Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Doneaza

Calendar

August 2019
LMMJVSD
1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031

Septembrie 2019
LMMJVSD
1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
30

Online

Vremea
Varful Santilia Mare
Muntii Leaota

Reduceri

Voluntar in Carpati - 2016

Homepage

Lista de discutii
Atentie! Nu toate descrierile cuprinse în ghid au fost actualizate. Unele dintre acestea pot contine greseli. Înainte de a efectua o drumetie în zona, va rugam sa contactati reprezentantii locali ai Serviciului Salvamont, pentru detalii.

De asemenea, daca la întoarcerea din tura puteti furniza informatii actuale despre trasee, cabane sau refugii (inclusiv fotografii cu preturi, numere de telefon etc.), va rugam sa le transmiteti prin e-mail (carpati AT carpati PUNCT org), în vederea actualizarii informatiilor din Ghid. Astfel, veti reusi sa ajutati alte persoane, iar voi, la rândul vostru, veti putea beneficia de informatiile transmise de catre alti membri.

Ghid montan Muntii Piatra Craiului

Geologie
Masivul Piatra Craiului are o alcatuire geologica formata din calcare recifale, care s-au sedimentat peste sisturile cristaline existente. Peretii nord-vestic si vestic reprezinta o succesiune de vechi recife de corali care traiau in marea calda si de mica adancime existenta aici in mezozoic. Aceste calcare au o dezvoltare mare si in jurul masivului, unde alaturi de conglomeratele perioadei cretacice, dau nota de pitoresc a regiunii.
Stiva de calcare are o grosime apreciabila (300 m in Pietricica, 1200 m in Piatra Craiului Mare) si ocupa o suprafata de aproximativ 25,1 kmp, dintre care 20,8 kmp reprezinta o arie continua. Aceasta este putemic inclinata sau chiar redresata pana la verticala, fapt care a favorizat formarea unui relief alcatuit din vai adanci despartite de creste abrupte si puternic erodate. Acolo, insa, unde stratificatia orizontala nu a fost afectata, peisajul ne ofera aspectul impresionant al unor pereti verticali de 300-400 m inaltime, asa cum este Peretele Central din zona Marelui Grohotis. Schematic, structura geologica a masivului se prezinta astfel:

Sisturi cristaline. Sunt roci stravechi, ce constituie fundamentul pe care s-au fixat recifurile de corali. Sisturile cristaline iau nastere in procesul de metamorfism, unde transformarea rocilor are loc in stare solida sub influenta temperaturii si/sau a presiunii. Sisturile cristaline de sub Papusa si Leaota coboara sub Piatra Craiului si ies la iveala in nord in apropierea orasului Zarnesti.
Atat Valea Barsei Mari, cat si Valea Dambovitei, in amonte de Podu Dambovitei, sunt croite in sisturile cristaline cu metamorfism scazut ale muntilor Iezer-Papusa. Urcand din Valea Dambovitei spre Curmatura Foii, urmand Plaiul Turcilor, vom strabate o zona de sisturi specifice muntilor Leaota, colorate in verde (sisturi cloritice) sau argintiu, foarte foioase, avand intercalate cristale mari de feldspat albit. Din Saua Tamaselului, spre muntele Tamasul Mare, intalnim sisturile cristaline specifice muntilor Fagaras.

Conglomerate si gresii. Sunt primele sedimente depuse peste sisturile cristaline si sunt formate din nisipuri si pietrisuri.

Japsuri. Roci dure, silicioase, de culoare rosie sau verde. S-au format prin sedimentarea organismelor silicioase numite radiolari.

Calcare noduloase rosii. Sedimente calcaroase de culoare rosie formate din amoniti. Dau culoarea rosiatica a rocii si se observa in masiv pe Muchia Rosie (zona Marelui Grohotis).

Calcare jurasice. Au culoarea cenusie-albicioasa si sunt sedimentele calcaroase care formeaza imensa stiva de calcare, caracteristica versantilor nord-vestic si vestic. In aceste roci sunt sapate cheile Prapastiile Zarnestilor, cheile Dambovitei, ale Dambovicioarei si Brusturetului.


Calcare cretacice. Au culoarea alba si, impreuna cu depozitele mamoase (depuneri de argila si maluri calcaroase), s-au format in cretacic. In cheile Prapastiile Zarnestilor se observa foarte bine aceasta stratificatie. Astfel, in timp ce calcarele jurasice de culoare cenusiu-albicioasa sunt dispuse la baza peretilor, calcarele cretacice albe formeaza partea lor superioara.

Conglomerate. Roci sedimentare, formate prin cimentarea cu calcare, gresii, argila. Se depun la mijlocul perioadei cretacice, cand apele se retrag si uscatul este erodat cu violenta. Sub actiunea eroziunii se comporta asemanator calcarelor. Conglomeratele cu ciment greso-calcaros ocupa o larga suprafata pe versantul estic, din Valea Curmaturii, pana in Valea Funduri. Conglomerate cu ciment greso-argilos se gasesc pe versantul estic al muntelui Pietricica.

Datorita argilei, pe ele se formeaza rauri permanente. Conglomerate cu brecii calcaroase se gasesc in Piatra Mica. Dupa formarea masivului, procesele de eroziune au continuat asupra calcarelor dand nastere la imense acumulari de grohotis, o mare dezvoltare avand-o la baza abruptului vestic. Aceste procese de eroziune continua si astazi.

Bibliografie:
* Cristea, Emilian - Piatra Craiului, Editura Sport-Turism Bucuresti, 1984


Data actualizarii: 25.07.2008



Ghid montan

Trasee

Cazare

Harti

Fotografii / Poze

Stiri

Jurnale

Salvamont
 
0,0367 secunde

GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2019) www.carpati.org