Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Doneaza

Calendar

Octombrie 2019
LMMJVSD
123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031

Noiembrie 2019
LMMJVSD
123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930

Online

Vremea
Varful Dara
Muntii Fagarasului

Voluntar in Carpati - 2016

Homepage

Lista de discutii
Atentie! Nu toate descrierile cuprinse în ghid au fost actualizate. Unele dintre acestea pot contine greseli. Înainte de a efectua o drumetie în zona, va rugam sa contactati reprezentantii locali ai Serviciului Salvamont, pentru detalii.

De asemenea, daca la întoarcerea din tura puteti furniza informatii actuale despre trasee, cabane sau refugii (inclusiv fotografii cu preturi, numere de telefon etc.), va rugam sa le transmiteti prin e-mail (carpati AT carpati PUNCT org), în vederea actualizarii informatiilor din Ghid. Astfel, veti reusi sa ajutati alte persoane, iar voi, la rândul vostru, veti putea beneficia de informatiile transmise de catre alti membri.

Ghid montan Muntii Persani - Codlei

Flora

Pozitia geografica, conditiile litologice si pedoclimatice variate ale acestor munti josi, dar si absenta padurilor de conifere au determinat instalarea unei flore diverse. Fagul(Fagus silvatica), gorunul(Quercus petraea) si carpenul(Carpinus betulus) ocupa cele mai mari suprafete.


Culmile calcaroase, mai calde, situate mai ales in nord-vestul muntilor Persani, abunda in elemente termofile ca stejarul pufos (Quercus pubescens) pe Magura Cuciulatei, mojdreanul (Fraxinus ornus), cornul (Cornus mas), rasura (Rosa gallica), viorea alba (Viola alba), iarba sarpelui (Echium rubrum), nagara (Stipa capillata) si altele. Printre endemismele carpatice se numara garofitele albe de stanca (Dianthus spiculifolius), florile azurii ale crucii voinicului(Hepatica transsilvanica) si cadelnitei (Campanula carpatica), toate pe calcare, precum si inflorescentele rosii ale mierii ursului (Pulmonaria rubra) sau cele galbene de tataneasa (Symphytum cordatum), piciorul cocosului (Ranunculus carpathicus), creasta cocosului (Dentaria glandulosa) si raritatea locala de mur (Rubus persanimontis).


Dintre speciile ocrotite fac parte laleaua pestrita sau bibilica cu flori rosii-pestrite (Fritillaria meleagris), bulbucii galbeni (Trollius europaeus), dediteii violeti (Pulsatilla montana), daria (Pedicularia sceptrum carolinum), specie rara de mlastini nordice, crucea voinicului etc.


Stejarul se gaseste rar, in grupuri compacte, exemplare batrane din pasunile apropiate de Maierus, Bogata, Dumbravita. Gorunetele urca pe versantele insorite pana spre varfuri. In stratul arbustiv apare paducelul (Crataegus monogyna), alunul (Coryllus avellana), lemnul cainesc (Ligustrum vulgare), ienuparul (Juniperus communis), afinul (Vaccinium myrtillus), iar in stratul ierbaceu, paiusul de munte (Festuca drymea), rogozul, horistile, floarea pastilor (Anemone nemorosa), splinuta (Solidago virgaurea), tataneasa si altele.


In Persanii centrali, fagetele ocupa cele mai intinse suprafete, avand o dezvoltare mare pe versantii vestici si nordici, unde pornesc chiar din lunca Oltului. La limita inferioara se amesteca cu gorunul si carpenul, iar la cea superioara cu molidul si bradul. In fagete, care alcatuiesc paduri bine conturate, o frecventa redusa o au ulmul de munte (Ulmus montana), artarul (Acer plantanoidos),

paltinul (A.pseudoplantanus), scorusul (Sorbus aucuparia), frasinul. Arbustii-cununita, caprifoiul, paducelul, alunul, murul au o vigurozitate slaba. Sub frunzisul des al acestor paduri, vegetatia ierbacee rara este reprezentata prin paiusul de munte, rogozul (Carex acutiformis), vinarita (Asperula adorata), clopoteii (Campanula persicifolia), pupezele (Lathyrus vernus), creasta cocosului, macrisul iepurelui, fragii, iar in raristi se ivesc mestecenii.


Pajistile cu paius rosu (Festuca rubra) si paius (Agrostis rupestris) de pe culmile dezpadurite sunt folosite ca pasuni si fanete. Galeriile vailor Oltului, Homoroadelor, Bogatei, Comanei, Sincai au in componenta: anin negru (Alnus glutinosa), fag, carpen, stejar, plop, salcie, mai ales in regiunile inalte, iar in zonele cu inaltimi reduse domina salcetele. Zonele mlastinoase sunt marcate de pamatufurile albe ale bumbacaritei (Eriophorum vaginatum). In baltile Oltului si Homorodului sunt ascunse trestii, rogoz, nuferi, stanjenei galbeni si mana de apa. Plantatii de pin silvestru si pin negru se alfa indeosebi pe versantii sudici, iar cu larita, brad si molid pe saua Vladenilor, bazinul Hamaradiei si Crizbavului. Anual afinele si zmeura sunt colectate la Camana de Sus, iar ciupercile la Augustin.



Data actualizarii: 17.05.2014



Ghid montan

Trasee

Cazare

Harti

Fotografii / Poze

Stiri

Jurnale

Salvamont
 
0,0360 secunde

GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2019) www.carpati.org