Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Doneaza

Calendar

Decembrie 2019
LMMJVSD
1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031

Ianuarie 2020
LMMJVSD
12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031

Online

Vremea
Varful Bobu Mic
Muntii Grohotisului

Voluntar in Carpati - 2016

Homepage

Lista de discutii
Atentie! Nu toate descrierile cuprinse în ghid au fost actualizate. Unele dintre acestea pot contine greseli. Înainte de a efectua o drumetie în zona, va rugam sa contactati reprezentantii locali ai Serviciului Salvamont, pentru detalii.

De asemenea, daca la întoarcerea din tura puteti furniza informatii actuale despre trasee, cabane sau refugii (inclusiv fotografii cu preturi, numere de telefon etc.), va rugam sa le transmiteti prin e-mail (carpati AT carpati PUNCT org), în vederea actualizarii informatiilor din Ghid. Astfel, veti reusi sa ajutati alte persoane, iar voi, la rândul vostru, veti putea beneficia de informatiile transmise de catre alti membri.

Ghid montan Muntii Semenicului

Flora

Masivul Semenic constituie o grădină impresionantă în ale cărei covoare de vegetație multicoloră se contopesc genuri și specii de arbori, plante și flori dăruite spontan de natură, ori cultivate de oamenii locurilor, cu multă pricepere și pasiune.


Vegetația de tip subalpin caracterizează Semenicul, începând de la 1350 m în sus. Pe culmile lipsite de pădure, este prezentă vegetația ierboasă specifică pajiștei montane (cu pronunțate influențe antropice, în strânsă legătură cu defrișările acum câteva secole, pe fondul cărora astăzi se profilează cele trei vârfuri de stâncărie cu aspect ruiniform și cu totul izolat, pâlcuri de molidișuri și făgete).


În cea mai mare parte a ei, pajiștea montană se întrepătrunde în sectoarele ușor denivelate cu formațiuni de vegetație de turbărie și mlaștina. Dintre speciile specifice pajiștei montane, amintim: ienupărul (Juniperus sibirica) și afinul (Vaccinium myrtillus și Vaccinium vitis idaea), apoi rogozul alpin (Carex curvula), firuța (Poa media), păiușul roșu (Festuca rubra), păiușul vulgar (Festuca varia), ovăsciorul (Avenastrum versicolor), părușca (Festuca supina) și altele (constituind furaje de calitate), apoi iarba stânilor (Agrostis rugastius), părul porcului sau țăpoșica (Nardus stricta), pătlagina de munte (Plantago gențianoides), iarba vîntului (Agrostis tenuis) etc.


Un farmec deosebit îl dau numeroasele plante cu flori, atrăgând atenția în mod deosebit clopoțelul de stâncă (Campanula alpină), degetăruțul (Soldonella pulsilla), afinul (Vaccinium myrtillus), merișorul (Vaccinum vitis idaea), iar în locurile mlăștinoase frecventul mușchi de turbă (Sphagnum).
E posibil ca în trecut să fi crescut, alături de speciile prezentate mai sus, și frumoasa floare de siminoc/floare de Semenic (Helicrhysum arenarium) de la care, se presupune, că ar veni numele masivului muntos.


Pe stâncării se cuibăresc în petice lichenii și mușchii de piatră, iar prin crăpături de rocă îmbătrânită de vreme, pătrund rădăcinile cimbrișorului (Thymus vulgaris).


Vegetația domeniului forestier,

Acoperă cea mai mare suprafață din perimetrul Munților Semenic, începând de la altitudinea medie de 1350 m în jos (cu excepția unor culmi, vârfuri izolate și poieni, în cadrul cărora se desfășoară fânațe, livezi și mici ogoare).


Pădurile coboară până în văile cele mai adânci, în ariile depresionare interioare și în cele de la periferia muntelui. Reflectând numai parțial concordanța cu variația pe verticală a factorilor ecologici, se constată o anumită etajare a speciilor de arbori. Fenomenul de inversiune în poziția categoriilor de arbori se manifestă ca o consecință a expoziției versanților, a dimensiunii culoarelor de vale, amplasării sectoarelor depresionare etc.


Molidul lipsește cu desăvârșire din flora spontană a Semenicului, fâșiile și pâlcurile de molid (Picea excelsa) și brad (Abies alba) (de pe ramurile cărora coboară prelung pâsla de fire verzui-alburii de mătreața bradului - Usnaea barbata) situate sub golul montan, mai ales pe versanții nordici ai Semenicului, sau intercalate în pădurile de amestec (de molid, brad și fag, cantonate în centrul masivului, în perimetrul de obârșie al Bîrzavei, Timișului și Nerei), sunt de fapt niște vechi plantații.


Pădurile de fag au cea mai mare extindere, coborând de pe culmile montane pe funduri adânci de văi și depresiuni. Se pare că el a imigrat din sud, deoarece într-o perioadă imediat postglaciară a fost foarte puțin răspândit, după cum arată analizele de polen din turbăriile Semenicului. El a luat locul molidului și pinului, care în perioada interglaciară au fost masiv răspândite.


Făgetele compacte ocupă peste 5000 ha, în bazinul superior al Nerei existând una dintre cele mai bine

conservate rezervații în masiv forestier din Europa, alcătuită aproape în întregime din Fagus silvatica. Pe lângă esența dominantă Fagus silvatica, cresc carpenul (Carpinus betulus), paltinul (Acer speudoplatanus), frasinul (Fraxinus excelsior), mesteacănul (Betula verosa), ulmul de munte (Ulmus montana), sorbul (Sorbus aucuparia), alunul (Corylus avellana) ș.a.


În partea inferioară a etajului pădurilor de fag se ivește în amestec gorunul (Quercus petraea). Prezența gorunului este mai masivă între 400 și 600 m altitudine, în timp ce arbori izolați escaladează culmile până către 1000 m înălțime. Structura pădurilor pe care le formează este relativ complexă, întâlnindu-se gârnița (Quercus frainetto), cerul (Quercus cerris) și stejarul pufos (Quercus pubescens).


Sub formă insulară, în Dealurile Sacoșului și deasupra sectorului depresionar de la Caransebeș, se întâlnește stejarul pedunculat (Quercus robur), iar pe versanții însoriți teiul argintiu (Tilia tomentosa), mierea ursului (Pulmonaria mollissima) etc.


Pe sub arbori și arbuști cresc numeroase ferigi, ca de exemplu năvalnicul (Dryoterius filis max), plantă medicinală de mare valoare, apoi coada calului (Equiselum maximum) ș.a.
În parchetele de exploatare forestieră și în poieni, cresc delicatele brândușe (Crocus banaticus), cu flori mari liliachii, care în lunile august-septembrie decorează verdele închis al ierburilor de vinăriță (Asperula ondorata), ce îmbălsămează suav aerul în serile și diminețile de vară.


În pădurile din Masivul Semenic sunt caracteristice și unele elemente termofile, dar într-o măsură mai redusă,

în comparație cu regiunile montane din sud și sud-vest (Munții Cernei, Almăjului, Aninei și Locvei). Existența acestora este legată de orientarea versanților, altitudine, natura rocilor (de exemplu, calcarele) etc. Majoritatea speciilor din aceste păduri aparțin etajelor forestiere prezentate anterior (cer, gorun, tei ș.a.m.d.), cărora li se adaugă și anumite elemente de origine sudică, iubitoare de căldură: cărpinița (Carpinus orientalis), mojdreanul (Fraxinus ornus), arțarul trilobat (Acer monspessulanum), mai rar alunul turcesc (Corylus celurna), arbustul carpato-balcanic, liliacul sălbatic (Syringa vulgaris), care nuanțează unele trăsături ale asociațiilor vegetale de tip submediteranean.


Bogăția pădurii este împlinită pe margini de rodul tufișurilor alcătuite din zmeurișuri, coacăzi, scoruș (Sorbus acuparia), soc alb și roșu (Sambucus racenosa), cireș sălbatic etc.

Vegetația culoarelor de vale


Alături de categoriile de vegetație din domeniul forestier (care pătrund și în cadrul văilor), în lungul râurilor cu albii și lunci largi se dezvoltă zăvoaie, alcătuite din esențe moi cum sunt, plopul alb (Populus alba), sălciile (Salix alba, S. fragilis, S. triandra) dar și pajiști.



Bibliografie:
* Grigore M. - Munții Semenic, Editura Sport-Turism, București, 1990
* Mohan Gh., Ardelean A., Georgescu M. - Rezervații și monumente ale naturii din România, Editura Scaiul, București, 1993
* Negrea Șt., Negrea Alexandrina - Din Cheile Carașului pe Semenic – itinerare în Munții Dognecei, Aninei și Semenic, Editura Timpul, Reșița, 2002
* Oarcea Z. - Munții Semenicului și Aninei, Editura Stadion, București, 1970
* Pop P. G. - Carpații și Subcarpații României, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2006
* Atlas geografic - Republica Socialistă România, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1985


Data actualizarii: 20.09.2009



Ghid montan

Trasee

Cazare

Harti

Fotografii / Poze

Stiri

Jurnale

Salvamont
 
0,7914 secunde

GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2019) www.carpati.org