Ghid montan Muntii Trascaului

Prezentare

Cheile Turzii fac parte din muntii Trascau, care, ca localizare geografica, alcatuiesc extremitatea de rasarit a Apusenilor. Cu toate ca au inaltimi moderate, muntii Trascau sunt interesanti datorita formelor de relief spectaculoase,

modelate in calcare de factorii atmosferici si de ape, constituind prin acestea principalele atractii turistice ale zonei. Intre formele de relief create pe seama calcarelor, la loc de frunte se situeaza cheile: Cheile Turzii, Cheile Borzestiului, Cheile Aiudului etc.

Sectorul nordic al muntilor Trascau este ocupat de Culmea Petresti, care strajuieste municipiul Turda. Spinare lui larga se infige ca un deget calcaros in Podisul Transilvaniei, orientata fiind in directia sud-vest-nord-est si desfasurandu-se pe o distanta de aproape 15 km. Aceasta culme calcaroasa suporta ranile adanci sapate de apa Hasdate si Paraul Racilor, rani numite Cheile Turzii si, respectiv, Cheile Turenilor.

La sud de Culmea Petresti se inalta, peste apa Ariesului, Coltul Trascaului sau, cum ii spun batranii din zona, Piatra Secuiului. Dincolo de el, spre apus si sud, se inlantuie crestele culmilor Trascau, Bedeleu si Rameti, care formeaza cumpana apelor intre Valea Ariesului si Mures.

Insirarea culmilor muntoase este curmata de inca doua chiuvete intramontane: chiuveta Borzestiului si chiuveta Trascaului. Prin aceasta din urma coboara spre sud, desfacandu-se din drumul Baia de Aries-Turda, in dreptul localitatii Bucuru, calea Aiudului. Vegheat de la inaltime de cele doua cocoase ale Pietrii Secuiului, drumul Aiudului insoteste raul cu acelasi nume prin depresiunea Trascau, iesind la larg din stransoarea muntilor, in Podisul Transilvaniei. De la Aiud, soseaua ce merge spre Cluj-Napoca urmeaza aproape conturul muntilor Trascau pe linia imaginara de infratire cu podisul Transilvaniei. Departe, spre apus, se onduleaza larg spinarea Bedeleului si Trascaului. Dincolo de ele, spre nord, se ghiceste spintecatura Cheilor Turzii. Raul Hasdate, arhitectul acestor chei, a ferestruit tenace, din timpuri stravechi, stanca, dezvaluind generos alcatuirea geologica pe adancimi de 250-300 m. Din zbuciumul luptei dusa de apa si piatra au rezultat cele mai variate forme carstice ca: pesteri, doline, lapiezuri, mici izbucuri.