Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Doneaza

Calendar

Aprilie 2019
LMMJVSD
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
2930

Mai 2019
LMMJVSD
12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031

Online

Vremea
Varful Scarita
Muntii Godeanu

Reduceri

Voluntar in Carpati - 2016

Homepage

Lista de discutii
Atentie! Nu toate descrierile cuprinse în ghid au fost actualizate. Unele dintre acestea pot contine greseli. Înainte de a efectua o drumetie în zona, va rugam sa contactati reprezentantii locali ai Serviciului Salvamont, pentru detalii.

De asemenea, daca la întoarcerea din tura puteti furniza informatii actuale despre trasee, cabane sau refugii (inclusiv fotografii cu preturi, numere de telefon etc.), va rugam sa le transmiteti prin e-mail (carpati AT carpati PUNCT org), în vederea actualizarii informatiilor din Ghid. Astfel, veti reusi sa ajutati alte persoane, iar voi, la rândul vostru, veti putea beneficia de informatiile transmise de catre alti membri.

Ghid montan Muntii Obcinele Bucovinei

Flora

Covorul vegetal are o semnificatie definitorie pentru conturarea personalitatii peisajului Obcinelor Bucovinei. Termenul de obcine implica nu numai culmi muntoase prelungi, ci si masiv impadurite, iar cel de bucovina indica o regiune cu paduri de fag sau cu fag (buk=fag), de unde si numeroasele fitonime intalnite aici: bucov, bucova, bucovat, bucovinesti,

fag, faget, fagetel, multe dintre ele devenite nume proprii.

Padurile, inclusiv raristile si poienile care le apartin, ocupa aproximativ 75% din suprafata. La compozitia padurilor de aici, molidul participa cu aproape 70%, fagul si bradul cu peste 25%, iar celelalte esente cu doar 5%. Aceste procente se modifica in functie de etaje. Astfel, zona fagului apare pe partea estica a Obcinei Mari, unde domina fagul (Fagus silvatica) si bradul (Abies alba), urmate de molid (Picea abies). Prezenta relativ bogata a molidului constituie o trasatura specifica a padurilor de aici. Sporadic intalnim mesteacanul (Betula verrucosa), plopul (Populus tremula), paltinul (Acer pseudoplatanus), scorusul (Sorbus aucupatia), ulmul (Ulmus montana), frasinul (Fraximus excelsior), teiul pucios (Tilia cordata), iar pe vaile largi de la contactul cu podisul Sucevei apare si gorunul (Quercus petraea), carpenul (Carpinus betulus), teiul alb (Tilia tomentosa), artarul (Acer platanoidos) etc.

Zona de amestec molid-brad-fag corespunde partii centrale a Obcinelor, adica versantul vestic al Obcinei Mari, depresiunea Moldovitei, versantul estic al Obcinei Feredeului si Obcinile Brodinei.Aceste trei esente de baza formeaza frecvent arborete mixte , mai rar arborete aproape pure ale uneia sau alteia dintre ele.

Zona molidului are o larga dezvoltare
in partea vestica a Obcinelor, respectiv pe culmea si versantul vestic al Obcinei Feredeului, in culoarul depresionar Moldova-Sadova si in toata aria Obcinei Mestecanisului. Participarea izolata a altor specii de arbori nu afecteaza autoritatea molidului. Astfel, fagul si bradul se insinueaza ceva mai frecvent in partea sudica a zonei-Campulung, Pojorata, ObcinaArseneasa; pinul apare izolat pe calcarele si dolomitele de la Stirbu, Gaina, Botus, Valea Putnei etc, pe gresiile si microconglomeratele de Muncel, in tinovul de la Lucina; mesteacanul se gaseste frecvent in raristi naturale sau parcele de molid exploatate; paltinul, scorusul, arinul verde au aparitii sporadice, iar larita si zada apare numai in cateva puncte.

Limita superioara a fagului si bradului, care pe flancul estic al Obcinei Mari se gaseste la 800-1000m, coboara constant spre vest, incat, la vest de creasta Feredeului , ele raman cu totul sporadice in masa generalizata a molidisurilor. Limita inferioara a molidului, care in Obcina Mestecanisului si vestul Feredeului se gaseste pe fundul vailor, spre est urca treptat pana in partea superioara a Obcinei Mari.

Pajistile totalizeaza doar 22% din suprafata, sunt aproape in intregime secundare, obtinute prin defrisari in masa compacta a padurii din trecut. Suprafetele cele mai extinse le gasim in lungul culoarelor depresionare-Moldova-Sadova, Moldovita, Humor. Asociatiile dominante din alcatuirea acestor pajisti sunt cele de paiusca sau iarba vantului, mai caracteristice zonei fagului, si de paius rosu, mai adaptate zonei molidului.In compozitia lor mai participa paiusul (Festuca pratensis), firuta (Poa pratensis), pirul crestat (Cynosurus cristatus), golomatul (Dactylis glomerata), zazania (Lolium perenne), paiusul de padure (Deschampsia caespitosa), timoftica (Phleum pratense), coada vulpii (Alopecurus pratensis), tremuratoarea (Briza media) etc.





Ghid montan

Trasee

Cazare

Harti

Fotografii / Poze

Stiri

Jurnale

Salvamont
 
0,0380 secunde

GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2019) www.carpati.org