Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Doneaza

Calendar

Decembrie 2019
LMMJVSD
1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031

Ianuarie 2020
LMMJVSD
12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031

Online

Vremea
Varful Turnu
Muntii Piatra Craiului

Voluntar in Carpati - 2016

Homepage

Lista de discutii
Atentie! Nu toate descrierile cuprinse în ghid au fost actualizate. Unele dintre acestea pot contine greseli. Înainte de a efectua o drumetie în zona, va rugam sa contactati reprezentantii locali ai Serviciului Salvamont, pentru detalii.

De asemenea, daca la întoarcerea din tura puteti furniza informatii actuale despre trasee, cabane sau refugii (inclusiv fotografii cu preturi, numere de telefon etc.), va rugam sa le transmiteti prin e-mail (carpati AT carpati PUNCT org), în vederea actualizarii informatiilor din Ghid. Astfel, veti reusi sa ajutati alte persoane, iar voi, la rândul vostru, veti putea beneficia de informatiile transmise de catre alti membri.

Ghid montan Muntii Calimani

Fauna

Ursul (Ursus arctos arctos L.) cel mai puternic animal din tara noastra, stapinul muntilor impaduriti, atinge dimensiuni impresionante.
Caprioara (Capreolus capreolus L.), salbaticiune cu infatisare frumoasa, delicata, gratioasa, este animalul cel mai iubit.
Risul (Felix lynx L.) este cel mai de seama reprezentant al familiei felinelor din tara noastra si din Europa. Risii carpatini sint colorati variat. Acest animal socotit monument al naturii se vineaza uneori pentru pagubele pe care le provoaca.

Jderul, locuitor al padurilor nesfirsite, apare in zona coniferelor si a fagului, mai ales in punctetelor de contact. O buna parte a vietii si-o petrece in coroanele copacilor, unde isi are cuiburile de odihna si cele ale puilor. Vineaza mai ales printre crengi. Chiar atunci cind strabate drumuri mai lungi, dupa ce a mers o bucata pe jos, se avinta in copac si trece de pe unul pe celalalt pe distante mari, cit tine padurea.
Lupul in Calimani este aproape inexisten.
Vulpea (Vulpes vulpes) reprezinta una dintre salbataciunile cele mai frecvente in tara noastra.
La periferia Calimanului este raspindita vulpea rosie cu o dunga alburie in jurul gurii, mai lata sub barbie ce se termina ascutit.
La poalele Calimanului, in apropierea terenurilor cultivate cu cartofi, traieste bursucul sau viezurele (Meles Meles), cel mai ursuz...dintre toate salbaticiunile noastre.
Sporadic, la poalele Calimanului, intilnim si iepurele (Levus europaeus). Padurile de conifere mohorite si tacute sint salasul nebunaticelor veverite (Sciurus vulgaris), animale sprintare, care alearga din creanga in creanga.

Dintre pasarile de munte care traiesc la mari inaltimi amintim cocosul de munte (Petrao urogallus) sau cocosul-de-sihla (gotcanul).
Ierunca (Tetrastes bonasia rupestris), gainusa de alun, cu o greutate mai mica de 500 g, este alintata padurilor noastre. Cauta desimile mari si mai mult alearga pe jos sau se furiseaza din copac in copac, hranindu-se cu fragi, zmeura, afine, muguri, lujeri fragezi, mai putin insecte si viermi. Iarna si primavara ciuguleste mitisoare de alun.
In apele inspumate ale Calimanului, rostogolite mai ales de Dorna si Neagra Sarului spre Bistrita Aurie, la Vatra Dornei, este stapin pastravul (Trutta fario), imbracat in haine de sarbatoare, bogate in culori, in jocul undelor pare impodobit cu pietre scumpe.
Lostrita (Salmo hucho), pestele cu carnea cea mai gustoasa, este reprezentanta vestitului "Somon de Rin".
Lostrita poate sa atinga lungimea de 1 m si greutatea de 12 kg. Imbracata cu solzi marunti, vineti pe spate, argintii pe de laturi si mai albiciosi pe burta, cu aripioarele galbui, cu multe puncte negre pe spate, lostrita este unul din pestii nostri cei mai eleganti. In eleganta si frumusete, lostrita concureaza cu lipanul (Thymallus vulgaris), ceva mai mic, cu trupul mai latit, care rar ajunge pina la o jumatate de metru. Lostrita si lipanul se tin mai spre fundul apei; boisteanul (Phoxinus laevis), fugind de ei, traieste cam pe la mijlocul adincurilor. Zglavocul (Cottus gobio), cu capul turtit, ca de broasca, cu ochii mari holbati, se furiseaza pe fundul apelor cu iuteala sagetii.

Data actualizarii: 10.05.2014



Ghid montan

Trasee

Cazare

Harti

Fotografii / Poze

Stiri

Jurnale

Salvamont
 
0,0377 secunde

GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2019) www.carpati.org