Ghid montan Muntii Capatanii

Hidrografie

Toate raurile cu obarsia in muntii Capatanii sunt tributare Oltului, direct, sau prin intermediul Lotrului si Oltetului. Oltul primeste direct din muntii Capatanii o serie de paraie si rauri, ca: Lotrisorul, Muereasca, Olanesti, Bistrita, Luncavatul.

Oltetul culege afluenti atat din Parang, cat si din muntii Capatanii-Taraia si Cerna.
Pe versantul vestic, Lotrul si Latorita colecteaza toate paraiele pana la Golotreni, cand se varsa in Olt: Repedea, Malaia, Paraul Satului, Valea lui Stan etc.
O parte din apele curgatoare care strabat acest masiv formeaza cascade, repezisuri, taie chei. Unul din cazurile aparte il constituie cascadele care marcheaza afluentii paraului Lotrisor. Izvorul paraului Cheia curge molcom intre muntii impaduriti, in zona de sisturi cristaline. Valea se largeste putin in dreptul varfului Stogu strabatand lunca larga de la gura paraului Comarnice. Imediat ce se apropie de Stogsoare, paraul intra in zona calcaroasa si valea isi schimba radical infatisarea, apele patrund prin ć#65533;���Poarta Stogsoarelorć#65533;��� in Cheile Recea(Cheile Cheii), una dintre cele mai dificile chei din Carpati.
Fara sa aiba cursuri subterane, apele Costestilor, Bistritei, Taraiei si Oltetului taie chei in calcare, unele deosebit de salbatice; Latorita, in amonte de Ciungetu, formeaza chei pe o lungime apreciabila.
Oltul este singurul rau care reuseste sa traverseze complet Carpatii Meridionali. Venind din Transilvania spre Dunare, el se strecoara prin defileul Turnu Rosu-Caineni-Cozia. Abia dupa ce trece de zidurile manastirii Cozia, acolo unde scapa treptat din stransoarea uriasilor de piatra, Oltul isi largeste din nou albia.
Lacul Vidra, cu capacitate de peste 300 mil mc, capteaza ape din toti afluentii Lotrului, din Latorita (Lacul Petrimanu), Repedea, Oltet, Cerna etc. Tunelurile sapate in trupul muntelui, care capteaza apele din zona dintre Jiet si Cerna, masoara peste 150 km. Lotru va umple si Lacul Bradescu.