Ghid montan Muntii Retezat

Sub aspect florogenetic Munţii Retezat reprezintă centrul genetic pentru genul Hieracium, care cuprinde aici 257 taxoni unici endemici ca Hieracium borzae, Hieracium nigrilacus, şi respectiv pentru genul Poa, care cuprinde 31 taxoni.

De asemenea o serie întreagă de taxoni şi infrataxoni îşi au aici locul clasic, ca de exemplu Barbarea lepuznica, Centaurea retezatensis, Oxytropis jacquinii ssp.retezatensis, Hypochoeris maculata var. Carpatica, Festuca rupicola var.retezatensis.

Analiza areal-geografică a florei evidenţiază ca predominant fondul general eurasiatic cu 44 %, existând însă şi elemente circumpolare 13%, alpine 9 %, europene 12 %, sudice 6 %, orientale 5 %, endemice 7,2%, policore 3,4%, adventive 1,4 %.

În Retezat există 60 de asociaţii vegetale de cormofite cuprinse în 10 clase de vegetaţie, fapt care dovedeşte încă o dată marea diversitate floristică a Retezatului. Se pot întâlni cele mai variate asociaţii de la Pino-Quercetum moehringietosum pendulae din regiunile joase ale PNR la Oreochloo-Juncetum trifidi ale cărei cenoze populează

pe suprafeţe restrânse vârfurile, crestele şi versanţii puternic înclinaţi din etajul alpin. Deosebit de importantă din punct de vedere floristic este zona calcaroasă a Retezatului Mic, cu un mare număr de plante rare şi/sau endemice, cum ar fi Barbarea lepuznica, Pedicularis baumgarteni şi multe altele. Zona este foarte vulnerabilă la impactul păşunatului.

Pajiştile din regiunea alpină constituie o zonă de importanţă aparte, aici regăsindu-se majoritatea speciilor din flora alpină, printre acestea fiind diferite specii de Gentiana, Potentilla, Pulsatilla, precum şi floarea de colţ (Leontopodium alpinum) şi altele.