Ghid montan Muntii Parang

Munţii Parâng sunt cei mai stâncoşi din grupa munţilor cuprinşi în spaţiul dintre Jiu, Strei şi Olt. De la 2519 m alt.,ei domină zările Gorjului şi ale Vâlcii şi se compară cu puternicele cetăţi ale Retezatului. Parângul are piscuri ce parcă sfârtecă norii, aşa cum sunt Cârja, Mândra, Stoieniţa, Setea Mare, Mohorul şi adăposteşte lacuri glaciare cu ape curate ca lacrima: Roşiile, Câlcescu, Mija, Lacul Verde, etc.. Tot pe domeniul binecuvântat al Parângului se formează apele bogate şi limpezi ale Lotrului, Gilortului şi Jiului răsăritean. Păduri nesfârşite, vegetaţia din poieni şi de pe golurile de munte, animalele sunt alte bogăţii ale masivului.

Caracterizare geografică:

Munţii Parâng ocupă o suprafaţă de circa 1100 kmp în vastul spaţiu al munţilor dintre Jiu, Strei şi Olt. În familia munţilor Căpăţânii, Lotrului, Cindrelului, Şureanului, Parângul este amplasat în partea de sud-vest, într-un poligon cu axa nord-sud lungă de circa 33 km şi cu axa est-vest lungă de 32 km. Din punct de vedere administrativ, munţii Parâng aparţin judeţelor Gorj, Hunedoara şi Vâlcea.

Limite:

Limitele munţilor Parâng sunt formate în principal de apele râurilor Jiu, Jiul de Est, Lotru, Latoriţa, Olteţ.

Din pasul Tărtărau (1665 m alt.), situat pe DN 67 C, unde munţii Parâng se învecinează cu munţii Cindrel şi Şureanu, putem urmări limita nordică pe culmea principală spre Poiana Muierii (şa la 1665 m alt.), apoi pe pârâul Sterminosul până la gura văii Voievodul (820 m alt.). De aici, spre vest, limita se întinde de-a lungul Jiului de Est, râu care atinge localităţile Cimpa, Lonea si Petrila.

Imediat la vest de Petrila hotarul Parângului porneşte spre sud.

Jiul de Est trece prin Petroşani şi prin Livezeni; la Iscroni (556 m alt.) se uneşte cu Jiul de Vest şi formează Jiul.

Imediat după intrarea în gâtlejul defileului, Jiul străbate un prim sector sălbatic: Strâmbuţa-Surduc. La jumătatea defileului, el atinge punctul Lainici (420 m alt.), iar la ieşirea din defileu (300 m alt.) trece pe lângă Bumbeşti, părăsind zona montană.

De la Bumbeşti, limita sudică a Parângului se desfăşoară pe o direcţie aproximativă vest-est, puţin la nord de localităţile Stânceşti, Crasna, Cărpiniş, Radoşi, Novaci, Cernădia, Baia de Fier, Polovragi. Din valea Olteţului, hotarul estic se întinde spre nord, până la Curmătura Olteţului (1615 m alt.), situată pe creasta principală. Limita continuă spre nord pe pârâul Curmăturii spre lacul de baraj Petrimanu, în valea Latoriţei (1130 m alt.).

Limita turistică de nord a munţilor Parâng se întinde pe râul Latoriţa, pe la lacul Galbenul (1304 m alt.), apoi pe la Cascada Dracului (1450 m alt.). După ce atinge izvorul Latoriţei (1820 m alt.), iese în şaua Ştefanu (1910 m alt.), pe creastă, în zona de legătură cu munţii Latoriţei. Convenţional vom urma firul drumului naţional 675 C (nemodernizat) în coborâre spre Obârşia Lotrului (1320 m alt) şi apoi în urcuş pe valea Pravăţul, până în pasul Tărtărău.