Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Doneaza

Calendar

Septembrie 2019
LMMJVSD
1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
30

Octombrie 2019
LMMJVSD
123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031

Online

Vremea
Varful Scarita
Muntii Godeanu

Voluntar in Carpati - 2016

Homepage

Lista de discutii
Atentie! Nu toate descrierile cuprinse în ghid au fost actualizate. Unele dintre acestea pot contine greseli. Înainte de a efectua o drumetie în zona, va rugam sa contactati reprezentantii locali ai Serviciului Salvamont, pentru detalii.

De asemenea, daca la întoarcerea din tura puteti furniza informatii actuale despre trasee, cabane sau refugii (inclusiv fotografii cu preturi, numere de telefon etc.), va rugam sa le transmiteti prin e-mail (carpati AT carpati PUNCT org), în vederea actualizarii informatiilor din Ghid. Astfel, veti reusi sa ajutati alte persoane, iar voi, la rândul vostru, veti putea beneficia de informatiile transmise de catre alti membri.

Ghid montan Muntii Semenicului

Geologie

Evoluția Masivului Semenic a fost neîntreruptă, din primele faze ale erei paleozoice, continuându-se apoi în erele mezozoică și neozoică, ajungând ulterior în etapa evoluției actuale.
În paleozoic (sfârșitul cambrianului) s-au format unele dintre cele mai vechi roci din zonă (cristalinul metamorfic). În decursul câtorva cicluri tectonice (baikalian, hercinic, alpin), din adâncul unui geosinclinal, au rezultat, etapizat, structuri anticlinale și sinclinale străpunse de roci eruptive (care nu au ajuns însă până la suprafață pentru a da erupții vulcanice). Când din profunzimea geosinclinalului

se ridicau părțile componente ale viitorului munte, s-au diferențiat și principalele tipuri de formațiuni și depozite geologice (roci metamorfice, magmatice, sedimentare, aluviuni în albii de râuri etc.).


La sfârșitul paleozoicului (permian), zona centrală a Munților Semenic se înfățișa ca un arhipelag. Formele de relief au fost supuse modelării subaeriene, în condițiile unui climat mai cald și mai umed în comparație cu cel de astăzi.

Prin erodarea reliefului de către factorii atmosferici, au rezultat materiale dezagregate (pe care gravitația ce acționa pe pante și apele în mișcare le transportau și le depuneau în domeniul marin/lacustru din imediata apropiere, într-un circuit geologic continuu), din astfel de depozite formându-se rocile sedimentare. Modificările fizico-chimice substanțiale ale rocilor sedimentare, au determinat continuarea formării rocilor magmatice și metamorfice.


În Neozoic, actualul masiv a funcționat ca uscat, iar acțiunea factorilor subaerieni a determinat a determinat o modelare destul de intensă, formându-se suprafețele de eroziune:
- Semenic (1250-1400 m), cea mai veche și tipică, corespunzând părții centrale și sudice a masivului, se înfățișează ca un gol de munte larg vălurit, flancat de versanți puternic înclinați și acoperit cu vegetație de pajiști de stâncărie; deasupra sa se ridică câțiva martori de eroziune, respectiv vârfurile de înălțime maximă deja amintite;
- Nergana (1050-1150 m) se prezintă ca un nivel de tip peneplenă, dens împădurit cu molid și fag, care realizează și racordul între Semenicul Înalt și Muntele Nemanu;
- Tomnacica-Cârja (800-950 m), dezvoltată numai pe cristalin, ne apare sub forma unui pod ușor vălurit către est;
- Slatina-Văliug (400-550 m) reprezintă o treaptă piemontană tipică modelată de apele curgătoare.


Munții Semenic sunt formați în principal din șisturi cristaline intens metamorfozate în orogenezele baikaliană și hercinică (întâlnite de la nivelul celor mai înalte culmi, până în albiile adânci ale râurilor Timiș, Bârzava, Poneasca, Nera, Slatina, Teregova etc.) și mai puțin din roci sedimentare (calcare recifale, conglomerate, marne, argile, pietrișuri, nisipuri etc.) și roci magmatice, pe areale restrânse (pe Valea Poneasca, apoi în perimetrele vârfurilor Semenic, Piatra Goznei, Piatra Nedeii etc.).


Relieful din Munții Semenic este frumos și atractiv, fără a fi deosebit de spectaculos. Semenicul are caracter de masiv montan de tip bloc, fiind frecvente interfluviile plate sau cu aspect de „câmpuri” (70% din suprafața masivului) și culmi interfluviale rotunjite (în bazinul superior al Timișului, în lungul văilor Bârzava, Poneasca, Poiana, Goleț, Slatina ș.a.m.d.).

O trăsătură specifică ambelor tipuri de interfluvii o constituie prezența în cadrul acestora a martorilor de eroziune cu înfățișare de vârfuri piramidale lipsite de proeminențe (intens degradate de variațiile temperaturii aerului, înghețului și dezghețului, ploilor, zăpezilor și vânturilor), la poalele cărora se întind mici câmpuri de pietre. Ele marchează și altitudinile maxime ale reliefului, așa cum sunt vârfurile Piatra Goznei (1447 m), Semenic (1446 m) și Piatra Nedeii (1437 m).


Alături de cele prezentate mai sus, se schițează o serie de mici proeminențe (uneori de mărimea unor blocuri de rocă de câțiva

metri cubi, rămășițe ale unor foste vârfuri tocite datorită uzurii lor extrem de îndelungate, exercitată de climatul regiunii), cum sunt vârfurile Nemanu Mare (1437 m) și Nemanu Mic (1046 m) în partea nordică și Poiana Rădcoasa (1229 m), Tâlva Craiovei (1103 m) și Tâlva Cireșu Haiducilor (977 m) în partea sudică.

Un rol important îl au înșeuările (pasurile) și depresiunile de nivație, ale căror pante sunt deosebit de line și prelungi, inclusiv în unele perimetre mai coborâte și împădurite.


Particularitățile imprimate reliefului de tipul de rocă, se conturează în forme specifice, cum sunt martorii de eroziune, abrupturile petrografice, sectoarele de chei și unele forme carstice de suprafață.

Astfel, râul Timiș, în aval de Lacul Trei Ape, taie o vale foarte îngustă, adâncă, încadrată de pereți masivi, retezați în șisturi metamorfice (la o altitudine medie de 850-900 m). Pe o distanță de cca. 1,5 km, albia văii este marcată de cascade și repezișuri (Cheile Timișului de Sus).

Timișul își formează alte două sectoare de vale îngustă prin roci metamorfice (Cheile Teregovei și Cheile Armenișului), separate în preajma localității Armeniș de un bazinet de eroziune. Acestea sunt Cheile de Jos, mai puțin monumentale, prin ele trecând șoseaua modernizată Domașnea-Poarta Orientală-Caransebeș.


Relieful calcaros și carstic de suprafață este prezent pe un areal restrâns, fiind condiționat de existența a două categorii de roci calcaroase. Pe fâșia de calcare jurasice, străbătută transversal de văile Poneasca și Miniș se întâlnește o gamă restrânsă de forme. Râurile Miniș, Poneasca, cât și unii dintre afluenții acestora au creat în calcarele străbătute, mici sectoare de chei, în versanții cărora se deschid grote puțin evoluate.

Carstul propriu-zis este constituit din câmpuri mici de lapiezuri și doline, acestea din urmă fiind presărate pe diferitele spații interfluviale. Pe calcarele marmoreene care dețin

suprafețe restrânse, relieful se remarcă prin sectoare de abrupturi petrografice de dimensiuni mici și martori de eroziune cu aspect rotunijt.


Modelarea actuală a reliefului din Munții Semenic se realizează prin participarea unei game largi de agenți, procese și condiții genetice. Formele de relief sunt supuse acțiunii proceselor generate de apa curgătoare neorganizată, apa curgătoare organizată, procesele de îngheț și dezgheț, acțiunii zăpezii, forței de gravitație, proceselor bio-chimice, bio-mecanice și antropice, care imprimă trăsături de maximă actualitate în fizionomia muntelui.


În ansamblul orografic al Semenicului, o notă de originalitate este dată de aria depresionară intramontană Gărâna-Brebu Nou, situată la contactul dintre Muntele Nemanul și Semenicul Înalt. Această depresiune a îndeplinit un rol important în procesul de constituire a Văii Timișului în cursul său superior.

Depresiunea a fost sculptată în formațiuni cristaline metamorfice (micașisturi, paragnaise și cuarțite), alterate intens pe alocuri și acoperite cu depozite mai noi, sedimentare, majoritar cuaternare. Altitudinea depresiunii variază între 800 și 1100 m.


În concluzie, menționăm că, unitatea montană Semenic prezintă între limitele sale trei compartimente distincte:
- compartimentul central (desfășurare generală axială nord-sud, constituie treapta montană, cea mai înaltă și reprezentativă, cu cel mai vechi relief din regiune; în cadrul lui sunt cuprinse Semenicul Înalt, Muntele Nemanu și Depresiunea Gărâna-Brebu Nou);
- compartimentul submontan (reflectă diferențieri pe sectoare - central-estic, sudic, marginal-vestic și nordic, exprimând în peisajul geografic trăsături de legătură și trecere gradată către relieful specific arealelor depresionare de la bordura Munților Semenic);
- compartimentul depresionar (are poziție periferică, contribuind la accentuarea caracterului de asimetrie generală a reliefului, înscriind în cadrul subunităților lui cele mai mici valori altimetrice).



Bibliografie:
* Bizerea M. - Ghid turistic al județului Caraș-Severin, Editura Consiliului Popular al Județului Caraș-Severin, Oficiul Județean de Turism, Reșița, 1971
* Botoșăneanu L., Negrea Șt. - Drumețind prin Munții Banatului, Editura Sport-Turism, București, 1976
* Grigore M. - Munții Semenic, Editura Sport-Turism, București, 1990
* Grădinariu E. - Ghidul Banatului, Editura Revistei Vrerea, Timișoara 1936
* Negrea Șt., Negrea Alexandrina - Din Cheile Carașului pe Semenic – itinerare în Munții Dognecei, Aninei și Semenic, Editura Timpul, Reșița, 2002
* Oarcea Z. - Munții Semenicului și Aninei, Editura Stadion, București, 1970
* Olaru M. - Munții Banatului - resurse turistice naturale și antropice, Editura Hestia, Timișoara, 1996
* Pop P. G. - Carpații și Subcarpații României, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2006
* Roșu Al. - Geografia fizică a României, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1980
* Sîrcu I. - Geografia fizică a Republicii Socialiste România, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1971
* Harta topografică a Republicii Socialiste România - 1:25000, Editura Ministerului Apărării Naționale al Republicii Socialiste România, Direcția Topografică Militară, ediția a doua, 1975
* Caraș-Severin - monografie, Editura Sport-Turism, București, 1981.


Data actualizarii: 20.09.2009



Ghid montan

Trasee

Cazare

Harti

Fotografii / Poze

Stiri

Jurnale

Salvamont
 
0,9619 secunde

GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2019) www.carpati.org