Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Doneaza

Calendar

Noiembrie 2017
LMMJVSD
12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
27282930

Decembrie 2017
LMMJVSD
123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031

Online

Vremea
Varful Moldoveanu
Muntii Fagarasului

Reduceri

Voluntar in Carpati - 2016

Homepage

Lista de discutii

De Pasti in Cernei (Muntii Cernei)

­

De Pasti in Cernei-Mehedinti



Echipa: Mike, Radu, Claudiu, Cristina, Monica, Alin, Andrei, Claudia, Octavian, Viorica, Muha, Mama Muhai, Em, Kya, Alois, Tedi, Cerasela, Gabi, Eric



Incercand sa continuam traditia, am cautat si pentru acest Paste o destinatie inedita, noua si plina de chemare pentru toti pinguini, din toate colturile tarii.

Si cm ideile bune vin din timpul anului, ei bine, inca din 2009 am pastrat in capsor mirajul Vaii Cernei, cuprinsa in simfonia unei toamne tarzii. Locurile erau prea frumoase, prea putin umblate si prea incarcate de simplitate si viata autentica, pentru a nu-ti chema pasii inapoi…


Si astfel am plecat sa intampinam primavara in Cernei-Mehedinti. Fara pretentii de varfuri sau trasee spectaculoase, cu variante pregatite pentru orice drumet, cu tabara in locuri tihnite, cu foc, tuci si lemne la discretie, cu religiozitate curate si nemurdarita de bani.



Astfel inainte de tura, incerc sa imi completez cunostiintele legate de Cernei pentru a face ea mai buna alegere legata de traseu si a ma familiariza cu locurile, din spatele calculatorului.

Si cu voie buna zbor joi la ora 4 de la serviciu pentru a nu irosi nici o clipa din vacanta de primavara. Simteam ca timpul este prea scurt si ziua de marti ma va ajunge din urma fara sa ma satur de munte.

Vineri la ora 12.00 soseaua ne lasa in Herculane si incercam sa ne regrupam pentru o tura scurta. Regruparea asta nu fu usoara deloc caci e lucru greu sa strangi pinguini imprastiati inr-un loc fara semnal.


Pana la urma, cu intarziere fata de planul propus (si nu a fost nici pe departe ultima intarziere ori schimbare de plan) facem prima reconfigurare, si in loc de varful Domogled care se socotise un traseu prea lung pentru scurtul timp pe care il avea la dispozitie, ne indreptam atentia spre un loc nou pentru majoritatea dintre noi-Cascada Cociu/Rosculet.


Traseul marcat cu PR incepe la 300 m mai sus de bifurcatia spre 7 izvoare si este marcat prin sageata indicatoare (mai vizibil este initial marcajul TA spre Balta Cerbului comun in primii metrii cu PR). Desi suna promitator…doar 1 h pana la Cascada, totusi datorita faptului ca poteca s-a pastrat in buna stare doar in partea inferioara, noi am facut mai mult de 1 h.

Carpati.org


zbucium



Carpati.org


Carpati.org

minuni ascunse in iarba



In ultimele 2 treimi, poteca nici nu se mai zarestesi fiecare adopta calea cea mai usoara, pe firul vaii sau pe unul din maluri. Si desi pe ultima parte ne-am spetit destul de tare,totusi efortul ne-a fost rasplatit caci cascada avea un debit impresionant- intretinut de precipitatii si de topirea zapezii.


Carpati.org


Ca un bonus,Claudiu ne-a indicat si o platforma intermediara unde se ajunge pe o brana cu accesul blocat de o mica saritoare, dar care te duce parca in mijlocul caderii de apa…Era impresionant sa mirosi apa care cadea neregulat, cu smucituri, in valuri, pulsand parca de viata, creeind si distrugand in fiecare clipa curcubeul.



Intorsi la masini, avantulpinguinilor de a lua rucsacurile cele grele in spate si a porni hotaratul urcus spre Dobraia s-a spulberat…s-au vehiculat diverse idei din care am retinut ceva cu usurarea rucsacului de o parte din mancare si bautura si ceva cu o ploaie pe la ora 16.00 . Astfel am traversat Cerna pe podul de la Motel Dumbrava si am intins corturile cu maxima viteza…manati de ploaie.


Dupa ceva negocieri ale lui Radu cu omul care avea terenul,putem in sfarsit sane pregtaim de inserat…Astfel, cat timp unii fac p egosodarii si aduna lemne, pinguinii doritori si curiosi fac o tura pana la intrarea in Cheile Tasnei.


Carpati.orgCarpati.org

 perpectivele ce ni se aratau de la motel Dumbrava


Ce e drept, punctual de belvedere de deasupra vaii Cernei era scaldat intr-o lumina de un galben bland si astfel cativa din noi am pornit fuga dupa lumina. Am urcat prin padurea cu iz de primavara pana la cruce. In linistea dupa-amiezii, asteptandu-mi prietenii am inpreunat 2 vestitori ai primaverii… o floricica galbena si un snur de martisor pentru care nu am gasit pur si simplu copacelul potrivit la oras. Unei lucraturi atente asa cum era aceasta, in care cineva a pus suflet si altcineva l-a vandut cu 3-5 lei, i se potrivesc mai bine inaltimile…poate cel carel-a facut nu a cunoscut niciodata libertatea deplina pe care o incearca sulfetul cataract pe un colt de stanca, privinnd in zari, le poate incerca. Astfel poate vantul se va impreuna cu sufletul firului alb-rosu si va purta pana in orasul gri, casa mica, si ochii impaienjeniti –mirosul unui aer proaspat.


Ramai aici snur draga, sa veghezi Cerna cea zbuciumata,ceva din mine s-a contopit cu tine si mi-ar place sa imi las si eu un strop de suflet aici, tocmai ca sa revin,sa ma contopesc cu stropul la toamna, cand desi ascunsi sub perdeaua de neguri voi ghici versantii care au luat foc-aur si rubin asa cum se cuvine in zi de sarbatoare.

Apoi reunite, raman toti muti la minunea cheilor ascunsa dupa colt. Cat timp mie Arjana imi cheama privirile, ochii celorlalti sunte fermecati de mirajul haului…

Carpati.org

Astfel dorinta de a cobori la firul apei, in maruntaiele pamantului, i-a manat pe Andrei, Claudia, Alois, Em si Muha sa mearga mai departe.


Si astfel alergati de noapte si pacaliti de mine cu vesnica promisiune ca mai e putin, sarim de mai multe ori firul apei, trecem de linistitul loc de cort ascuns intre pereti, admiram frumosii pini negri de Banat, ajungem la bifurcatia intre poteca turistica si vechea poteca a granicerilor, trecem de portal si iata ca in curand ajungem la Moara.

Carpati.orgCarpati.org

Deslusind secretele morii



Drumul de intoarcere il facem la frontale chemati la vale de focul din tabara care arde jucaus. Rasplata micii noastre escapade a venit din vorbele lui Em care a spus ca acestea au fost cele mai frumoase Chei pe care le-a vazut pana acum.



Sambata.


Totusi azi a trebuit sa ne luam inimile in dinti si rucsacurile in spate si sa urcam cei 600 m pana la  biserica din Dobraia

Carpati.org

http://www.alternativetm.ro/herculesmaraton


Carpati.org

 Intr-una din primele pauze

Carpati.org

 Monom


Ne-am insirat frumos pe poteca, un sir continuu de drumeti de la cei mai mici la cei mai mari, bucurandu-ne de primele semne primaverii.Carpati.org

Muntii Cernei nune intampina cu copacii infloriti…ne-am grabit in intalnirea cu primavara, insa avem parte de poteci luminoase, de drumuri tocmai uscate, de primele ciripituri si adieri de cer albastru.


Carpati.org


Carpati.org Drumuri cu iz primavaratec


Iesind din padure zarile ni se deschid…Muntii acoperiti de zapada, case rasfirate, dealuri impadurite sau spinari golase ale Mehedintilor cese desfasoara in fata noastra, ne fac sa realizam caun loc mai frumos nici nu se putea pentru acest Pasti.

Carpati.org

Carpati.orgCarpati.org

 Locul ales


Si e liniste, suntem numai noi, intre prieteni, vegheati de biserica mica ce da un sens unitar locurilor.

Carpati.org



Dupa ca campam si ne ospatam, decidem ca e timpul de o plimbare.


Carpati.org

 Savurand linistea


Carpati.org


 Discutand probleme existentiale




Prea erau multe ore pana la apus, si locurile aveau o chemare speciala, ne invitau sa le exploram, sa descoperim ce se ascunde in spatele universului nostru limitat.

Astfel o ceata de plimbareti, am plecat spre Arajana cea frumoasa.

Carpati.org

pe alocuri am urmat si bucati din traseul de  la hercules maraton:

http://www.alternativetm.ro/herculesmaraton



Am urmat un PG nesperat de bun ce ne-a condus cand prin padure, cand peste culmi pe care se iteau timide primele flori, pana la stana din Saua Prislop.

Carpati.org Flori, fete si baieti


Carpati.org

Strajer al locuilor , cum spunea radu intr-un comentariu:

"Stau si ma gandesc la copacul din poza, despre cum probabil pe vremea cand bunicii nostrii erau tineri o samanta s-a ratacit pe o culme in mijlocul unei pajisti pustii. Despre lupta din primii ani si despre fratele lui ce a crescut cativa metri mai sus.

Despre oamenii locului care s-au perindat in opinci pe poteca ce trece aproape de el, la 3 generatii de ciobani care s-au odihnit la un moment dat sau altul la umbra lui.

Despre iernile grele de demult, la ce viscol poate sa bata acolo. La toti drumetii care s-au perindat si l-au pozat.

Ma gandesc si la faptul ca va fi acolo si mult dupa ce noi nu vom mai fi, mai mare si mai puternic si va privi cu tristete cum oamenii locului se vor imputina. El va ramane tot sub Arjana intinzandu-si crengile spre rasarit.

Si totusi pentru o clipa intr-o dupamasa de primavara drumurile ni s-au intalnit."


Carpati.org


Aici se ingana vara cu iarna, caci desi picioarele ni se odihnesc pe iarba, ochii vad inainte doar zapada. Mirajul Arjanei e insa prea puternic si lasam in spate alte varfuri mai putin umblate , insa castigate de primavara, pentru o ultima intalnire cu iarna.

Carpati.orgCarpati.org

Carpati.org

In loc de epilog...primavara a invins :).



Intai Claudia, apoi Alois deschid urme prin zapada uneori aproape de genunchi si noi, ii urmam constiinciosi. Pas cu pas, lasam iarna in urma si urcam ultimele trepte pana pe Arjana. In spate se vad Tarcu si Muntele Mic iar sub noi dealuri, dealuri,case, oameni ce se pregatesc de sarbatoare.

Carpati.org Poza de grup pe Arjana



In fata ne asteapta o muchie ascutita si atragatoare pe care inaintam cu grija.

Carpati.orgCarpati.org

Marcajele BR sunt rare si avem ceva probleme de orientare dar pana la urma gasim drumul cel bun si coboram usor usor la drumul ce se intinde lin in vale.

Carpati.org

Parcurgem astfel drumuri de care, ne strecuram printer balti si noroaie, doar vocile noastre si pasii regulate zguduie tihna locurilor. Colo o gospodin deritica prin curte, dincolo un cos din care se inalta un fum subtire si drept iar in fata bisericuta noastra-punct de repet, la rascruce de drumuri, scaladata in lumina apusului.

Carpati.org

In noapte de Inviere nu am avut nici slujba si nici preot. Am avut doar lumina focului si caldura din cele 20 de suflete adunate in jurul acestuia. Am avut slana si ceapa, am avut tuci in care apa clocotea, am avut ochi sclipitori si planuri de viitor. Ne-am bucurat cu totii pentru ca in aceasta seara ne-am strans aici cu totii ca sane impartasim din lumina….si din fum…din toate lucrurile puse la comun.

Carpati.org


Carpati.org


Dimineata, de pe la ora 8.00 oamenii se strang deja pe langa biserica. Nici nu apucam bines a strangem o parte din corturi caci incepe slujba, punctual la ora 9.00 (si zic punctual pentru ca preotul a avut de mers kilometrii buni pe jos dinBogaltin) cu o mana de oameni, stransi in bisericuta mica. Totul s-a comprimat la esenta si timp de 1 h am fost parte din aceste locuri, ascultand cuvintele simple ale preotului, cu acelasi interes ca si acesti oameni simplii de langa noi. Este un loc si o biserica in care as dori sa revin.


Carpati.org La slujba



Dupa slujba plecam si noi si preotul si satenii mai departe la drum. Noi spre Cheile Prisacinei, preotul spre Inelet (tot pe jos) unde avea slujba la ora 13.00 iar oamenii-fiecare pe la casele lor.

Carpati.org Ne oprim mai intai la scoala cu 1 sala de clasa, cu 7 banci si 5 elevi, insa atat de ingrijita si dichisita



Ne pierdem pasii pe poteci, urmarim sporadic un marcaj BG buclucas la capatul satului Prisacina, ratacim, cautam, il gasim si il urmam constiinciosi, ca pana la urma sa ramanem complet in ceata…Doar la figurat caci afara soarele pripea a ploaie. Ne interesampe la oameni si pana la urma prindem un drumeag desfasurat deasupra Cheilor, pe versantul stang (cum coboramnoi sau drept dpdv orografic), ce incet incet se transforma in poteca si ne coboara din ce in ce mai hotarat la sosea. Iesim la km 16 si avem in fata 4 km de asflat pe care ii parcurgem fiecare cu gandurile lui, cu bocancii prafuiti dar cu sufletul plin...


Ce a urmat mai departe e deja istori. Am tradat noaptea planuita in Crovul Mare in favoare unui ospat regesc in Gorj ce a dovedit 2 lucruri: 1. ce om ospitalier e romanul si 2 ce bine e sa ai prieteni in toata tara.

Uite-asa, scaldat in mirosul vinului bun de casa si a sarmalelor aburinde am mai incheiat o vacanta, am mai descoperit un munte, am mai trait 4 zile in liniste si prieteni.


Va doresc tuturor sa veniti din fiecare vacanta la fel de bogati cum ne-am intors noi.


Foto: Claudiu, Viorica, Kya, Radu­



Vineri, 16 aprilie 2010 - 23:52 
Afisari: 6,040 


Postari similare:





Comentariile membrilor (11)

andrei.st
andrei.st
(admin)

 
1
Frumos de tot!! Citisem ce ai de gand sa faci intr-un dialog de pe aici inainte de paste...In fotografii se citeste bucuria Carpati.org Locul de campare....fara cuvinte Carpati.org
Bravo voua!


Sâmbătă, 17 aprilie 2010 - 03:07  

renutzu
renutzu
Busola
 
2
frumos! cand ai prietenii langa tine...totul se leaga si se transforma intr-o frumoasa poveste reala Carpati.org Mi-a placut jurnalul si mai ales sentimentul de liniste transmis cu atata simplitate! O Primavara frumoasa cu iesiri la fel de frumoase!


Sâmbătă, 17 aprilie 2010 - 08:42  

claudiuiasi
claudiuiasi
Coarda
 
3
N-am cuvinte sau doar unul care exprima foarte putin: superb!


Sâmbătă, 17 aprilie 2010 - 10:57  

pisti2004
pisti2004
Cort
 
4
Frumosi si tineri cu un elan special ,colindand in locuri de basm.


Sâmbătă, 17 aprilie 2010 - 20:02  

cristake
cristake

 
5
Reusit jurnal al unei ture speciale, inmiresmata cu parfum de primavara, acompaniata de apele muntelui si atmosfera pascala ce te invaluie... ca de altfel toate turele lui Mike, alaturi de oameni cu suflet mare. Va doresc sa aveti numai carari cu soare.


Sâmbătă, 17 aprilie 2010 - 21:07  

jujea
jujea
Cort
 
6
Frumos jurnal dar, sa nu te superi, a-ti fost pe Zascolul Arjanei, nu pe varf care( din fotografii) se vede in spate. Oricum a-ti avut o vacanta superba. In acest timp noi eram in Crovuri.


Duminică, 18 aprilie 2010 - 08:18  

andrei.st
andrei.st
(admin)

 
7
"a-ti"? si de doua ori ???


Duminică, 18 aprilie 2010 - 17:32  

jujea
jujea
Cort
 
8
Ai dreptate! Ce bine ca esti atent! Carpati.org


Duminică, 18 aprilie 2010 - 19:33  

zentai
zentai
Coarda
 
9
F.f.peisajul...pentru o zona inspre care nu m-a miscat niciodata curiozitateaCarpati.org.

Exact asa e o bisericuta mica, intre Hasmas si Gurghiu, la izvoarele Oltului.... cum peisaje diferite gasesc un loc comun in peisajele noastre interioare....

Iar focul acela...imi aduce aminte de-o poezie a lui Esenin.

Pozele 19-20 sunt fantastice si arata o maretie a locului greu de "asimilat"Carpati.org

Asa, precum a zis si Claudiu, superb!

Felicitari pentru un Paste imposibil de contrazisCarpati.org


Duminică, 18 aprilie 2010 - 19:48  

conrad
conrad
(admin)

 
10
"Focul vânat e gonit de vânt,
Zarile-au uitat sa ma mai doara..."

Drumurile noastre s-au cam despartit in ziua de duminica. Si noi am avut "viata grea"...
De cum ati plecat de langa Biserica din Dobraia, noi cei 4 ramasi am fost asaltati de localnicii aciuati pe langa biserica, dupa slujba, deoarece au capatat curaj vazandu-ne mai putini si fiecare a tinut mortis ca in zi de sarbatoare sa ne prezinte ce minunatie de tuica au facut. Una era de vreo 7 ani! Si cum nu puteam refuza oamenii sa nu se simta jigniti, am plecat de acolo clatinandu-ma. Dupa aproximativ o ora, ajunsi in catunul Prisacina, am intrebat de drum un satean aflat la poarta. Ne-a zis “asta e drumul”, a dat fuga in casa si a iesit la poarta cu o sticla de tuica. Sotia lui a aparut cu 2 farfurii pline ochi cu prajituri facute in casa. Cum puteam sa-i refuzam?! Ne-a pus tuica intr-o sticluta sa avem si in crovuri “ca e frig acolo”. Ne-a invitat in curte sa ne arate cum a amenajat pe acolo si, din vorba in vorba, ne-am trezit cu rucsacurile asezate in curte si noi instalati la masa. O ora sin 20 de minute am stat acolo, in ograda padurarului din Prisacina - om foarte primitor si am primit asa: chiftelute, mamaliga calda cu branza, sarmale, nelipsita tuica si niste bere. Si prajituri cat cuprinde. Toate facute in casa (in afara de bere). Numa' chef de traseu nu mai aveam dupa aceasta experienta. Noroc ca drumul spre catunul Scarisoara era lejer. Eram ghiftuit. Cand am ajuns langa biserica din Inelet-Scarisoara, ne-am intalnit cu grupul fratelui meu care veneau din crovuri. Stand acolo, un nene de langa biserica (preotul ajunsese si el acolo si tocmai terminase slujba), a venit peste noi cu o sticla de o juma’ de litru de tuica… si nu s-a lasat dus pana n-am dovedit-o pe toata. Am plecat de acolo si cand, dupa vreo 25 de minute a venit momentul de "grea incercare", anume coborarea pe scarile de lemn aproape verticale, infipte pe un perete de stanca, nu stiu de ce, dar eu simteam o nevoie acuta sa cant...
Dar am ajuns cu bine si in Crovul Mare si a doua zi (luni) am coborat din muntii Mehedinti in Izverna, unde ne-a surprins ploaia. Tura noastra, a celor 3 ramasi in munti care am dormit in crovul mare s-a terminat in orasul Motru, fiind adusi pana in gara acelui oras intr-o masina, culmea, de un om din satul bunicilor mei, Cerne Varf, care il cunostea pe tatal meu, fiind de o seama cu el si care ne luase la "ocazie".
Din punctul meu de vedere, a fost cea mai frumoasa tura pastorala pe care am facut-o pana in prezent si a fost exact asa cum mi-o doream pentru acele zile. Recomand aceasta zona si marturisesc sincer ca nu exista imagini sau cuvinte care sa o prezinte atat de minunata pe cat este.
Cu aceasta tura am (re)descoperit ca omenia e mult mai usor de gasit sau de observat in locuri unde sunt foarte putini oameni.

"Nu regret, nu ma jelesc, nu strig.
Toate trec ca floarea spulberata."

@ jujea: am fost pe Arjana. Fotografiile nu sunt neaparat in ordine cronologica. Nu mai era niciun varf in jurul nostru, iar noi am mers pe marcaj banda rosie pana pe varf. Deci am fost pe Arjana, acel varf ce seamana cu o bucata de Piatra Craiului, dupa cum bine spunea si Radu. Singura poza "pe varf" din acest jurnal este cea de grup.

"...Te-am trait sau te-am visat doar, viata?
Parca pe un cal trandafiriu
Vesel galopai de dimineata.
Toti suntem vremelnici pentru veci,
Rar ning fragii frunzele desarte...
Binecuvântat sa fie deci
Ca traiesc si sa ma duc spre moarte. "

Multumesc tuturor pentru clipele minunate petrecute impreuna.
Pe curand!

http://www.trilulilu.ro/lexmanro/d24744f460ca15

Acum ma reintorc la jurnal, sa recitesc in primul rand "comentariul" cu povestea acelui copac.


Luni, 19 aprilie 2010 - 11:29  

meetthesun
meetthesun
Busola
 
11
Bravo Mike, asteptam jurnalul, a fost o tura frumoasa de a carei idee si documentare te faci "vinovata". Nu ne ramane decat sa-ti multumim Carpati.org


Legat de poza cu "copacul" trebuie sa fac un mic comentariu, caci mi-am amintit in timp ce scriam jurnalul meu ca de fapt a fost un mic experiment foto la mijloc, a carui poveste va completa intr-un fel frumoasele vorbe ale lui Radu.

Erau doi copaci acolo, aproape gemeni, pe care i-am pozat din diferite unghiuri pe masura ce m-am apropiat/departat de ei, poza de mai sus fiind una dintre ele. Copacul e de fapt o suprapunere reusita, afirm eu "modesta", a celor doi, unul peste altul si amandoi peste soare...


Luni, 19 aprilie 2010 - 12:11  


 




Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu

 
0,0756 secunde

GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2017) www.carpati.org