosul trupei a pornit la deal.

Carpati.org 

            Luam in piept valea , pana la locul fostului refugiu merge , pe urma bine ca se asterne negura si nu vedem prea clar cum urcam ca mustele pe perete. Picioarele mele spun ca drumul a devenit abrupt si ca ar fi mai bine sa astept sa vina telecabina... Le conving ca pentru investitia asta inca nu s-a stabilit cine incaseaza comisionul asa ca n-are rost sa asteptam si ca daca nu ne ducem repede sus o sa ne ia naibii colegii tot gunoiul si-am venit degeaba. Se lasa fentate si ma poarta la refugiul Alpin.

            Gasim pe Mara si Stefania scormonind in groapa de gunoi de langa refugiu, cu pasiune as zice...Daca-i dupa Mara ar scormoni pana la fundatia zidului chinezesc in  cautare de cutii de conserve. O convingem , cu greu , ca , totusi , zidul ala se vede de pe Luna, daca-l darama o sa cream mari probleme de orientare in Cosmos , plus ca daca vin chinezii sa vada care-i cauza o sa aduca cu ei la cutii de conserve de n-o sa mai terminam niciodata...Se potoleste definitiv cand ii gasesc in groapa o bomboana in ambalajul original. O inhata si tace.

Carpati.org 

            In timp ce baietii carpesc refugiul , pe ici , pe colo ne mutam la mai vechea groapa de gunoi , peste drum. Decopertam gospodareste , scotocim prin smeclaul adunat de generatii , acoperim frumos cu pietricele si intr-un moment de maxima inspiratie ii punem deasupra o cruce din pietre, in memoriam Smeclau Ioan. Ne hotaram sa lichidam crestineste toata familia Smeclau , tata , mama, veri din frati cu cuscra ma-sii , pe masura posibilitatilor, in ture viitoare, ne mai batem un pic pe sacii cu gunoi (mi l-au lasat pe al mai mic , de fapt l-am furat ca ramaneam fara , asa mare era entuziasmul!) si pornim spre vale.

 Carpati.org

            Ne insiram pe toata valea , dupa puteri si alarmele din burtica. Intrucat am rontait ceva in creasta ma bucur de apus si raman printre ultimii. Prilej ca de la locul fostului refugiu sa urmarim cum , departe in vale , cainii o inconjoara pe Mike. Tot nu puteam interveni asa ca am deschis filiala Vistea a lui Sportbets : ajung salvatorii inainte sau cainii cineaza mai deosebit in seara asta? Cote mai mari pentru varianta a doua . Ciobanii aia pareau sa aiba caini guralivi dar nu prea fiorosi. Parerea mea. De la un kilometru. Parerea lui Mike...de la un metru...

            Mara , Felicia si Gabi raman ultimii sa completeze marcajele cu triunghi rosu pe unde a zis Salvamontul ca-s prea putine. Adevarat , nu erau pe fiecare bolovan , doar din doi in doi... Acum toata valea e un triunghi rosu , ai o multitudine de optiuni in alegerea drumului !

            Ajungem la corturi si intalnim si ultimul mohican sosit in tabara , Adina, specialistul nostru in autostopuri. Deturnase masina Salvamontului din calea ei spre Sambata ca s-o duca cat mai sus pe drumul forestier si dupa aia a facut autostopul la un biciclist! Daca-si pune mintea opreste si naveta Discovery sa-si puna rucsacul inauntru, noroc pe NASA ca Adina nu si-a cumparat proprietati pe Luna!

            Mancam , facem foc , ne voiosim , cantam , caprele negre se refugiaza in Parang, ursii-s la psihiatru, ploua , ne uda ciuciulete , ne goneste la corturi , nu mai ploua , rasarim din nou la foc si o tinem danga-langa pana ni se inchid pleoapele si se termina combustibilul. Includ la combustibil si busteanul cu rol de banca dar se termina si combustibilul cu grade alcoolice , asta nu-l pot inlocui cu apa de parau asa ca alunec in vise si am cea mai confortabila noapte la cort ever.

Carpati.org 

            Duminica dimineata incarcam magarii cu sacii de gunoi , incarcam ceilalti magari (pe noi) cu rucsaci si grupul meu porneste din nou la asaltul Portitei in vreme ce restul se chitesc spre civilizatie. La revedere , timp bun , drum bun , ne despartim pentru a ne reintalni pe carari sau macar pe net.

 Carpati.org

            Urcam spre creasta asa de abrupt ca ne trezim cu curcubeul intins peste vale , la picioarele noastre, dupa prima ploaie a zilei. Dupa alelalte treizecisisapte de ploi pana la refugiu nu mi-a mai ars de curcubeu. Ne prinde pe drum si Marius , se lipeste de grupul nostru, impartim locul , apa si mancarea la refugiu (l-am probat , e in regula!)

            Iese soarele putin si atacam Vistea Mare. Pardon , Vistea Prea Mare. In zona fenomenul de eroziune functioneaza invers , parca-i mai mare decat la ultima mea trecere?!

 Carpati.org

Il dovedim , stalpisor cu stalpisor , moldovenim putin daca tot am ajuns pana aici, Adina face poze ca proba ca l-a calcat si pe asta si luam calea Podragului unde Dorina , sora mea si tanti Corina ne asteapta cu ceai cu rom , mniam-mniam, supa si vin fiert, ca tot e ziua Dorinei.

Carpati.org 

Ne hidratam cu toate lichidele astea , fetele adorm intre pahar si pat, noi mai rezistam la povestile lui Soso si ale lui George despre cum i-a blocat in muchia Taratei o ursoaica (surda , de nu parasise zona Meridionalilor aseara cand faceam eu vocalize) cu doi pui si o nemasurata pofta de carne de oaie in gesturi.

            Luni dimineata pazim cerul tot cautand o spartura in nori ca sa nu plecam pe ploaie la vale , Soso se lasa de fumat dupa ce un traznet se sparge aproape in tigarea lui ,  prindem muchia Taratei pe la patru jumate , admiram un ciopor de capre vreun sfert de ora si coboram accentuat.

Carpati.org 

Cel mai accentuat coboara Adina care ia o tranta de zile mari pe partea dorsala. La casa familiei Marmureanu prind sa sune telefoanele , ai , bre , dom’ director , sintem noi , de la Cheia, treziti-va ca a inceput ala marele de 8 grade de care tot ziceti ‘mneavoastra!.. Da’ nu-i de adancime in Vrancea , e de inaltime , in Fagaras !! Pana in padure le mai da Adina vreo doua replici de mai mica intensitate de-i nauceste complet pe baietii cu seismele.

Intr-o poiana de dimensiunea unei bucatarii ma uimesc doi stalpi indicatori . Dupa ce patrund in marea de brusturi care o acopera le inteleg utilitatea : fara ei risti sa calci pe vreun turist ramas de anul trecut printra brusturii mutanti fara sa mai poata gasi iesirea .

Marius recupereaza pe drum lipsa de la actiunea eco si culege aproape tot ce intalneste , saci de plastic , peturi , carcase de televizor (?)... La ultimul sac e gata-gata sa recupereze , la pachet si un urs care se hodinea in primul tufaris , nu mai departe de zece metri. Noaptea care intunecase padurea si , dupa inca zece minute o calcatura apasata ce ne insoteste cateva clipe o fac pe Diana sa ne dea in scris ca o sa aiba cosmaruri cu ursi urmatoarele trei saptamani.  

Grija ursilor ii da aripi Dianei si , dupa ce Adina ne scuteste de ultimii doi kilometri de cale pana in Victoria incarcandu-ne pe toti intr-o batrana Dacie care niveleaza drumul cu tot ce are pe dedesubt, ne gaseste (la unu noaptea!!) un microbuz care ne debarca in gara Ucea. Tren , casa , servici... netul ne ramane pentru cine stie cata vreme pana vom pasi iar pe carari si ne vom intoarce sa scriem jurnale..



Vineri, 3 iulie 2009 - 14:06 
Afisari: 2,621 


Postari similare:





Comentariile membrilor (9)

felicia
felicia
Coarda
 
1
Fumos descris... sincer nu v-am recunoscut ca sunteti persoana din Ciucas Carpati.org
Si caprele alea vi s-au aratat numai voua... Carpati.org


Vineri, 3 iulie 2009 - 14:11  

pufyus
pufyus

 
2
Felicia , si noi am avut o capra la urcarea in Portita Vistei. Iti trimit o poza.
Domnul Florin, doar respect din partea mea , daca nu va urneati dumneavoastra din loc, nu aveam parte nici de foc nici de cantat si voie buna in seara aceea !!!


Vineri, 3 iulie 2009 - 14:37  

gabrielbv
gabrielbv
Busola
 
3
Recunosc , ca mare a fost mirarea mea, cand am vazut in toiul noptii , corturile D-voastra. Nu stiam ca trebuia sa mai ajunga cineva pt ecologizare.

"Mara si Stefania scormonind in groapa de gunoi de langa refugiu, cu pasiune as zice..."
Da, asa e , de parca cineva ne platea cu multe milioane Carpati.org.

Marcajele intradevar erau destule. Sa fi vazut cate am mai plantat la iesirea din padure!

Sacii pana la urma tot pe spatele nostru a ajuns in vale. Ce sa-i faci, nu mai poti avea incredere nici in magarii din ziua de azi Carpati.org.
Si o ultima remarca Carpati.org. Nu stiu cum , dar ne-a scapat o "sticluta" valoroasa undeva langa focul aprins. Dimineata am gasit sticluta. Carpati.org


Ma bucur , ca ati reusit sa mergeti mai departe. Eram chiar curios ce vreme ati prins.

Carari cu soare si sa ne vedem cat mai curand.


Vineri, 3 iulie 2009 - 17:02  

pisti2004
pisti2004
Cort
 
4
Felicitari!!


Vineri, 3 iulie 2009 - 17:04  

multi
multi
Caraba
 
5
Felicia , asa-s eu , umblu incognito... Daca-i frumos descris e din cauza ca a fost frumos trait! Iar caprele le-am adus si pentru voi , aici!
Pufyus, as prefera Florin , simplu , o mai spuneam , chiar daca conservele generatiei mele sint imediat dupa fundatia zidului chinezesc , ma intinereste si as avea nevoie. Iar daca ceva am facut pe cineva sa se simta bine e mare lucru si sper ca , in afara de capre si ursi n-am facut pe nimeni sa se simta rau..Nu ca as avea ceva cu animalele, dar putina voiosie parca ar trebui sa suporte si ele , ca le-am curatat arealul.


Vineri, 3 iulie 2009 - 18:18  

multi
multi
Caraba
 
6
Gabi, ma faci sa ma simt de la "Surprize , surprize"... De saci am aflat de la Marius care urca pe cand voi coborati. Deh, vorba ta , nici in magarii de azi nu mai poti sa ai incredere! Vorba mea : cum se cheama mai multi magari la un loc : turma , ciurda, Parlament(!?!)
Treaba cu sticluta e o mare scapare a turei...sa n-o mai repetam!
Iar vremea...totul e bine cand se termina cu bine , important e si cum e vremea in sufletele noastre...


Vineri, 3 iulie 2009 - 18:35  

marasb
marasb
Busola
 
7
No foarte faina povestea. Tare mi-o placut si musai sa reeditam funeraliile familiei Zmeclau ca mare pompa in toti muntii ca inmormantarea lu' Michael Zmecl...a, ma scuzati Jackson.
Sa ne vedem cu bine
Cu drag....de zmeclau
Mara


Vineri, 3 iulie 2009 - 20:21  

ciux
ciux

 
8
Aducem si gaina la urmatoarea ecologizare; in tura asta a avut noroc, a fost dezlegare doar la peste.


Luni, 6 iulie 2009 - 14:50  

dolcetamar
dolcetamar

 
9
Faza cu gaina a fost super...citind,parca o vedeam izbucnind din ruxac caraind disperata in timp ce zbaterea aripilor imprastia in jur pene si fulgi...


Duminică, 11 octombrie 2009 - 14:46  


 




Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu

 
0,0713 secunde

GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2019) www.carpati.org