Ghid montan Muntii Suhard

Prezentare

Masivul Suhard este situat în partea centrală a grupei nordice a Carpaţilor Orientali, în zona cristalino-mezozoică, ocupînd o suprafaţă de aproximativ 325 km2. Are o orientare generală nord-vest — sud-est, în această direcţie măsurînd în linie dreaptă 35 km.

Suhardul este delimitat de o serie de văi, depresiuni şi şei adînci, fapt care îi conferă o individualitate pregnantă. Astfel, valea Bistriţei Aurii se interpune între Munţii Suhard şi Munţii Zimbroslava şi Munţii Ţibău din nord, Obcina Mestecăniş din nord-est şi Masivul Giumalău din est. Sectorul Bistriţei Aurii, limitrof masivului, se desfăşoară între „casele Rotunda" şi Vatra Dornei, pe o lungime de 45 km; pe această distanţă rîul coboară de la 1000 la 800 m altitudine absolută. În partea de nord-vest Pasul Rotunda (1 271 m) se insinuează ca o puternică inflexiune între Munţii Suhard şi Munţii Rodnei, iar izvoarele Someşului Mare, Pasul Suhard (1 150 m) şi, în continuare, valea Coşnei, pînă la ieşirea în depresiune, formează limita spre Munţii Bîrgău.

La sud, Depresiunea Dornelor, cu compartimentele Poiana Stampei şi Dorna, se intercalează ca un spaţiu întins între Suhard şi Munţii Călimani, cel mai grandios edificiu vulcanic din ţara noastră. Reprezentînd o limită clară spre sud-vest, pe o lungime de 22 km, valea Coşnei are un talveg ce coboară de la 1150 m (cît are la obîrşie, în Pasul Suhard) la 860 m (în punctul de confluenţă cu Dorna). La rîndul ei, Dorna, de la confluenţa cu Coşna pînă la Vatra Dornei, curge în zona limitei sudice, cale de 15 km. La confluenţa Dornei cu Bistriţa Aurie se află cea mai coborîtă cotă din zona Masivului Suhard, respectiv 791 m altitudine absolută.

Bibliografie:
* Argesel I.P. - Suhard - Ghid turistic, Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1983

Data actualizarii: 12.07.2010