Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Doneaza

Calendar

Septembrie 2019
LMMJVSD
1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
30

Octombrie 2019
LMMJVSD
123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031

Online

Vremea
Varful Secarea Mare
Muntii Leaota

Voluntar in Carpati - 2016

Homepage

Lista de discutii
Atentie! Nu toate descrierile cuprinse în ghid au fost actualizate. Unele dintre acestea pot contine greseli. Înainte de a efectua o drumetie în zona, va rugam sa contactati reprezentantii locali ai Serviciului Salvamont, pentru detalii.

De asemenea, daca la întoarcerea din tura puteti furniza informatii actuale despre trasee, cabane sau refugii (inclusiv fotografii cu preturi, numere de telefon etc.), va rugam sa le transmiteti prin e-mail (carpati AT carpati PUNCT org), în vederea actualizarii informatiilor din Ghid. Astfel, veti reusi sa ajutati alte persoane, iar voi, la rândul vostru, veti putea beneficia de informatiile transmise de catre alti membri.

Ghid montan Muntii Semenicului

Hidrografie

Regimul precipitațiilor atmosferice deosebit de bogat al Masivului Semenic, asigură în permanență un volum important de ape, în pânze freatice, izvoare, ape curgătoare, bazine lacustre de retenție și mlaștini.

Apele subterane și izvoarele


Un drenaj adânc și o infiltrație intensă în Munții Semenic, condiționează mai multe orizonturi de ape freatice cu o deosebită calitate potabilă.

Debitele de ape subterane variază în perimetrul Munților Semenic între 2,6 și 7,0 l/s/kmp, fapt care dovedește o contribuție și o participare foarte activă la alimentarea râurilor din regiune.
Pornind de aici, menționăm că, cea mai mare densitate a izvoarelor este specifică sectorului central al masivului, ea marcând în principal perimetre de obârșii ale apelor curgătoare. Rocile metamorfice permit o circulație bună a apelor de infiltrație și asigură un grad ridicat al calității acestora.


Prezența șisturilor metamorfice condiționează existența izvoarelor și în cadrul versanților, de la părțile lor superioare până la baza acestora (la nivelul fundurilor de vale), unde debitul lor devine mai bogat.


În anii în care, regimul precipitațiilor atmosferice este mai redus și mai ales când ploile devin mai rare în intervalul iulie-septembrie, debitele unora dintre izvoarele mai mici scad mult, ori seacă pentru un interval scurt, numai după căderea câtorva ploi ele reapărând.

În perioada aprilie-iunie, pe suprafața larg vălurită situată deasupra altitudinilor de 1350-1430 m, izvoarele se ivesc la tot pasul. Majoritatea acestora se transformă în șiroiri de ape limpezi ce formează ochiuri de lacuri și bălți care, odată cu scurgerea și infiltrarea mai adâncă a apelor provenite din topirea ultimelor zăpezi și a căderii ploilor frecvente, devin mlaștini localizate în preajma izvoarelor permanente.

Apele curgătoare


Masivul Semenic constituie cel mai important „rezervor” de ape din zona Banatului. El funcționează ca un uriaș „castel de ape” de la înălțimile căruia sunt „pompate” debite mari pe albii de râuri și torenți.

Munții Semenic sunt străbătuți așadar de numeroase artere hidrografice, cu dimensiuni variate și debite bogate. Dintr-o parte și alta a culmii principale a

Semenicului, bogat rezervor de ape, izvorăsc o serie de văi ce se desfac apoi în evantai, împânzind întreg Banatul: Timișul, Bîrzava, Nera, Mehadica etc.
Doua râuri (Timiș, Bârzava), aproape la fel de importante pentru regiune, flanchează marginile de est și de vest ale Masivului Semenic, lăsând impresia că vor să-i delimiteze cât mai evident poziția în spațiul geografic al Banatului.


Timișul

Izvorăște de sub Vf. Semenic (de la altitudinea medie de 1410 m), din perimetrul unor izvoare și turbării de înălțime (tinoave).
Aria de obârșie a râului Timiș include trei pârâuri principale: Grădiște, Brebu și Semenic, fiecare cu mai mulți afluenți. Apa celor trei pârâuri menționate mai sus, formează lacul de acumulare Trei Ape. De la punctul „Trei Ape” în jos, pe tot parcursul său, râul poartă apoi denumirea de Timiș.
În perimetrul Semenic și sectoarele de la poalele acestora, Timișul își desfășoară valea pe o distanță de 69,4 km, iar bazinul său hidrografic acoperă o suprafață de 630 kmp.
Timișul este cel mai mare râu al Banatului, constituind în același timp artera hidrografică principală care drenează cursurile de ape, din tot spațiul încadrat de Munții Cernei, Țarcu, Muntele Mic și Poiana Ruscăi. În cadrul Masivului Semenic, Timișul are un debit mediu de cca. 35,0 mc/s și un debit maxim cu asigurarea de 1%, care depășește 1140 mc/s.


Bazinul hidrografic al Timișului se prezintă bine dezvoltat încă din sectorul montan înalt, unde primește numeroși afluenți (Ogașul Mare, Teregova, Criva etc.).
Până aproape de intrarea sa în culoarul tectonic (la Teregova), Timișul se înfățișează ca un râu cu un evident caracter montan, albia sa minoră coborând în medie cu 22-24 m/km (38-39 m/km pe unele sectoare).
De la Teregova, cursul Timișului își schimbă direcția, orientându-se de la sud către nord, primind afluenți din Muntele Nemanul (râuri cu albii adâncite puternic în cristalinul metamorfic, iar către gurile de vărsare în formațiunile de roci sedimentare: Secaș, Slatina, Goleț, Bucoșnița, Cernețu, Petroșnița și Valea Mare) și din Munții Țarcu (Râul Rece, Feneș, Armeniș, Ilova, Bolvașnița, Zlagna și Sebeș).


În aval de confluența cu Valea Mare, Timișul pătrunde în Depresiunea Caransebeș, părăsind perimetrul Masivului Semenic, cu o vale foarte largă și cu maluri joase, terase bine dezvoltate și o luncă extrem de extinsă, prezentînd înfățișarea unui șes nivelat, cu pânze alternative de aluviuni grosiere și fine.


Bîrzava

Își are izvoarele la vest de Culmea Cracul Lung (la altitudinea medie de 1080 m),la mică distanța de izvoarele Văii Poneasca, flancând mai mult de jumătate din versantul vestic al Munților Semenic.
Bîrzava își poartă apele pe direcția sud-sud-vest - nord-nord-est, cu excepția sectorului de obârșie și a celui din extremitatea nordică (unde valea se orientează pe un aliniament general est-vest). Pe teritoriul Masivului Semenic Bîrzava curge pe 40,3 km și-și adună apele de pe o suprafață de 187,2 kmp.


Încleștarea puternică a apelor sale cu muntele a determinat aproape pe tot traseul său în jos de Văliug, înfățișarea de defileu alcătuit dintr-o vale mult adâncită în lungul căreia alternează sectoare mai înguste de chei cu bazinete mici unde albia se lărgește.


Bîrzava primește numeroși afluenți, de dimensiuni mici și cu un regim de manifestare hidrologică de tipul unor organisme torențiale (debite de apă variabile, transport vijelios și în cantități aprecibile de bolovănișuri, pietrișuri și nisipuri), cum sunt: Bolnovăț, Groapa etc. (din dreapta văii, din Semenic) sau Crivaia Mică, Grădiște, Văliug, Valea Mare, Râul Alb (adâncit sub formă de chei), Secu etc. (din stânga văii, din Munții Aninei).


Cerințele pentru utilizarea potențialului hidroenergetic, alimentarea cu apă a industriei și satisfacerea altor necesități, au condiționat construirea unor canale de aducție, care preiau apa din diferite obârșii și albii ale bazinelor vecine și o dirijează în lacuri de retenție. De exemplu, pentru suplimentarea alimentării cu apă a lacului de la Văliug, au fost construite canalele Semenic și Zănoaga.


Canalul Semenic a fost construit în mai multe etape, începând cu anul 1911. Traversează cumpăna de ape, din bazinele hidrografice ale Timișului și Nerei în cel al Bîrzavei (prin Pasul Prislopului - 1000 m altitudine), transportând un debit mediu de 500 l/s. Lungimea canalului depășește 26 km, are o pantă medie de 1,8% și colectează debitele a 42 de ogașe, folosindu-se în acest scop baraje mici din beton și lemn. Apele pe care le dirijează la castelul de echilibru „Semenic” sunt conduse apoi la hidrocentrala „Crăinicel” situată în apropiere de Văliug.


Canalul Zănoaga colectează apele de pe o suprafață de 16,3 kmp din arealul sudic al Munților Semenic, realizând un debit mediu de 360 l/s.


Nera

Poziția cea mai avansată a obârșiilor acestui râu este marcată de sectorul denumit Nera-Nergana, ale cărei izvoare se află la sud-est de Vf. Piatra Goznei,

la marginea depresiunii de nivație Baia Mare a Vulturilor, de unde pornește prin trei șuvițe de ape, ale căror debite sunt destul de variabile în decursul anului.


În spațiul montan al Semenicului, râul Nera își desfășoară albia pe o distanță de 25,2 km, menținându-și direcția generală nord-sud, în cadrul unei suprafețe a bazinului hidrografic de 141,2 kmp.
Dintre afluenți, câțiva sunt mai importanți. Pe stânga primește singurul afluent important, Nergănița, ale cărei izvoare pornesc de sub Tâlva Nergănița Mare (1364 m), din locul numit Zănoaga (1280 m) și trece pe la vest de Tâlva Nergănița Mică. Pe dreapta, doi afluenți prezintă importanță: Coșava (format din unirea Coșavei Mari cu Coșava Mică) și Hielișagul.


Minișul

Este dintre afluenții importanți ai Nerei (cu care confluează în Depresiunea Almăjului). Minișul străbate arealul Munților Semenic pe un sector foarte scurt (9,5 km), de la confluența cu Poneasca și până în apropiere de intrarea sa în Depresiunea Nerei.
La numai 0,7 km în aval de vărsarea râului Poneasca, Miniș se angajează în Cheile Minișului (versanți înalți, marmite laterale și de albie adânc încrustate, lapiezurile verticale și grote deschise în pereții de calcar).


În perimetrul cheilor, Minișul primește ca afluent pe partea dreaptă (din Munții Aninei) pârâul Bigăr, care izvorăște sub formă de izbuc, de sub stânca denumită Cârșa Goznei. Prăvălindu-și apele înspumate peste două praguri cu aspect de cascade mici (unul situat în amonte, iar altul lângă confluență), locul de vărsare al Bigărului se observă ușor chiar de pe D.N. 57 B, în apropiere de linia albă care marchează pe șoseaua asfaltată poziția paralelei de 45° latitudine nordică.

Poneasca este cel mai mare afluent care își varsă apele în Miniș pe partea stângă, cursul său fiind în întregime pe teritoriul Munților Semenic. De la izvoare (situate aproape de obârșiile Bîrzavei) și până la confluență, râul măsoară 13,2 km, iar bazinul lui hidrografic se extinde pe o suprafață de 47,2 kmp.

Mehadica (cu Verendin și Belentin) și Globu, izvorăsc din Masivul Semenic, curg pe direcția nord-vest - sud-est și se varsă în Belareca (culoarul Timiș-Cerna).


Apele stătătoare

Lacurile

În Munții Semenicului nu există lacuri naturale în adevăratul sens al cuvântului (excepție poate face lacul crio-nival Baia Vulturilor).
Peisajul montan este însă completat în mod fericit, de oglinda unor frumoase lacuri de acumulare, dintre care menționăm: Secu, Văliug și Breazova pe Bîrzava sau Trei Ape pe Timiș.

Pe lângă funcția lor economică de profil industrial (fiind încadrate sistemului hidroenergetic și de alimentare cu apă a orașului Reșița), aceste lacuri reprezintă o atracție turistică majoră, prin condițiile pe care le oferă serviciile de agrement, sporturi nautice, odihnă și drumeții.


Lacul Secu este situat pe Valea Bîrzavei, la poalele Muntelui Nemanul, la numai 3 km de la ieșirea din Reșița, între confluențele pârâului Secu (care împreună cu localitatea Secu, dă numele lacului de acumulare) și Râului Alb cu Bîrzava.
A fost construit în anul 1964 (în scopul alimentării cu apă potabilă și industrială a orașului Reșița), la o altitudine de 350 m, în spatele unui baraj de beton ce reține apa la 30 m înălțime. Orientat pe direcția est-vest, are cca. 4 km lungime, suprafața de 101 ha și un volum de apă de 14 mil mc.

Lacul găzduiește pe malul său stâng mai multe cabane turistice legate printr-o șosea asfaltată care pleacă din Reșița. De-a lungul timpului Lacul Secu a fost populat cu puieți de păstrăv curcubeu și crap, actualmente existând în el o multitudine de specii.


Lacul Breazova este situat la 3 km în aval de localitatea Văliug (14 km în amonte de coada lacului Secu), la o altitudine medie de 500 m. Construit cu decenii în urmă, lacul servește la alimentarea cu apă a industriei din Reșița.
Orientat pe direcția generală de curgere a Bîrzavei, nord-sud, lacul are o suprafață de 12 ha, un volum de 1,2 mil. mc. și o adâncime a apei la baraj de 25 m.

Este format în spatele a două baraje din beton: unul pe firul principal al văii, lung de 90 m, servind pentru deversarea apei în caz de viitură, și al doilea lateral, constituind priza de apă pentru Reșița.
Are maluri abrupte cu stâncă la suprafață sau bine acoperite cu pietriș. În timp, a fost populat cu păstrăv indigen, boiștean, păstrăv curcubeu și clean.


Lacul Văliug (Gozna) este amplasat în amonte de localitatea Văliug și reprezintă ultimul lac de pe Bîrzava înainte de a se ajunge la obârșiile văii.
A fost construit cu scop hidroenergetic (alimentarea Uzinei Crăinicel) și pentru alimentarea cu apă potabilă a orașului Reșița.


Lacul Gozna s-a înscris în peisajul Masivului Semenic în anul 1953, fiind format la 610 m altitudinea, în spatele barajului de anrocamente (lung de 125 m și înalt de 46 m) de la intrarea Bîrzavei în localitatea Văliug. Lacul se întinde puțin și pe văile afluente (are o lungime de 2,5 km și o lățime de 125 m), acoperind un areal de aproximativ 60 ha și acumulând un volum de apă de 10 mil. mc.

În anul 1967 a fost vidat pentru curățire, fiind apoi populat începând cu anul 1969 cu puieți de păstrăv curcubeu și de păstrăv indigen.


Lacul Gozna (Văliug) constituie cel mai renumit și îndrăgit loc de recreație și activitate turistică de pe culoarul Văii Bîrzava, coada lacului ajungând până în imediata apropiere a stațiunii climaterice Crivaia.


Lacul Trei Ape este situat într-unul dintre frumoasele peisaje ale Semenicului, la altitudinea de 835 m, în Depresiunea Gărâna. De forma unui trifoi, în suprafață de 45 ha, cu un volum de aproape 15 mil. mc și cu o adâncime a apei la baraj de 30 m, Lacul Trei Ape, își întinde undele pe cele trei pâraie care-l alimentează: 2 km pe pârâul Brebu, 4 km pe pârâul Semenic și 3 km pe pârâul Grădiște (distanțe meandrate).
Din acesta apa este pompată în Canalul Semenicului, de unde, gravitațional, ajunge în Hidrocentrala Văliug.


În fostul bazinet de confluență al celor trei pârâuri, s-a construit în anul 1971 Lacul Trei Ape, care în prezent poate fi considerat și „obârșia de jos” a Timișului (întrucât „obârșia de sus” a râului o constituie izvoarele propriu-zise ale pârâului Semenic), un adevărat nivel de bază local (către care converg cursurile mici din vecinătatea imediată).

Începând cu 1976, pe malul stâng al lacului a început construirea unei stațiuni climaterice, care funcționează și în prezent.
Lacul este populat cu numeroase specii de pești, printre care păstrăvul indigen și păstrăvul curcubeu.


Mlaștinile

Mlaștinile se formează în unele perimetre restrânse, fiind specifice sectorului cu relief înalt din Masivul Semenic, la altitudini mai mari de 1350 m (deosebit de frecvente pe „podul” montan desfășurat între vârfurile Semenic, Piatra Goznei și Piatra Nedeii).


Rezultat al apelor provenite din izvoare și precipitații atmosferice care stagnează în interiorul depresiunilor și nișelor de nivație, mlaștinile din Munții Semenic stau amplasate pe turbăriile groase presărate cu mușuroaie de turbă. Ele sunt întâlnite mai frecvent în sectoare cum sunt Băile Mari ale Vulturilor, Băile Mici ale Vulturilor, Zănoaga Roșie etc.

Primăvara și la sfârșit de toamnă, arealele ocupate de mlaștini cresc vizibil (lumina zilei pune bine în evidență verdele intens al vegetației hidrofile, ca pe un semnalizator optic de mare precizie), mai ales în locuri cu denivelări pronunțate.



Bibliografie:
* Decei P. - Lacuri de munte - drumeție și pescuit, Editura Sport-Turism, 1981
* Grigore M. - Munții Semenic, Editura Sport-Turism, București, 1990
* Negrea Șt., Negrea Alexandrina - Din Cheile Carașului pe Semenic – itinerare în Munții Dognecei, Aninei și Semenic, Editura Timpul, Reșița, 2002
* Oarcea Z. - Munții Semenicului și Aninei, Editura Stadion, București, 1970
* Pop P. G. - Carpații și Subcarpații României, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2006
* Harta topografică a Republicii Socialiste România - 1:25000, Editura Ministerului Apărării Naționale al Republicii Socialiste România, Direcția Topografică Militară, ediția a doua, 1975
* Atlas geografic - Republica Socialistă România, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1985


Data actualizarii: 20.09.2009



Ghid montan

Trasee

Cazare

Harti

Fotografii / Poze

Stiri

Jurnale

Salvamont
 
0,0425 secunde

GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2019) www.carpati.org