Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Doneaza

Calendar

Octombrie 2019
LMMJVSD
123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031

Noiembrie 2019
LMMJVSD
123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930

Online

Vremea
Varful Pasec
Muntii Aninei

Voluntar in Carpati - 2016

Homepage

Lista de discutii
Atentie! Nu toate descrierile cuprinse în ghid au fost actualizate. Unele dintre acestea pot contine greseli. Înainte de a efectua o drumetie în zona, va rugam sa contactati reprezentantii locali ai Serviciului Salvamont, pentru detalii.

De asemenea, daca la întoarcerea din tura puteti furniza informatii actuale despre trasee, cabane sau refugii (inclusiv fotografii cu preturi, numere de telefon etc.), va rugam sa le transmiteti prin e-mail (carpati AT carpati PUNCT org), în vederea actualizarii informatiilor din Ghid. Astfel, veti reusi sa ajutati alte persoane, iar voi, la rândul vostru, veti putea beneficia de informatiile transmise de catre alti membri.

Ghid montan Muntii Lotrului

Flora

Între punctul cel mai de jos al Munților Lotrului (Gura Lotrului - 304 m) și vârful cel mai înalt (Șteflești - 2 242 m), învelișul vegetal al acestor munți cunoaște aproape întreaga gamă de specii existente în Carpați. Se află atât plante inferioare (Talofite), cât și superioare (Cormofite), pe care turistul le poate admira sau fotografia, iar specialistul poate revela - încă - elemente de noutate.

Pădurile constituie cea mai importanta parte a învelișului vegetal și cuprind etajul nemoral și etajul boreal.


Etajul nemoral este bine reprezentat în sectorul estic al Munților Șteflești, unde altitudinea redusă și condițiile climatice au determinat dezvoltarea pădurilor de foioase. Se întâlnesc păduri de gorun (Quercus petraea) sau de gorun în amestec cu alte specii, ca: plopul (Populus nigra), carpinul (Carpinus betuluș), jugastrul (Acer campestre) și mesteacănul (Betula verrucosă). Astfel de păduri întâlnim în bazinul văii Vasilatu, pe valea Călinești, în bazinul inferior al văii Pâscoaia, ele având o productivitate mai mare pe versanții vestici, estici sau nordici. Pe versanții sudici aceste păduri au o slabă productivitate, datorită pantei mari a versanților și degradării puternice a rocilor care împiedică formarea unui strat mai gros de sol.

Ca altitudine, gorunul urcă până la circa 700-800 m, de la această altitudine (și, pe alocuri, chiar mai jos) instalându-se fagul (Fagus silvatica). El formează păduri pure (făgete) sau păduri de amestec în care se întâlnesc paltinul (Acer pseudoplatanus), mesteacănul (Betula verrucosă), frasinul (Fraxinus excelsior) și altele care, toamna, ne desfată cu culorile de pastel ale frunzelor, întâlnim astfel de imagini, la vreme de toamnă, pe Molivișul Mare, Păltinoasele, Gruiul Ursului, Plaiul Măceșului, Culmea Proienilor etc.

De la 1300 m altitudine, fagul cedează treptat locul rășinoaselor ce constituie etajul boreai. Dintre acestea, ponderea cea mai mare o are molidul (Picea excelsa) care formează păduri închegate în bazinele pâraielor Pravățu, Baiu, Goața Mare, Haneșu, Balindru, Hoteagu, Conțu, Sadu, Frumoasa, Bradul (Abies alba) ocupă areale reduse în cadrul molidișurilor, întâlnindu-se în bazinele unor pâraie, ca Rânjeul, Voineșița, Dobrun și altele.

Mult mai rar se întâlnește laricele (Larix decidua var. polonica), care formează mici insule pe Cioaca Dobrunului, pe Pleașa, Stricatu, Buceciu etc.

Zona alpină este reprezentată prin ceea ce oamenii cunosc sub numele de „golul aipin". Se desfășoară de la altitudinea de 1800 m în sus, aceasta reprezentând limita superioară a molidișurilor, și sunt reprezentate de pajiști subalpine, alcătuite

în cea mai mare parte din graminee, între acestea, specia dominantă este țepoșica (Nardus stricta), element neconsumat de animale, constituind o adevărată calamitate a pășunilor, care încă rezistă pe suprafețe mari din cuprinsul vârfurilor Piatra Albă, Șteflești, Dobrun, Sterpu ș.a. Alături de aceasta se mai întâlnesc și alte graminee ca: păiușul roșu (Festuca rubra), iarba iepurelui (Phleum alpinum ssp. comutatum), iarba vântului (Agrostis capillaris) ș.a.

Prin luna iunie, înainte de urcarea oilor, pe culmile înalte ale Ștefleștilor, Balindrului, Negovanului, ca și întinsele platouri din Tâmpele și Larga, întâlnim covoare de flori galbene (Ranunculus alpestris, Potentilla iernata), aparținând unor specii pitice ce cresc în aceste zone bătute de vânturi. Ele s-au adaptat să-și încheie ciclul de viață înainte de a fi pășunate, reușind astfel să supraviețuiască în aceste vitrege condiții, spre marea încântare a drumeților iubitori de natură.

Arbuștii ocupă un loc important în cadrul vegetației din etajul subalpin. Tufișurile de bujor de munte (Rhododendron kotschi) ocupă jgheaburile și hornurile stâncoase din Zănoaga Cristeștilor, Căldarea Jipoasă, circul Steaja, căldările de la izvoarele Balindrului etc. Arinul de munte (Alnus viridis) se întâlnește de asemenea în văile și jgheaburile umede din etajul subalpin, până aproape de culme. Dar cea mai largă răspândire o mai au încă jnepenișurile. Jneapănul (Pinus montana ss. mughus) este o importantă plantă medicinală dar în egală măsură și poate și mai mult, are cel mai important rol ceologic în etajul subalpin din Carpați.


Data actualizarii: 14.05.2014




Ghid montan

Trasee

Cazare

Harti

Fotografii / Poze

Stiri

Jurnale

Salvamont
 
0,0345 secunde

GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2019) www.carpati.org