Ghid montan Muntii Bucegi

Rezervatii

Toate studiile efectuate in zona masivului Bucegi, au reflectat bogatia de specii si familii reprezentate, sustinand necesitatea protejarii si ocrotirii acestui complex de forme, asociatii si peisaje. Desi au militat intens pentru realizarea rezervatiilor naturale si stiintifice, cu rol educativ si stiintific, toti cei care si-au dedicat o parte din viata Bucegilor, nu au putut vedea decat o palida recunostinta - in 1935 - o parte din masiv este inclus in lista ariilor protejate din Romania, cu statut de Parc National. La acesta se adauga inca doua rezervatii din bazinul Ialomitei si cateva puncte fosilifere din sud.

Toate insa numai pe hartie, deoarece lipsa unui sistem integrat de management al ariilor protejate si datorita presiunii fantastice pe care "turismul sindical" a exercitat-o asupra Bucegilor, astazi vedem binefacerile "epocii de aur" asupra unuia dintre cele mai frumoase si interesante masive montane din Romania. Facilitatile oferite de Bucegi si nemaintalnite in alta parte - stanci golase si abrupturi impresionante langa platouri line, poteci serpuitoare si cascade uruitoare, paduri umbroase si poiene pline de lumina, accesul atat de facil din orice directie, posibilitatea de a continua traseele turistice catre alte masive, au facut mai mult rau decat bine Bucegilor. Lipsa de interes a autoritatilor vremii, dorinta de a oferi clasei muncitoare posibilitati de recreere fara a tine cont de nevoile generatiilor urmatoare si lipsa unui cadru adecvat ca membrii comunitatiilor locale sa poata interveni, au creat un haos actual.
Cea mai mare zona declarata rezervatie din Bucegi ocupa o suprafata de 4400 ha si se intinde pe abruptul exterior al masivului, de la Sinaia pana in saua Strunga. Rezervatia Pestera Ialomitei (225 ha) ocupa zona forestiera de pe muntii Cocora si Batrana si include padurea Cocora., pestera Ialomitei cu imprejurimile, cheile Ursilor si ale Pesterii, valea Horoabei si zona subalpina a muntelui Batrana.
Sunt ocrotite aici, pe langa toate formele carstice, si molidisurile de pe muntii Cocora si Batrana, tufarisurile de jneapan, exemplarele de zimbru din valea Horoabei, palcurile de larice. In buruienisurile din cheile Ursilor si Valea Horoabei se intalneste nopticoasa . Pe stancariile de pe calcarele inierbate apare, spordic, secara de munte, element mediteranean- balcanic, alaturi de stanjenelul dacic.Rezervatia Zanoaga (150 ha) cuprinde versantii sudic si estic ai muntelui Zanoaga si versantul drept al cheilor Zanoaga Mare. Pe brane si pe grohotisurile calcaroase, cu un totpoclimat specific, se dezvolta o vegetatie termofila, cu unele elemente rare pentru tara noastra. Pe brane apar unele palcuri intregi de Iris dacica. Mai sunt, de asemenea, ocrotite arboretul de molid din muntele Zanoaga, exemplarele de Pinus cembra si buruienisurile din cheile Zanoagei, unde se pot intalni, de asemenea, specii rare.
Rezervatia Babele are, pe langa formele de eroziune diferentiala - ca Ciupercile, Babele, Sfinxul- si o serie de asociatii alpine cu argintica, ochiul gainii, iarba rosie, micsuneaua de munte etc.
Rezervatia Botanica Varful Omu , situata la 2500 m altitudine, cuprinde o serie de asociatii de tundra alpina, cu o specie endemica pentru Carpatii Meridionali, Poa contracta, si specii de paius de munte, mierluta.
In afara de acestea mai sunt si alte plante ocrotite de lege printre care remarcam- tisa, papucul doamnei, iedera alba, firuta, sangele voinicului de pe pantele muntilor Blana si Laptici, ghintura galbena de pe valea Horoabei, floarea de colt, specii de clopotei si garofite rosii si pitice etc.
Dintre animale sunt ocrotite de lege capra neagra, rasul, vulturul plesuv sur, cocosul de munte etc.