Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Doneaza

Calendar

Septembrie 2019
LMMJVSD
1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
30

Octombrie 2019
LMMJVSD
123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031

Online

Vremea
Varful Rosu
Muntii Iezer-Papusa

Voluntar in Carpati - 2016

Homepage

Lista de discutii
Atentie! Nu toate descrierile cuprinse în ghid au fost actualizate. Unele dintre acestea pot contine greseli. Înainte de a efectua o drumetie în zona, va rugam sa contactati reprezentantii locali ai Serviciului Salvamont, pentru detalii.

De asemenea, daca la întoarcerea din tura puteti furniza informatii actuale despre trasee, cabane sau refugii (inclusiv fotografii cu preturi, numere de telefon etc.), va rugam sa le transmiteti prin e-mail (carpati AT carpati PUNCT org), în vederea actualizarii informatiilor din Ghid. Astfel, veti reusi sa ajutati alte persoane, iar voi, la rândul vostru, veti putea beneficia de informatiile transmise de catre alti membri.

Ghid montan Muntii Ciuc

Flora

Alcatuirea invelisului vegetal al Muntilor Ciucului este deosebit de interesanta, de o mare varietate floristica, determinata de factorul relief, clima si soluri. Prin interventia omului s-a modificat sensibil nu numai compozitia floristica, ci si structura etajelor de vegetatie. Pe ansamblu, se intalnesc etajul padurilor de foioase (nemoral) si etajul padurilor de molid (boreal), la care se adauga pajistile secundare.


Primul etaj este reprezentat prin fagete pure, intalnite ceva mai rar, si paduri de amestec.
Desi padurea constituie formatiunea vegetala cea mai reprezentativa, ocupand pe ansamblul regiunii doar 50-55%, totusi, din acest punct de vedere, Muntii Ciucului prezinta un grad ridicat de despadurire in comparatie cu celelalte unitati montane din Carpatii Orientali. Mari suprafete despadurite sunt in Muntii Ciucului Mijlociu, unde padurea reprezinta abia 25-30%. In Ciucul de Nord si de Sud procentul padurilor creste usor, atingand valoarea de 50%. Pentru Masivul Carunta ponderea padurilor este mult mai mare (75-80%), rezultat al conditiilor de relief (terenuri accidentate, versanti puternic inclinati, energie de relief apreciabila etc.).
Etajul padurilor de foioase (nemoral) cuprinde padurile de joasa altitudine din jumatatea estica a Muntilor Ciucului, cu rare aparitii in restul teritoriului.


Fagetele pure sunt slab reprezentate, intalnindu-se sub forma unor mici enclave in arealul padurilor de amestec, cel mai adesea la poalele muntilor, spre contactul cu Depresiunea Comanesti.


Padurice de amestec de fag cu rasinoase sunt specifice regiunilor estice si sudice ale Muntilor Ciucului, ocupand formele de relief coborate, sub altitudinea de 1 000-l 100 m. Acest tip de padure este alcatuit din specii de fag (Fagus silvatica), in amestec cu bradul (Abies alba) si molidul (Picea abies), mai rar apare pinul (Pinus sylvestris), paltinul de munte (Acer pseudoplatanus), paltinul (Acer platanoides), teiul (Tilia cordata), zada (Larix decidua)t ulmul (Ulmus glabra) si scorusul (Sorbus aucuparia). Datorita caracterului umbros al arboretului nu se poate constitui un strat de arbusti, totusi intatlnim aparitii locale cu tulichin (Daphne mezereum), soc (Sambucus nigray, soc rosu (Sambucus racemosa) etc.


Stratul ierbos se dezvolta neuniform, in functie de vatrsta arboretului si lumina care patrunde pana la sol, caracteristice fiind mierea ursului (Pulmonaria rubra), brusturele negru (Symphytum cordatum), piciorul cocosului (Ranunculus carpaticus), galbenita (Lamium galeobdolon), aliorul de padure (Euphorbia amygdaloides), naprasnicul (Geranium robertianum), rogozul (Carex silvatica), slabanogul (Impatiens nolitangere) etc.


Etajul padurilor de molid (boreal) este bine reprezentat atat in jumatatea estica a Muntilor Ciucului, unde se instaleaza la peste 1100 m altitudine, cat si in partea vestica, incepand de la nivelul depresiunii si pana pe cele mai inalte varfuri. Arboretele sunt alcatuite aproape in exclusivitate din molid (Picea abies), cu rare exemplare de scorus (Sorbus aucuparia) si mesteacan (Betula pendula).

Subarbustii se localizeaza cu precadere in luminisuri, instalandu-se, mai ales, in urma defrisarii. Specii des intatlnite sunt: socul rosu (Sambucus racemosa), cununita (Spirarea ulmifolia), zmeurul (Rubus idaeus), murul (Rubus hirtus). In unele molidisuri sau in pajistile debazificate, aflate la peste 1200 m, solul este acoperit cu un strat compact de subarbusti, precum afinul (Vaccinium myrtillus) si merisorul (Vaccinium vitis idaea).
Vegetatia ierboasa din padurile de molid este compusa din macrisul iepurelui (Oxalis acetosella), vulturica (Hieractum transsilvanicum), horsti (Luzula silvatica), degetarut (Soldanella hungarica), paraluta de munte (Pirola uniflora), sor cu frate (Melampyrum silvaticum), precum si cateva specii de muschi verzi.


Pajistile au un caracter secundar si s-au instalat in locul padurilor defrisate. sunt raspandite inegal in teritoriu si se diferentiaza destul de mult sub aspect tipologic.
Tipul predominant de pajiste din perimetrul padurilor de amestec este cel cu iarba vantvilui (Argostis tenuis), la care se asociaza_ si alte specii: lacrimile miresei (Briza media), pieptanarita (Cynosurus cristatus), trifoiul de munte (Trifolium montanum). Foarte numeroase sunt si speciile cu un colorit divers, in perioada mai-august alcatuind un covor multicolor, oglica (Filipendula vulgaris), pojarnita (Hypericum perforatum), sipica (Scabiosa ochroleuca), iarba osului (Helianthemum numularium), coada soricelului (Achillea mtllefolium), margareta (Chrisantemum leucanthemum), clopotei (Campanula abietina) etc.


Compozitia floristica a pajistilor din etajul molidului este deosebit de bogata, alaturi de gramineele si leguminoasele edificatoare la nivel de asociatie (Festuca rubra si, respectiv, Trifolium repens) la alcatuirea covorului ierbaceu participa o multitudine de specii mezofile montane, precum pojarnita (Hypericum maculatum), gentiana (Gentiana desclepiadaea, Gentiana praecox), cretisoara (Alche-milla vulgaris), vulturica (Hieracium aurantiacum), margareta (Chrisantemum corimbosum) etc.


Cu cat urcam in altitudine, ca urmare a debazificarii treptate a solurilor si a pasunatului nerational, acest tip de pajiste este partial inlocuit. Specia dominanta devine teposica (Nardus stricta), careia i se asociaza horatiul (Luzula luzuloides), sclipetii (Potentilla erecta), soparlita (Veronica officinalis) si altele. Tufarisurile apar cu o frecventa destul de ridicata, in toate compartimentele, in componenta acestora intratnd alunul (Coryllus auellana). cornul (Cornus sanguinaea), murul (Rubus hirtus), mai rar macesul (Rosa canina) si, cu totul izolat, la peste 1400 m, se intatlneste ienuparul (Juniperus communis).
Dintre speciile rare si endemice ale vegetatiei ierboase enumeram pe cele mai cunoscute si deosebit de reprezentative: clopoteii (Campanula carpatica), garofita (Dianthus superbus, Dianthus spicuifolius), satngele voinicului (Nigritella rubra), vulturica (Hieracium pojoritense), floarea miresei (Gypsophilla petraea), crinul de munte (Lilium martagon), bulbucii (Trollius europaeus), vinetele (Centaurea pinnatifida), ovasciorul carpatic (Avenastrum decoram), omagul (Aconitum moldavicum) etc.


Destul de rar si numai in locurile retrase, mai putin umblate, se intatlneste floarea de colti (Leonthopodium alpinum) si papucul doamnei (Cypripedium calceolus).

Data actualizarii: 10.05.2014




Ghid montan

Trasee

Cazare

Harti

Fotografii / Poze

Stiri

Jurnale

Salvamont
 
0,0365 secunde

GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2019) www.carpati.org