Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Doneaza

Calendar

Septembrie 2019
LMMJVSD
1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
30

Octombrie 2019
LMMJVSD
123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031

Online

Vremea
Varful Baiul Mare
Muntii Baiului

Voluntar in Carpati - 2016

Homepage

Lista de discutii
Atentie! Nu toate descrierile cuprinse în ghid au fost actualizate. Unele dintre acestea pot contine greseli. Înainte de a efectua o drumetie în zona, va rugam sa contactati reprezentantii locali ai Serviciului Salvamont, pentru detalii.

De asemenea, daca la întoarcerea din tura puteti furniza informatii actuale despre trasee, cabane sau refugii (inclusiv fotografii cu preturi, numere de telefon etc.), va rugam sa le transmiteti prin e-mail (carpati AT carpati PUNCT org), în vederea actualizarii informatiilor din Ghid. Astfel, veti reusi sa ajutati alte persoane, iar voi, la rândul vostru, veti putea beneficia de informatiile transmise de catre alti membri.

Ghid montan Muntii Ciuc

Hidrografie

Apele care-si au obarsia in Muntii Ciucului sunt tributare bazinelor hidrografice Trotus si Olt. Axul culmii principale din Ciucul Mijlociu, in special sectorul dintre varful Viscol si Muntele lui Petru, reprezinta nodul hidrografic al regiunii. De aici pleaca radiar numeroase cursuri de apa, care sunt tributare, direct sau indirect, celor doi colectori principali.


Oltul, cu obarsia in muntii Giurgeului si Hasmas, colecteaza o retea hidrografica de pe circa 35% din suprafata Muntilor Ciucului. De la izvoare si pana la intrarea in defileul de la Tusnad are o orientare nord-sud, constituind limita dintre Muntii Giurgeului, pe de o parte, si muntii Hasmas si Ciucului, pe de alta parte. Indreptul localitatii Sandominic isi face intrarea in marea depresiune a Ciucului, ferestruind apoi pragurile de la Racu si Jigodin, alcatuite din aglomerate vulcanice, dupa care se angajeaza in defileul de la Tusnad.


Pana la intrarea in marea depresiune a Ciucului, Oltul culege cativa afluenti de mici dimensiuni (8-10 km lungime), precum vaile Fantana lui Gal si Sedloco, iar in compartimentul Danesti primeste paraiele Lacasul lui Babos, Soarecul si Cadul. Aceste cursuri de apa au un caracter permanent si sunt aproape paralele, ele au sapat vai adanci, cu versanti puternic abrupti, atat in rocile cristaline, cat si in aglomeratele vulcanice de la contactul cu depresiunea.


Inpartea centrala a Depresiunii Ciucului, Oltul aduna cativa afluenti de pe stanga (Racul, Frumoasa, Delnisa, Pustnicul, Sumuleul si Fitodul), toti cu caracter permanent si debit constant in timpul anului. La sud de pragul de la Jigodin, Oltul colecteaza apele paraului Fisag, unul dintre cei mai importanti afluenti ai sai din acest sector.


Paraul Casin, tributar Raului Negru, iar acesta afluent al Oltului, izvoraste de sub varful Bobisca (Munceii Repatului), dreneaza Depresiunea Casinul Nou, pe o lungime de peste 20 km, croindu-si o vale larga, partial inmlastinita. Incuprinsul depresiunii primeste numerosi afluenti de mici dimensiuni. Pe unele din aceste vai, precum Repatul Mare sau Borvizul, se intalnesc importante izvoare de apa. minerala) mai cunoscute fiind cele de ]a Izvorul -Perla Casinului".

Trotusul constituie colectorul principal al regiunii, drenand circa 65% din teritoriu. Izvoraste de pe versantul nordic al Muntelui lui Petru. Incursul superior, din dreptul localitatii Izvoru Trotusului, valea capata un caracter longitudinal, strabatand depozitele panzei de Ceahlau. Inacest sector, valea Trotusului este intens populata, iar localitatile Lunca de Sus si Lunca de Jos se numara printre cele mai pitoresti asezari, cu vechi traditii folclorice si etnografice.


Inaval de Lunca de Jos, Trotusul isi schimba brusc cursul, de la vest la est, taindu-si transversal albia in rocile grezoase ale stratelor de Bistra". De la Ghimes, sectoarele mai largi alterneaza cu ingustarile accentuate ale vaii, pe directia nord-vest - sud-est. Strabate la inceput o zona ceva mai larga, intre Ghimes si confluenta cu Ciugesul, pentru ca, imediat, in aval, sa ferestruiasca structura anticlinala a gresiei de Cotumba. La Brusturoasa isi croieste drum prin rocile mai putin dure ale panzei de Audia, iar dupa confluenta cu Suita caracterul transversal al vaii devine iarasi evident, versantii laterali, ce corespund gresiei de Tarcau, apropiindu-se foarte mult. incepand de la Asau, valea" se largeste considerabil si Trotusul intra in Depresiunea Comanesti.


Pana la confluenta cu Valea Rece afluentii Trotusului sunt mici, sub 10 km lungime. Inaval, reteaua hidrografica de pe dreapta Trotusului, reprezentata de Ciughet, Suita, Ciobanus, Uz, a evoluat transversal fata de liniile majore ale structurii geologice. Avand in vedere nivelul de baza mai coborat cu circa 100 m al Trotusului, in Depresiunea Comanesti, fata de cel al Oltului, din Depresiunea Ciucului, raurile de pe fatada estica a regiunii au inaintat puternic prin eroziune regresiva, in dauna celor de pe flancul vestic. Inacest context, cumpana morfologica a fost depasita de catre emisarii sai mai importanti.


Ciughesul ajunge la confluenta cu Trotusul in dreptul localitatii Palanca si izvoraste de pe flancul estic al Ciucului Mijlociu. Incursul superior are o directie est-vest, dup_ care se indreapta_ spre nord, unde valea capata un caracter longitudinal, alcatuind limita dintre Masivul Carunta si Ciucul Mijlociu.


Suita, cu o lungime de circa 20 km, isi aduna apele prin intermediul catorva izvoare situate sub culmea principala a Ciucului. Cursul sau este transversal fata de liniile structurale majore. Prin evolutie regresiva a depasit cumpana morfologica, inaintand in detrimentul afluentilor din bazinul Oltului.


Ciobanului este al doilea rau interior ca importanta, dupa Uz. Ca si ceilalti afluenti de pe dreapta Trotusului, isi are izvoarele in sectorul median al Muntilor Ciucului, adunandu-si apele de pe flancul estic al culmii Viscolul-Tomatul. intreaga sa vale are un caracter transversal, cu largiri specifice structurilor sinclinale ce alterneaza ritmic cu sectoarele inguste, ca urmare a traversarii anticlinalelor- panzei de Tarcau. Numeroase praguri si repezisuri ii sporesc din plin farmecul si pitorescul. Uzul, cel mai important afluent al Trotusului, constituie limita dintre Muntii Ciucului si cei

ai Nemirei, in aval de punctul numit -La Ocolis". Izvoraste din Muntii Ciucului, colecteaza numeroase paraie, situate de o parte si de alta a pasului Uz, dupa care isi dirijeaza cursul spre est, traversand frontal succesiunea de structuri anticlinale si sinclinale ale flisului extern. Bazinul sau hidrografic cuprinde o suprafata de circa 475 km2, iar lungimea totala a raului atinge 46 km.


Tectonica regiunii si caracterul transversal al vaii au contribuit la formarea unor sectoare inguste, cu aspect de defileu, care alterneaza cu mici bazinete de eroziune. Incursul superior, Uzul traverseaza structurile flisului cretacic (intern), valea este larga, iar relieful are aspect depresionar, cu munti ,dispusi in trepte etajate. Acest sector se incheie in punctul numit -La Ocolis", unde se afla o exploatare forestiera cu cateva cabane si dotari de profil.


Aval de bazinetul de -La Ocolis", Uzul intra in primul defileu, care se intinde pana in apropierea localitatii Valea Uzului, sculptat in gresiile dure ale flisului extern (de tip Tarcau). Aici valea se ingusteaza brusc, unele sectoare capata aspect de chei, iar pragurile si repezisurile din albia raului se succed la mici intervale.


Dupa iesirea din acest defileu, valea se largeste in dreptul localitatii Valea Uzului si raul intra in contact cu rama nordica a Muntilor Nemira, indreptandu-se apoi spre est catre al doilea defileu, ceva mai scurt dar cat se poate de spectaculos. Versantii abrupti, cu trene mari de grohotisuri si blocuri imense, strajuiesc de o parte si de alta Uzul care-si schimba din loc in loc directia, in functie de alternanta rocilor cu duritati diferite. Cascadele Uzului de la Nasolea Mare si Nasolea Mica, modelate in aceleasi gresii dure ale flisului extern, constituie un spectacol captivant, greu de uitat. Zona este puternic impadurita, cu exceptia micii poieni de la -Chibritarie", unde se afla o frumoasa cabana de vanatoare.
Bazinetul de la Poiana Uzului adaposteste lacul de acumulare cu acelasi nume, dupa care valea se ingusteaza iarasi, strabatand scurtul defileu de la -Pivniceri", unde s-a construit barajul lacului de acumulare. Inaval de baraj, in dreptul localitatii Salatruc, Uzul iese din zona montana propriu-zisa, unindu-se cu Trotusul in Depresiunea Comanesti.


Apele subterane sunt constituite din depozite acvifere, situate la diferite adancimi, care ies la zi sub forma de izvoare. Cantonate in straturile deluviale de la baza versantilor, ele sunt insa frecvent stocate si la adancimi mai mari. Pe vaile principale, apele freatice sunt dispuse in cuvertura de depozite aluviale, avand debite constante si un grad redus de mineralizare. Intreaga regiune dispune de o retea bogata de izvoare de cea mai buna calitate.


Apele minerale se intalnesc frecvent la marginea aureolei mofetice din Carpatii Orientali. Izvoarele cu cele mai mari mineralizatii si debite constante se intalnesc in Depresiunea Casinul Nou. Renumite sunt cele de pe Paraul Vinului, afluent al Borvizului, cunoscute sub numele de -Perla Casinului".


O serie. de izvoare minerale, cu valoare terapeutica, sunt valorificate local, astfel de situatii intalnindu-se pe valea Fisagului, in localitatile Armaseni, Ciucsangeorgiu si Bancu, apoi in bazinul superior al Trotusului, pe Valea intunecoasa si Valea Rece, sau in depresiunea Ciucului la Sancraieni, Jigodin, Carta, Danesti, Paulesti-Ciuc.


Lacurile naturale lipsesc din Muntii Ciucului, singurul bazin de retentie a apei fiind acumularea de la Poiana Uzului, care a luat fiinta prin construirea, in defileul Uzului de la -Pivniceri", a barajului de greutate cu contraforti, incastrat in gresiile dure de tip Tarcau. Aceasta lucrare, incheiata in anul 1972, are o inaltime maxima de 80,5 m, lungimea maxima la coronament atinge 500 m, iar volumul total al betoanelor turnate in corpul barajului insumeaza 720 000 m3. Inspatele acestui baraj a luat nastere un lac de acumulare cu o lungime de circa 5 km, adancimea maxima de 75 m, cu o suprafata de 335 ha si un volum de apa ce atinge 96 milioane m3. Scopul amenajarii este complex, atat pentru alimentarea cu apa potabila si industriala a asezarilor urbane din valea Trotusului (Targu Ocna si Onesti), cat si pentru producerea de energie electrica. Capacitatea uzinei electrice, de la baza barajului, are o putere instalata de 4,1 MW. Pe langa functiile amintite, lacul de acumulare de la Poiana Uzului prezinta_ o mare importanta__ turistica_, constituindu-se intr-un puternic factor de dinamizare a acestei activitati. Inacest sens, a fost realizata o baza materiala specifica(cazare, masa, agrement).

Data actualizarii: 10.05.2014




Ghid montan

Trasee

Cazare

Harti

Fotografii / Poze

Stiri

Jurnale

Salvamont
 
0,0413 secunde

GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2019) www.carpati.org