Cautare:
De actualitate

Carpati.org pe Facebook


Doneaza

Calendar

Aprilie 2014
LMMJVSD
123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
282930

Mai 2014
LMMJVSD
1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031

Online

Vremea
Varful Piciorul Porcului
Muntii Padurea Craiului

Voluntar in Carpati

Khan Tengri cu bicicleta

Homepage

Lista de discutii

 
Atentie! Nu toate descrierile cuprinse în ghid au fost actualizate. Unele dintre acestea pot contine greseli. Înainte de a efectua o drumetie în zona, va rugam sa contactati reprezentantii locali ai Serviciului Salvamont, pentru detalii.

De asemenea, daca la întoarcerea din tura puteti furniza informatii actuale despre trasee, cabane sau refugii (inclusiv fotografii cu preturi, numere de telefon etc.), va rugam sa le transmiteti prin e-mail (carpati AT carpati PUNCT org), în vederea actualizarii informatiilor din Ghid. Astfel, veti reusi sa ajutati alte persoane, iar voi, la rândul vostru, veti putea beneficia de informatiile transmise de catre alti membri.

Ghid montan Muntii Godeanu

Prezentare

Situati departe de arterele intens circulate, Muntii Tarcu si Godeanu nu au constituit pina in prezent o regiune turistica importanta. Dimpotriva, Muntele Mic, renumit prin pantele de schi si situat relativ aproape de Caransebes,

constituie ,,Bucegii banatenilor". Cele doua marcaje spre cabanele din Muntele Mic, singurele existente pina acum citiva ani (de la Poiana Marului si de la Borlova), ,,sfidau" parca cealalta parte a Muntilor Tarcu, impatrit mai mare, dar lipsita complet de marcaje. La rindul lor, Muntii Godeanu, situati si mai departe de regiunile intens populate, de liniile ferate si cu cai de acces mai lungi, mai sint si in prezent lipsiti de marcaje.
   In ultimii ani s-a manifestat un oarecare interes privind extinderea marcajelor. Alaturi de marcajele mai vechi din Muntele Mic, prin grija birourilor de turism au fost realizate si altele in Muntii Tarcu. Aceasta actiune corespundea unei perioade in care drumetia incepea sa ia amploare si in aceasta regiune. Muntii Godeanu, insa, au ramas lipsiti de marcaje, cu toate ca in harta turistica a Retezatului, editata de O.N.T. acum citiva ani si care cuprinde portiuni mari din Godeanu, poteca principala din masiv este consemnata ca traseu marcat.
   Realizarea unei retele complete de marcaje si a unor cabane in Muntii Tarcu si Godeanu constituie inca, asa dar, un deziderat. Darea in folosinta a soselei dintre Baile Herculane si Petroseni, pe Valea Cernei, va constitui, speram, un imbold insemnat pentru transformarea celor doua masive intr-o principala zona turistica a Carpatilor Meridionali.
   In literatura turistica Muntii Tarcu si
Godeanu nu s-au bucurat de lucrari care sa-i prezinte si sa-i popularizeze pentru drumetie, poate pentru ca privelistile pe care le ofera nu erau cunoscute sau poate pentru ca erau subapreciate in raport cu maretia Retezatului. Dar ca un munte sa fie frumos nu trebuie neaparat sa prezinte abrupturi stincoase, grohotisuri, tancuri etc. E adevarat ca acestea atrag in primul rind atentia si admiratia turistului; sa nu uitam insa ca muntii cu culmi ondulate si pasuni intinse pot da mari satisfactii in drumetie, fiecare masiv are un specific, un farmec" al lui, care se deosebeste de frumosul altor masive. Potecile din Muntii Tarcu si Godeanu, foarte des umblate de ciobani, dar mult mai putin de turisti, strabat locuri tot atit de frumoase ca in cele mai salbatice masive. Lipsa grohotisurilor si a peretilor stincosi este suplinita de intinse pajisti alpine. Suprafete netede, adevarate podisuri suspendate la mare inaltime, contrasteaza cu cele citeva virfuri proeminente si cu pante abrupte ce marginesc caldari glaciare. Padurile de molid si fag terminate brusc, de multe ori fara intermediul jnepenisului, dau o nota neobisnuita peisajului. Dar cel mai de pret element al Muntilor Tarcu si Godeanu este perspectiva larga pe care putine drumuri de creasta o ofera turistului. O singura privire aruncata in fuga de jur imprejur, intr-o zi senina, poate cuprinde profilul estompat al Paringului, Muntilor Apuseni, Muntilor Banatului si al meleagurilor dunarene, sau poate patrunde in genunile Cernei si Lapusnicului.


Tinind seama de toate acestea, in lucrarea de fata ne-am straduit sa facem o prezentare cit mai completa a masivelor Godeanu, Tarcu si Muntele Mic. Gruparea celor trei masive muntoase intr-o singura calauza se impune datorita citorva caractere comune ce le diferentiaza in bloc regiunile invecinate. in urmarirea traseelor din aceste masive am considerat indispensabila o descriere cit mai amanuntita in dauna conciziei, dar de un real folos practic in excursie, cind cititorul strabate plaiurile acestor masive. Am tinut seama de punctele dificile in orientare si de greutatile pe care le-am intimpinat cind am patruns pentru prima oara in Muntii Tarcu si Godeanu. De aceea, in descrierea traseelor, am recurs la unele detalii pe care le-am socotit utile in orientare ca: prezenta stincilor izolate, a grohotisurilor, a micilor depresiuni chiar, care toate pot constitui puncte de reper mai mari sau mai mici. De asemenea, am indicat atit izvoarele, cit si stinele din apropierea culmii, care pot fi folosite pentru innoptare. O buna parte din aceste repere sint trecute si pe hartile Muntilor Tarcu si Godeanu de la sfirsitul volumului, iar drumurile turistice au fost ilustrate cu schite de traseu.

Daca intentiile noastre vor reusi sa prinda viata si sa-si atinga scopul, vom avea multumirea de a fi calauzit pasii drumetilor in doua masive prea putin cunoscute, contribuind in acest fel la inscrierea Muntilor Tarcu si Godeanu in seria zonelor turistice din Carpatii nostri.
PREZENTARE GEOGRAFICA

In cadrul grupei muntoase dintre Jiu si Dunare, Muntii Godeanu ocupa o pozitie centrala. Ei reprezinta un important nod orografic, din care se resfira in toate partile culmi muntoase: Muntii Cernei si Mehedinti spre sud si sud-vest, Muntii Tarcului spre nord si nord-vest, Muntii Retezatului spre nord-est si Muntii Vilcanului (inclusiv Oslea) spre est.


Muntii Godeanu ocupa o suprafata de forma aproape dreptunghiulara, orientata sud-vest-nord-est, al carui centru il constituie Muntele Scarisoara. Limitele Muntilor Godeanu, cu exceptia celei dinspre Muntii Cernei, sint puse in evidenta de vai adinei, ale caror ape serpuiesc la peste 1000 m sub culmile muntilor.


In partea de nord-vest, Muntii Godeanu sint marginiti de cele doua vai cu directii opuse - Valea Hidegului si Valea Riul ses - care-i separa de Muntii Tarcu. La nord-est, Lapusnicul Mare, intre confluenta cu Riul ses si confluenta cu Paltina, curge printr-o vale adinca de 900 m fata de inaltimile Muntelui Borascu si desparte Masivul Godeanu de Muntii Retezatului. in continuare, limita Muntilor Godeanu este marcata de Piriul Paltina si de un afluent al sau pe dreapta, de Curmatura Soarbele si de izvorul Jiului Romanesc, numit la obirsie Soarbele, iar mai jos Scocul Mare. La rasarit de aceasta limita se intinde o grupa de munti cu inaltimi de circa 2 000 m (muntii Stanuletii, Iorgovanul, Albele si Dragsanul), constituiti in special din calcare si care fac legatura cu Muntii Retezatului. in partea de sud-est, limita Muntilor Godeanu coincide cu Valea Cernei, incepind de la obirsie (Cernisoara), din curmatura adinca dintre Muntele Paltina si Culmea Oslei, pina la confluenta cu Olanul Mare.


Catre sud-vest, limita Muntilor Godeanu este mai putin evidenta, deoarece inaltimile scad treptat spre Muntii Cernei. Totusi curmatura adinca (l 633 m) dintre Muntele Olanul si Virful Dobrii (Dobrivir), la obirsia vailor Ogasul Olanului si Hidegului, ne indreptateste sa consideram ca aceste vai constituie limita Muntilor Godeanu catre Muntii Cernei.


Relieful. Fata de conturul dreptunghiular al Muntilor Godeanu, culmea principala, orientata vest-est, constituie diagonala acestui poligon, inaltimile cele mai mari depasesc frecvent 2 000 m si culmineaza in Virful Gugu (2290 m) si Piatra Scarisoarei (2244 m), Virful Godeanu (2 230 m), toate situate in partea de vest. in prelungirea lor spre vest relieful scade in inaltime la l 900-1 800 m. Culmea Prislopului face legatura intre muntii Godeanu si Tarcu. Caracteristice pentru Muntii Godeanu sint suprafetele netede - care se substituie virfurilor ascutite - si circurile glaciare, in general nu prea mari, rinduite de o parte si de alta a culmii principale, sau grupindu-se pe complexe la obirsiile vailor principale si secundare.


Din punct de vedere geologic, Muntii Godeanu sint alcatuiti din roci vechi puternic metamorfozate, acoperite ici si colo de o cuvertura sedimentara (conglomerate si gresii), in timpul cretacicului mediu si superior aceste roci au incalecat sisturile cristaline mai slab metamorfozate si depozitele lor sedimentare (gresii, calcare) sub forma unei pinze de sariaj (pinza Getica). Vaile principale (ca Lapusnicul Mare si Cerna) s-au adincit necontenit in formatiunile sariate (incalecate) si au inlaturat pe mari portiuni rocile dure ale pinzei Getice, scotind la lumina zilei formatiunile mai vechi nedislocate. Majoritatea rocilor sedimentare (calcare, conglomerate, gresii) asternute intre pinza Getica si cristalinul autohton se intilnesc in regiunile periferice ale Muntilor Godeanu. sisturile cristaline ale pinzei, care ocupa cea mai mare parte a masivului, prin duritatea lor asigura omogenitatea reliefului, inaltimile cele mai mari corespund mai ales ivirilor de amfibolite (virfurile Gugu, Scarisoara, Galbena etc.) si de gnaise, intr-un singur caz depozitele sedimentare vechi (conglomerate si gresii dure de culoare violacee) s-au mai pastrat in zona culmii principale, si anume in Muntele Paltina. Ele au fost purtate pe spinarea cristalinului puternic metamorfozat in timpul formarii si deplasarii spre sud a pinzei Getice.


Culmea principala a Muntilor Godeanu se imparte din punct de vedere orografic in mai multe sectoare, pe care le analizam sumar in cele ce urmeaza.


Virful Godeanu (2 230 m) este situat in partea vestica a culmii, intre izvoarele Vaii Cirnea si cele ale Riului ses. Din virf pleaca spre apus Culmea Tucilei, iar spre nord-vest Culmea Zanei. Regiunea de la sud-vest de Virful Godeanu are un relief mai jos, ondulat, fiind strabatut de Riul ses. Apele acestuia urmeaza cursul lui foarte intortocheat, vrind parca sa se arunce spre Cerna sau Hideg prin curmaturile joase de la obirsia Olanului si a Ogasului Baranului. Aspectul monoton al regiunii este inviorat de prezenta a numeroase stine ascunse in vilcele sau cuibarite la confluenta izvoarelor. Dupa multe cotituri, Riul ses se adinceste treptat in suprafata platformei, apoi taie vijelios muntii, devenind cea mai importanta apa din regiune.


La sud de Valea Riului ses se ridica Virful Olanului (l 991 m), un virf mai inalt care face trecerea spre Muntii Cernei.


In jurul Virfului Godeanu se dispun mai multe vai si circuri glaciare. La nord se gaseste complexul glaciar Cirnea, alcatuit din trei caldari (Gropita, Bontica si Cirnea) care se unesc si ajung printr-un uluc comun in Valea Riului ses.


Din Virful Godeanu porneste spre sud Muntele Godeanu, o culme alungita pe stinga Riului ses, care se indreapta catre sud-vest pe deasupra izvoarelor Balmosului. in prelungirea acesteia, spre sud-est, se resfira Piciorul Oslei, o culme mult alungita, dominata de Virful Oslea Romaneasca (l 784 m). Ea sta stavila intre Valea Balmosului si cea a Olanului Mare.


Culmea Moraru-Gugu. Primul munte mai important in Culmea Godeanu la est de Vf. Godeanu este Muntele Moraru, a carui inaltime maxima atinge 2284 m. El este marginit la vest si est de doua curmaturi, una la izvorul Piriului Cirnea, cealalta la izvorul Mitului (Branului). Crestetul sau este asemanator unei platforme intinse. Muntele Moraru se prelungeste spre nord cu o culme lunga, dominata de inaltimea maxima din Muntii Godeanu: Virful Gugu (2290 m). Culmea Moraru-Gugu este cea mai importanta culme secundara din Muntii Godeanu nu numai prin inaltimea si lungimea ei, ci si prin pajistile alpine si perspectivele pe care le ofera. Ea este bine individualizata, fiind marginita de vaile adinci ale Riului ses si Branului. Spre nord, culmea se termina prin Virful Branului (2031 m).


Valea Branului (Mitului), insemnata gresit pe unele harti sub numele de Lapusnicul Mic, a fost ocupata la obirsie de cel mai lung ghetar din masiv. Culmea Moraru-Gugu este sculptata de asemenea de citeva circuri glaciare suspendate deasupra Vaii Branului, dintre care ca cea mai importanta mentionam Caldarea Gugului, pe fundul careia se gaseste si un lac. La vest, culmea e limitata de Caldarea Cirnei, iar spre sud ea se termina printr-un picior scurt si abrupt. Circul glaciar al Vaii Mocirliu, deschis spre sud, ofera o perspectiva larga spre Valea Cernei si Piatra Closanilor.


Muntele Scarisoara (2 244 m) se intinde mai la rasarit, fiind cuprins intre Valea Branului, Valea Scarisoarei si izvoarele Vlasiei. O platforma larga si inierbata ii niveleaza crestetul, in partea nordica, circul Scurtele patrunde in interiorul masivului, separind spre rasarit o creasta cu aspect de scara: Scarita. Catre sud se desprind din masiv citeva culmi secundare, si anume Piciorul Bulzului si Culmea Vlasiei. in partea de sud-est, vai torentiale despica platoul in apropierea potecii principale.


Muntele Micusa si Stina Mare fac parte in continuare din culmea principala. Separat de doua sei adinci, Muntele Micusa (2 175 m) este izolat si are o forma rotunda. Muntele Stina Mare (2153 m), situat mai la est, are aspect de culme ingusta, cu directie vest-est si face legatura cu Muntele Galbena, in timp ce spre sud porneste Piciorul Micusei, mult alungit si incadrat de circuri glaciare mici, spre nord acesti doi munti sint marginiti de mai multe caldari, care in ansamblu constituie complexul glaciar al Vaii Borascu Mic. Mai importanta este Caldarea Scarisoara, sculptata intre muntele cu acelasi nume si Virful Micusa, pe al carei fund se gaseste Lacul Scarisoara.


Muntele Galbena si Muntele Borascu. La est de Muntele Stina Mare se ridica Muntele Galbena (2 194 m), trecut gresit pe unele harti sub numele de Girdomanul. incadrat de un circ glaciar la sud si de doua vai glaciare la nord: Valea Borascu Mic si Valea Galbena, el are o suprafata neteda si inierbata. O culme ingusta si mamelonata, desprinsa din Muntele Galbena spre nord, face legatura cu Muntele Borascu. Acesta, impresionant prin inaltimea si netezimea lui, este delimitat de vaile Galbena, Borascu si Lapusnicul Mare; platforma, care ocapa o suprafata de mai multi km2, prezinta slabe ondulari, cu proeminente ce ating 2 157 m in nord-vest - Borascu Mare si 2 116 m in nord-est - Borascu Mic. Masivul este marginit in toate partile de caldari glaciare; Zanoaga din Borascu, pe latura nordica, este singura care patrunde mai adinc spre mijlocul platformei. Avind pozitie laterala fata de culme, Muntele Borascu ofera o frumoasa priveliste spre creasta muntilor Godeanu, Gugu, Iorgovanul si spre Muntii Retezat.


Muntele Girdomanul si Muntele Paltina. Spre est, Muntele Galbena se termina printr-o denivelare de aproape 100 m si face loc unei curmaturi largi pina in Muntele Paltina. De aici se detaseaza spre sud Virful Girdomanul (2077 m) (trecut gresit pe unele harti sub numele de Galbena), in prelungire, spre sud, marginit de caldari glaciare bine individualizate, porneste Piciorul Girdomanului, prelungit pina in Valea Cernei. La rasarit de Virful Girdomanului se inalta doua virfuri mici - Muntele Scurtul sau Fetele Manesei - iar mai la est, Muntele Paltina. Acesta din urma (2 152 m) are directie vest-est, fiind nivelat de o platforma, Virful Sturul (2 149 m), situat in partea de sud, este marginit spre Cernisoara de un perete abrupt si stincos. Mai la rasarit se desfasoara platoul Paltinei, usor inclinat spre est si nord-est si limitat spre miazanoapte de Caldarea Paltinei. Catre sud pornesc citeva picioare scurte (Manoasa, Soarbele); piraiele dintre ele serpuiesc spre sud si, unindu-se, formeaza Cernisoara.


La est de Muntele Paltina urmeaza Curmatura Soarbele, in care ia sfirsit culmea principala a Muntilor Godeanu. Tot aici valea glaciara Soarbele, mult dezvoltata pe versantul sudic, constituie zona de unde isi trage obirsia Jiul (Piriul Soarbele). Spre rasarit, virfurile ascutite si stincoase alcatuite din calcare albe, constituie grupa Muntilor Piule - Iorgovanul, care fac legatura cu Muntii Retezatului.




Ghid montan

Trasee

Cazare

Harti

Fotografii / Poze

Stiri

Jurnale

Salvamont
 
0,0610 secunde

The lyrics that count | ro | fr | es | it | de | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante | Getamovie.org | Searchromania.net
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com | Patentsmania.com | Getacd.es | Design
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2014) www.carpati.org