Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Doneaza

Calendar

Noiembrie 2019
LMMJVSD
123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930

Decembrie 2019
LMMJVSD
1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031

Online

Vremea
Varful Bodea
Muntii Tarcu-Muntele Mic

Voluntar in Carpati - 2016

Homepage

Lista de discutii

Aventuri prin Calimani - august 2008 (Muntii Calimani)

A trecut ceva timp de cand nu am mai scris… am ramas in urma cu jurnalele de pe munte.


Intrucat prima iesire a grupului “Hai Pe Munte” am ratat-o (deh, concediul meu viza mai multe creste) o ulterioara iesire nu trebuia evitata, mai ales ca actiunea se desfasura in Calimani. Da, tot in Calimani, dar nu pe cod rosu cum au prins baietii, ci intr-o tura, sa zicem, normala. Asta era in planuri, pentru ca vremea nu avea sa fie asa cum am fi vrut noi.


Se da startul, cu plecarea grupului (Mihai C, Mihai H, [si cu asta am terminat cu "Mihaii" :)) ] Ionut, Radu, Alex & Elena si subsemnatul Marius) vineri seara din Iasi. In Vatra Dornei, mai exact la Gura Haitii echipa se intregea si cu Adi din Piatra Neamt.


Ajungem pe la 2 dimineata in Vatra Dornei, dupa ce de pe la Veresti, Dolhasca suntem aproape ”sechestrati” in compartiment de un grup mult mai numeros ca al nostru - un grup ce urca tot pe munte... dar pentru afine. Fiecare cu ale lui si suntem bucurosi ca scapam de privirea “printesei” cu 2 dinti lipsa… iar in gara la Vatra Dornei suntem cu ochii pe rucsaci. Nu care cumva sa-si schimbe destinatia cu grupul “hai la afine”.


Bun, dupa ceva cumparaturi ne hotaram plecam cu 2 taxiuri pana la Gura Haitii. Pe drum speriem si o familie de caprioare (mama si iedul) iar pe la aprox. 3 ajungem la destinatie. Vreme urata, incepe sa ploua marunt. Adi avea deja instalat cortul, noi pana la urma hotarand ca pentru cateva ore sa nu mai instalam corturile noastre, alegand sa dormim intr-un foisor.


Carpati.org


(bineinteles dupa ce am terminat toate lichidele ce ne ingreunau bagajele).


Dimineata de sambata, 30 aug. Cu greu ne trezim pe la ora 7 si ceva, si nu din cauza oboselii, cat mai cu seama din cauza vremii: ploua marunt, ceata, plafon de nori jos, in concluzie deprimant.


Ne facem bagajele si pornim pe marcaj cruce rosie pe valea Haitii - sub Maieris pana in apropiere de intersectia marcajelor BA (banda albastra) si PR (punct rosu).


Carpati.org


Din acest punct alegem sa urcam direct pe firul vaii pana in creasta (BR). Vremea in continuare urata, iar acest urcus sustinut, pe o vale nemarcata ne face sa ne intrebam daca am procedat bine sau nu - pur si simplu nu voiam sa intram pe un fir secundar si iesim intr-un punct nedorit. Intr-o prima faza trecem prin cateva portiuni cu jenepeni (si asta avea sa fie numai inceputul) dar tinanad firul Paraului Tarnita nu sunt probleme.


Carpati.org


Trebuie remarcat aici ca intr-un punct apa dispare, ea curgand pe sub bolovanii vaii. Urcam prin ceata pana aproape de o saritoare, saritoare ce se ocoleste prin partea dreapta, iar aici gasim pe o piatra si un vechi marcaj cu CR, semn bun pentru noi - asta denota ca, candva pe aici era un traseu turistic amenajat, acum desfiintat. Trag tare si ajung in creasta,


Carpati.org


sus priveliste ZERO - o ceata de-ti bagi degetele in ochi.


Ajunsi pe linia crestei, facem stanga si ne continuam traseul spre cel mai inalt punct al acestor munti - Vf. Pietrosul Calimani. Dupa ce vin si ceilalti si o poza de grup, ne bagam sa alimentam ceva intr-o grota din apropierea varfului. Intre timp observam ca vremea da semne de imbunatatire (spre sud apar pete ce cer albastru iar vizibilitatea se mareste considerabil). Pauza se termina, noi continuam traseul pe BR pe creasta, spre vf. Negoiul Unguresc.


Ne bucuram ca vremea, muntele ne lasa sa-l privim, ocazie ce nu ne scapa si facem poze diverse.


Carpati.org


De pe Negoiul Unguresc vedem mai bine ”urmele” regimului trecut, adica un munte (Negoiul Romanesc) sfartecat de buldozere,


Carpati.org


un lac contaminat,


Carpati.org


o exploatare parasita si sinistra.


Carpati.org


Imi pare rau ca desi aveam camera video cu mine, uitasem sa iau casete. Coboram de pe Negoiul Unguresc (unii mai incepatori mai mult taras) si printr-o alta portiune cu jnepeni (al doilea avertisment).


Carpati.org


Ajungem la drumul ce leaga statia meteo Retitis de fosta exploatare de sulf. Facem un mic ocol catre exploatare sa culegem “amintiri” iar mai departe ne continuam traseul spre statia meteo. Intr-un final ajungem, destul de obositi, vremea se raceste, si incepe sa bata si vantul. Sunt impresionat de platoul din apropiere,


Carpati.org


si de iarba arsa la sfarsitul lui august, toate astea in bataia razelor de soare la apus. Daca pana acum vremea a tinut cu noi, in sensul ca s-a imbunatatit si am avut vizibilitate maxima, odata ajunsi in apropierea statiei si vf.-ului Retitis, zona destul de expusa, si conditiile de vreme s-au schimbat. Temperatura era de 8 grade la sol si 2 grade in aer (la 2m), nori si vant. Pana la urma ne facem timp si de “noroc”, si ne montam corturile in apropiere de statia meteo.


Initial voiam sa stam in statie sau oriunde era un adapost disponibil, dar neavand alta solutie ne-am pus la plantat corturile. Pana tarziu in noapte cand unii dintre noi faceam “prajituri cu rom” am tot fost vizitati de diferiti indivizi ce li se facusera mila de noi, in special de Elena - deh, era singura fata din grup. Ii asiguram ca suntem bine, si chiar a fost mai bine in cort decat… cine stie pe unde :)) Chiar daca in timpul noptii temperatura a scazut pana la -2 grade si pe cort era un strat frumos si gros de bruma, in randul membrilor nu au fost probleme, exceptie din partea lui Radu ce a avut ceva probleme cu hainele (l-au cam strans) dar si ceva emotii - trecuse de 2000m :D


Dimineata de 31 august, duminica. Eu nu am chef sa ma trezesc pentru rasaritul de soare,


Carpati.org


asa ca inca mai lenevesc in caldura sacului de dormit. Intr-un final se da desteptarea generala, iar dupa cele specifice diminetii ne pregatim de drum,


Carpati.org


nu inainte de a pupa o Grasuta… de Cotnari. Da, Grasuta ca desi suntem multi… ea e mica, mica… numai 750ml, dar care ne da putere :))


Cu tabara ridicata, mai facem o ultima vizita la statie, cumparam… apa… si mai departe plecam spre vf. Caliman Iezer si de aici spre Calimanul Cerbului, ultimul varf din tura.


Coboram de pe Retitis printr-o portiune unde poteca nu mai e marcata… si coboram prin jenepeni (al treilea avertisment), ajungem la drum, drum ce-l strabatem o portiune iar intr-un punct poteca marcata cu BR face stanga prin jnepeni. Pana pe Caliman Iezer chiar daca traseul e prin jenpeni nu sunt probleme,


Carpati.org


poteca e vizibila si marcata bine.


Carpati.org


Tot pe aici Alex pierde o camera foto. Mai asteptam putin cu speranta ca va gasi camera (dar nu a gasit-o el, ci un alpinet ce va trece peste o saptamana prin acele locuri mai putin umblate). De pe Caliman Iezer plecam pe creasta spre ultimul varf din traseu, Calimanul Cerbului. Prind ceva avans fata de coechipieri fara sa trag de mine; baietii de sete s-au apucat de “pascut” afine :)).


Carpati.org


Dupa cateva zeci de minute de asteptare pe Calimanul Cerbului au venit si ei… cu buzele vinete de parca erau degerati de frig :)).


Din acest punct, schimbam marcajul; coboram spre Gura Haitii pe marcaj punct albastru. La inceput a fost OK, adica marcajul era vizibil, si proaspat marcat. Inaintam cu zambetul (sau ma rog, cu afinele) pe buze si intram in necunoscut. In fata noastra… dezastrul: o mare de jnepeni, poteca slaba… vai de ea.


Carpati.org


Ne impartim pe echipe in cautarea potecii… pana la urma alegem o poteca, ce pare a fi poteca dar pana la urma se infunda si … si.. incepe show-ul. Pentru aprox 100m de mers prin jnepeni mai inalti ca noi facem adevarate aventuri. Cei mai inalti se catarau pe jnepeni (ca un periscop) sa stabileasca cursul, iar cei mai marunti se strecurau printre crengi.


Dupa ceva timp reusim sa scapam de marea aceasta si culmea, nimerim in poteca, ba mai dam si de marcaj. Cu bine, sau cu mai putin bine (eu mi-am taiat bocancul intr-o creanga, altul si-a rupt pantalonii de gore) ajungem si la padure. La inceput si aici putina dezorientare - marcajele acum par ca noi… acum sunt vechi de pe timpul “lu’ Stefan”.


Oricum suntem pe drumul cel bun, si aproape ca ne revine zambetul pe buze (afine) cand dam de o alta “priveliste”: o portiune de doboraturi… Senzational! Bun, bine macar ca a fost o portiune mica. Nimerim si pe un drum forestier, dam de zmeura… e, parca-ti mai vine sa mergi la munte :D. Bucurie mare, mai ales cand dam de un zmeuris imens: in fata zmeura, in stanga zmeura, in dreapta zmeura. Ne apucam sa alimentam cu placere, cand deodata se aude un strigat din fata: Maaaa, aveti grija! Am gasit urme de urs!!! Eu, “relax, urmele nu ataca omul” :))). Ce-i drept, urmele de urs erau proaspete, de o zi.


Carpati.org


Mai cu grija, mai cu un zambet sters pe chipul unora, ne continuam drumul dar tot nu ne putem abtine sa nu mancam zmeura. Si ca sa nu fie bataie intre noi, ne impartim: unii la stanga si altii la dreapta. Cei ce nu participa la joc merg pe mijloc :))


In final ajungem si la asezari omenesti. Da, am zis bine, omenesti, tinand cont ca oamenii de acolo sunt altfel decat cei din zonele unde locuim noi ceilalti. La sosea incercam sa dam de o masina sa ne duca pana in Vatra Dornei. Ne punem in miscare, pana la prima intersectie unde e un birt. Bine, asta era motivatia, caci birtul cu pricina nu era la prima intersectie spre disperarea unora.


Primul venit, primul servit, se aplica si in cazul nostru. Prima “bodega” iesita in cale, prima atacata. Intram, ne punem la mese, facem comenzi si ne interesam la localnici de un mijloc de transport. Astia se uita la noi ca la extraterestri si ne refuza. Afara Ionutz si subsemnatul facem autostopul si reusim sa oprim o dubita. Opreste omul binevoitor, ii zicem ca vrem sa mergem pana in Vatra Dornei sau macar pana in Neagra Sarului sa prindem un autobuz, si suntem acceptati. Facem semn si la ceilalti sa se ridice si sa vina cu tot cu bagaje, si tragem cu coada ochiului la sofer sa vedem daca nu se sperie si pleaca intre timp.


Urcam cu bagaje cu tot, ingramaditi ca sacii, iar pe drum omul se destainuie ca a ramas surprins de cati suntem: credea ca suntem numai doi. Ne amuzam de situatie, ajungem la destinatie, dupa multumiri asteptam autobuzul ce ne duce in Vatra Dornei, iar in asteptarea trenului atacam o pizzerie, iar mai apoi cate un coltz prin gara din Vatra Dornei.


Eu-mi gasesc un loc superb, chiar in fata usii de la bagaje de mana. Fara sa stau prea mult pe ganduri intind izoprenul si somn. Cred ca erau invidiosi cersetorii locali :)). Cum nu era un loc prea confortabil si ma tot foiam, ma tot izbeam si in usa aceea pana cand o femeie din personalul garii vine la mine sa ma alunge. Hotarasc sa pun “piciorul in prag” si nervos ca m-a trezit ii zic: hai… intri sau iesi. si sa ma lasi sa dorm pana vine trenul. Efectul replicii a fost de partea mea - somn linistit pana ce a venit trenul, iar de aici si pana la Iasi nimic interesant.. poate setea ce se instalase pe noi, ca la un moment dat il cautam noi pe cel cu “bere, cafea… avem”.


Dimineata de luni, dupa ce las rucsacul si fac un dush scurt, ma trimite la munca… cu viteza a doua. Luni... nici iarba nu creste.


Numai bine.



Marți, 2 decembrie 2008 - 14:24 
Afisari: 4,571 


Postari similare:





Comentariile membrilor (16)

felicia
felicia
Coarda
 
1
Felicitari pt poveste!
Mi-am adus si eu aminte de inotul prin jnepeni din Calimani!
Intr-adevar trebuie maraton acolo si exercitiu cu echilibrul Carpati.org


Marți, 2 decembrie 2008 - 17:08  

mihai.telemark
mihai.telema..
Rucsac
 
2
Mi-e mi plac urmele aluia care umbla descaltat Carpati.org


Marți, 2 decembrie 2008 - 18:20  

senty
senty
(admin)

 
3
bine ca nu i miroseau... labele.
Oricum .. erau pe drum multe labe... terminate si neterminate. labe de urs Carpati.org
eu am ales pe alea terminate Carpati.org)


Marți, 2 decembrie 2008 - 18:53  

claudiuiasi
claudiuiasi
Coarda
 
4
pupat grasuta" de cotnari. am retinut.
la viitoarea iesire cand o da Domnul (si doamna) sa vin cu voi sa-mi pupi si mie o grasuta de cotnari, promiti?


Marți, 2 decembrie 2008 - 19:32  

mihai.telemark
mihai.telema..
Rucsac
 
5
S-avem pardon, eu prefer o GRASA Carpati.org


Marți, 2 decembrie 2008 - 19:48  

cibotarum
cibotarum
Coarda
 
6
Carpati.org Imi tulburi apa, pardon amintirile cu descriile astea. Mai ales ca si eu azi la munca m-am tot holbat la fotografii din Calimani (pe cod rosu sau nu, mai din iarna sau din ani trecuti) Carpati.org.
Ma gandesc ce descrie o sa iasa dupa urmatorul Ceahlau Carpati.org


Marți, 2 decembrie 2008 - 23:12  

senty
senty
(admin)

 
7
stai sa vezi. Carpati.org)
urmeaza si ceahlaul.... pe nemarcate, evident prin ochii mei Carpati.org


Miercuri, 3 decembrie 2008 - 00:00  

aaron21
aaron21
Coarda
 
8
Frumos jurnal !A fost una din cele mai frumoasa ture care am fost toti impreuna ! Sunt foarte multe amintiri din tura respectiva.

Felicitari !


Miercuri, 3 decembrie 2008 - 09:13  

senty
senty
(admin)

 
9
tnx, radu. da... ia picteaza bre si tu un jurnal. exprima-ti fercirea si in scris, eu unu si cred ca si ceilalti participanti, am fi interesati sa vedem tura respectiva si prin ochii tai. Carpati.org


Miercuri, 3 decembrie 2008 - 09:45  

ionutz
ionutz
Caraba
 
10
Jnepenisul din Calimani este cel mai fain din "toate lumele" si cu o mare aura de mister cand vezi ca poteca marcata efectiv se termina in fata unui zid viu si reapare unde nu te astepti! Multumiri salvamontului din zona pentru clipele de neuitat petrecute prin marea de jnepeni!

Cea mai buna apa de munte este cea de la statia meteo Retitis care au captat izvorul in scop pur $$ecologic$$ si ne-au vandut apa la pret de magazin. Multumiri pentru amabilitate meteorologului de servici!

Suma omagiilor mele familie HAIPEMUNTE!

Felicitari pentru jurnal Marius!


Miercuri, 3 decembrie 2008 - 12:07  

marmi
marmi
Cort
 
11
''Pitorească'' descriere. Îmi place!


Miercuri, 3 decembrie 2008 - 12:50  

pisti2004
pisti2004
Cort
 
12
frumoasa descriere!


Miercuri, 3 decembrie 2008 - 22:27  

andy79
andy79
Busola
 
13
O poveste frumoasa si o tura splendida.
Sa auzim de bine pe carari cu soare!


Vineri, 5 decembrie 2008 - 11:51  

senty
senty
(admin)

 
14
multzam fain. numai bine.Carpati.org


Vineri, 5 decembrie 2008 - 12:26  

mike
mike
Rucsac
 
15
Frumoase locuri ati strabatut...dar nu stiu daca vreau sa aflu prea curand mirajul jnepenilor Carpati.org


Miercuri, 10 decembrie 2008 - 23:17  

senty
senty
(admin)

 
16
fiecare loc are farmecul.. sau "farmecul" lui. depinde de moment. de ex, acum eu m-as mai duce prin acei jnepeni, cu toate ca nu as putea garanta 100% ca nimeresc poteca corecta Carpati.org
asta... in defavoarea "bulevardelor" din alte zone.
in plan.. urmeaza si alte zone "ascunse" majoritatii, numai pentru a scapa de majoritatea urmaritoare Carpati.org (asta daca au ochi sa vada Carpati.org)


Joi, 11 decembrie 2008 - 00:05  


 




Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu

 
0,0703 secunde

GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2019) www.carpati.org