Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Doneaza

Calendar

Octombrie 2019
LMMJVSD
123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031

Noiembrie 2019
LMMJVSD
123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930

Online

Vremea
Saua Batrana
Muntii Bucegi

Voluntar in Carpati - 2016

Homepage

Lista de discutii
Atentie! Nu toate descrierile cuprinse în ghid au fost actualizate. Unele dintre acestea pot contine greseli. Înainte de a efectua o drumetie în zona, va rugam sa contactati reprezentantii locali ai Serviciului Salvamont, pentru detalii.

De asemenea, daca la întoarcerea din tura puteti furniza informatii actuale despre trasee, cabane sau refugii (inclusiv fotografii cu preturi, numere de telefon etc.), va rugam sa le transmiteti prin e-mail (carpati AT carpati PUNCT org), în vederea actualizarii informatiilor din Ghid. Astfel, veti reusi sa ajutati alte persoane, iar voi, la rândul vostru, veti putea beneficia de informatiile transmise de catre alti membri.

Ghid montan Muntii Lotrului

Hidrografie

Rețeaua de râuri constituie un element major în peisajul Munților Lotrului și un factor care, în timp, a dus la înfățișarea actuală a reliefului. Ea este tributară, direct sau indirect, Oltului sau Mureșului. Cumpăna de ape între bazinele acestor doi mari colectori se înscrie pe cele mai mari înălțimi între curmăturile Șteflești și Sălanele. Râurile tributare Oltului drenează cea- mai mare suprafață a acestor munți (94%), în timp ce Mureșul - prin afluentul său Sebeș, format din Frumoasa și Sălanele - drenează o suprafață mult mai mică (6%).

Din însăși poziția Munților Lotrului în cadrul grupei Carpaților Meridionali Centrali, rezultă prezența râurilor autohtone alături de râuri marginale, semiautohtone (Sălane, Frumoasa, Sadu, Lotru, Pravăț) și chiar alohtone (Oltul).

Oltul, în limitele laturii estice a Munților Șteflești se desfășoară pe 42 km. La Boița, debitul mediu de apă al Oltului este în jur de 90 m3/s, iar înainte de confluența cu Lotrul, de peste 100 m3/s. În anii secetoși, debitele medii ale Oltului la intrarea în defileul de la Turnu Roșu scad la mai puțin de 60 m3/s, pe când în anii ploioși depășesc 115 m3/s. Debitele de vârf ale viiturilor pot atinge 2 000 m3/s. Panta Oltului pe acest sector este de 1,5 m/km, ceea ce a frânat posibilitățile de navigație, dar care, asociată cu debitele, este favorabilă amenajărilor hidroenergetice.

„Tributarii" Oltului proveniți din Munții Șteflești, între Boița și Golotreni, drenează 36% din suprafața masivului. Dintre cei mai importanți, amintim pe Meghiș (S = 11,1 km2, L = 6,4 km), Lotrioara (S = 120 km2, L = 22 km; Q = 2,7 m3/s),

cu obârșia sub Vf. Sterpu și cu o pantă medie de peste 50 m/km, dar care în sectorul mijlociu ajunge la peste 80 m/km, favorabilă aducțiunilor forțate pentru propulsarea turbinelor, Căprăreții (Vadu, S = 47 km2, L = 12 km), cu un bazin hidrografic asimetric, datorită afluenților de pe dreapta (Floarea, Găujanu), Vria (S = 33 km2, L = 15 km), cu izvoarele sub curmătura Stânișoara, Robești (S= 20 km2, L= 8,6 km), Călinești (S = 40 km2, L =16 km).

Sadu este tributar al Oltului, prin intermediul Cibinului, în care se varsă la Tălmaciu. El colectează majoritatea apelor de pe partea septentrională a masivului. Are o lungime de 43 km și o suprafață a bazinului de recepție de 280 km2, din care jumătate revin Munților Șteflești, dar numai 17% din suprafața acestora este drenată de Sadu. Debitele medii cresc de la mai puțin de 1 m3/s în punctul de convergență de sub Conțu, la peste 4 m3/s în zona de vărsare.

Lotrul (S = 1024 km2; L = 77 km) colectează toate râurile de pe clina meridională, reprezentând circa 47% din suprafața bazinului său de recepție și 43% din suprafața Munților Șteflești. El străbate o vale glaciară orientată S-N, până la confluența cu Pravățul, apoi o vale fluviatilă cu orientare generală V-E. Se pare că numai de la confluența cu Pravățul,

în aval purta numele de Lotru. Aici se păstrează și acum numele de Obârșia Lotrului (obârșie = început). În sus, râul se numea probabil Cîlcescu sau Găuri. Numele de Lotru s-a extins în amonte, dar Obârșia Lotrului a rămas la confluența cu Pravățul.

Frumoasa împreună cu Sălanele aparțin bazinului hidrografic ai Mureșului și colectează apele din partea nord-vestică a Munților Șteflești. Afluenții Frumoasei pe stânga sunt: Cristești, Turișoara, Urlieșu, Praja, Graniței, Stânii și Tărtărău (S = 19 km2, L = 7 km).
Lacurile naturale și antropice se integrează armonic dar distinct în peisajul Munților Șteflești. Deși puțin numeroase și de dimensiuni reduse, lacurile naturale sunt prezente în circurile glaciare de sub vârfurile Șteflești și Cristești.
Mai spectaculoase sunt lacurile antropice de pe Sadu, Lotru, Jidoaia și Olt, cu funcție de acumulări hidroenergetice, dar și de atenuare a viiturilor, precum și de reproducere și creștere a salmonidelor.

Data actualizarii: 14.05.2014




Ghid montan

Trasee

Cazare

Harti

Fotografii / Poze

Stiri

Jurnale

Salvamont
 
0,0361 secunde

GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2019) www.carpati.org