Atelier de prim ajutor pentru incepatori: cateva concluzii (Muntii Fagarasului)
Tanar/a, intre 25 si 45 de ani, cu experienta montana. Cam acesta este portretul unei persoane predispuse la accident pe munte, daca e sa ne luam dupa statistica. Se intampla de obicei dupa-amiaza, de cele mai multe ori din neatentie. La randul ei, neatentia vine pe un anumit fond: oboseala, graba, consum de bauturi alcoolice, etc.
Am aflat toate astea la un atelier de prim ajutor pentru incepatori susținut de Salvamont Sibiu și organizat de Asociatia Montana Carpati.
Prin urmare iata cateva idei retinute: primul lucru pe care il faci, fie ca esti pe strada sau pe varful muntelui: verifici daca persoana accidentata este constienta. Daca este constienta, incearca sa obtii cat mai multe informatii de la ea. Un exemplu: daca sufera de boli cronice, daca e alergica etc. Aceste informatii pot deveni vitale daca, intre timp, accidentatul devine inconstient.In principiu, verifici daca respira, daca are puls, daca ii bate inima. Daca nu mai respira, in scurt timp va ramane si fara puls si va intra in stop cardio-respirator. E greu de explicat aici cum faci masajul cardiac, cum verifici daca respira. De aia e bine sa te duci la un curs de prim ajutor. Cert e ca nu te apuci insa de nicio manevra pana nu suni la 112. Niciun masaj cardiac nu va reusi sa tina in viata o persoana fara ajutor specializat, asa ca sunatul la 112 devine o operatiune vitala.
Cum faci apelul la 112?
Cu semnal, in primul rand. Fac aceasta precizare pentru ca m-am tot trezit in ultimele luni in zone fara semnal pe munte, unde imi aparea la un moment dat mesajul: “doar apeluri de urgenta”. De aici am dedus eu (total gresit) ca apelurile de urgenta le poti face chiar si din zone fara semnal. Ceea ce ar fi fost bine, fie vorba intre noi, dar in realitate nu se intampla acest lucru.Asa ca apelul la 112 de pe munte se poate face doar din zone cu acoperire. Si ca orice apel obisnuit, legatura se poate pierde. Prin urmare, e bine sa te poti concentra astfel incat sa transmiti operatoarei toate informatiile cat mai complet. Fara panica, ton calm, dar ferm. Daca te precipiti, instinctiv se concentreaza sa te calmeze pe tine si ce spui trece pe planul secund. Primele lucruri pe care ai grija sa le comunici: care e urgenta si, foarte important, unde te afli. “Intr-un loc cu multe stanci” nu e ceea ce se cheama o informatie utila in acest caz. Teoretic, apelul la 112 poate fi localizat. In practica localizarea pe munte nu e deloc precisa asa ca nu e de luat in calcul. Daca esti fericitul posesor al unui GPS, lucrurile ar trebui sa fie mai simple. Dupa ce dai coordonatele, asigura-te ca operatorul a notat corect ce i-ai transmis. Deci pune-l sa repete.
Siguranta “salvatorului” pe munte
Mda, poate parea cam cinic, dar e un aspect pe care trebuie sa-l iei intotdeauna in calcul. Oricat de greu ar fi, tabloul trebuie sa-ti iasa asa: exista o victima, sa facem tot posibilul sa o salvam, nu ajuta pe nimeni doua victime. Asa ca intotdeauna analizezi locul accidentului, te uiti cu atentie in jur la eventuale pericole la care te-ai putea expune cum ar fi sa-ti pice bolovani in cap, sa cazi etc.Un alt aspect de luat in seama: distanta pana la victima, e important sa-ti pastrezi resurse si pentru drumul de intoarcere.
Ce nu trebuie sa-ti lipseasca din rucsac
Folia de supravietuire. E primul lucru pe care il recomand chit ca eu nu detin (inca) asa ceva. In grup, are Radu si chiar mi-a imprumutat-o de cateva ori atunci cand am mers pe munte fara esarfe. O gasesti la magazinele de munte si in functie de minunile pe care le face poate ajunge pe la 30 de lei. Important de retinut: partea argintie in jos tine caldura. E usor de transportat, nu ocupa mult loc in rucsac si in momente cheie se poate dovedi vitala. E genul de obiect pe care trebuie sa-l porti tot timpul cu tine, dar de care nu te atasezi pentru ca-l vei da primului om care va avea nevoie.
Manusi sterilizate: si astea nu ocupa mult loc. Sincer, nu mi-ar fi trecut prin cap ca e nevoie de asa ceva, dar se pare ca e bine sa le ai in rucsac. Nu-ti iei un sac de manusi, dar o pereche e bine sa ai cu tine. Si foarte important: nu uita sa le folosesti!
Hipotermia
Face victime in special vara. Jos e cald, sus nu, apar evenimente neprevazute, daca esti in pantaloni scurti si tricou...Si se intampla destul de frecvent, dupa cum povestesc salvamontistii.Vine iarna in curand, deci nu ne culcam pe o ureche. In prima faza, de hipotermie moderata incercam sa scapam de ea cu incalzire din interior in exterior: adica cu bauturi calde. La carte zice fara alcool, asa ca voi avea decenta sa va spun ca la carte, fara sa fac comentarii personale. Deci ceaiuri.Hipotermia severa: aici deja incercarea de incalzire se face din exterior in interior. E foarte grava si recunosc ca am cascat ochii mari, de groaza, cand ni s-a povestit un caz, iar finalul nu a fost cel la care ma asteptam. Adica sa-i salveze.La hipotermie severa deja nu mai poti mobiliza persoana sa se miste. O poate ucide miscarea, asa ca stai sa vina ajutoarele. In faza asta persoana incepe sa si delireze, semnele vitale pe masura ce trece timpul i se duc. Nu incerci sa o incalzesti in aceasta faza frectionandu-i mainile, picioarele.
Muscatura de vipera
Aici e o intreaga disputa. La carte si practica spitaliceasca spun ca degeaba umbli la rana, ca nu are niciun efect. Deci daca vezi doua intepaturi, te asezi calm si incerci sa-ti privesti viata fara sa te agiti sau sa te enervezi. Daca esti insotit, le ceri calm sa cheme ajutor pentru ca ai fost muscat de vipera. Daca esti singur, aici e partea mai amuzanta, iti calculezi cu sange rece sansele.Sunt sanse sa treaca cineva pe acolo? Daca iti da cu nu din prima, asta e, te pui in miscare. Dupa 24 de ore, efectele devin ireversibile, scrie tot la carte. Nu stiu daca asta inseamna ca mori, dar oricum nu suna bine.Ideea e ca nu se pune garou pentru ca se acumuleaza toxine. Cei care au protestat in afara cursului au spus ceva de garou pentru ca apoi sa faci incizie...Nu stiu, am facut doar un curs de prim ajutor pentru incepatori.
Improvizatie
Ce am invatat la acest curs este sa privesc cu alti ochi ce e in jurul meu in caz de accident. Nu as vrea sa se bazeze cineva ca dupa acest curs sunt un Dr. House al padurii. Dar, pentru cei ce stiu si pot iata cateva unelte:
Leziuni cervicale: un prosop facut sul, saci cu nisip, pietre infasurate.
La diferite fracturi poti folosi bete.
Leziuni la coloana: schiuri, scara, usa.
Fractura de femur: daca nu ma insel asta e considerata urgenta de grad 0.. 0, adica urgenta urgentelor. Pentru imobilizare se poate folosi o creanga, se pune lateral si se imobilizeaza ambele picioare.
Final
Au fost multe informatii. La un moment dat, in plin curs, am incercat sa mi le sintetizez in minte. Si am inceput sa le incurc, nu mai stiam ce si cum faci, intrasem in faza aceea in care nu mai respiri pentru ca nu-ti mai amintesti ordinea si simti ca orice gest, chiar si respiratia ta, va omora “victima”. Intr-un moment din acesta l-am auzit pe seful Salvamont Silviu spunandu-ne: “Sa nu va fie frica sa interveniti. Acum stiti cum, sa nu va fie frica sa interveniti!”. Si ceva din tonul lui a facut brusc frica mai mica.
PS: Mai e putin timp, dar cine doreste sa se inscrie la atelier o poate face pe ultima suta de metri aici: http://www.carpati.org/stire/atelier_de_prim_ajutor_-_asociatia_montana_carpati_%C5%9Fi_salvamont_sibiu/3455/
Detalii despre atelierul la care am participat gasiti aici : http://www.carpati.org/stire/ateliere_pentru_incepatori_2012_-_prim_ajutor_-_asociatia_montana_carpati/3431/ iar o sinteza a cursului in 4 min si ceva aici: http://www.rfi.ro/articol/reportaj-rfi/cum-sa-acorzi-primul-ajutor-munte
Si in final multumiri celui care se afla in spatele acestei initiative. Am inteles ca e vorba despre multi: Excelenta initiativa! La cat mai multe si mai inspirate!
.
Joi, 27 septembrie 2012 - 04:57
Afisari: 1,599
blueandria..
Felicitari Andreea mai ales pentru reportaj!
Deci sunt salvata pe viitor
Joi, 27 septembrie 2012 - 07:48