Ghid montan Muntii Bucegi

Hidrografie
Acestea acumuleaza apa din precipitatii, formand paraiele ce se lupta cu stanca, modeland dantele si croind drum spre Prahova, oferind turistilor motive de popas.
Dispunerea reliefului si regimul anual al precipitatiilor fac din masivul Bucegi un adevarat castel de ape. In general, rocile constituente retin apele rezultate din ploi si din topirea zapezilor, acestea infiltrandu:se lent pentru a fi apoi redate, treptat, sub forma de izvoare care apar pe vai, la capete de strat, la baza calcarelor, a conurilor de grohotis sau a morenelor frontale. Apele din platou sunt adunate de afluentii Prahovei. Spre aceasta artera hidrografica se indreapta toti afluentii de pe dreapta, dintre valea Cerbului si Izvorul Dorului. Acestia, desi au debite mici, au vai cu pante mari in profil longitudinal, de unde si numeroase praguri si cascade. Valea Cerbului, are un debit de 0,47 m3/s , restul afluentilor: Valea Alba, Jepii, Urlatoarea, Peles si Zgarbura: avand o contributie mai mica la sporirea debitului raului principal, care la confluenta cu Izvorul Dorului are 5,13 m3/s.

Râul Ialomiţa izvorăşte dintr-un circ glaciar de sub vârful Omu, străbate aproape prin centru perimetrul Munţilor Bucegi, apoi creşte treptat, primind de-o parte şi de alta o serie de afluenti până în localitatea Moroeni. Toponimul Ialomiţa se întâlneşte cu aproximativ 550 m mai jos fată de nivelul izvoarelor sale, diferenţă altimetrică parcursă pe o distanţă de patru km. Prima parte este denumită Valea Bisericii, după ce trece prin Cascada Obârşiei devine Valea Obârşiei, apoi după ce colectează afluenţii Doamnele şi Şugările ajunge să se numească râul Ialomiţa.
Relieful parcurs se desfăşoară pe o diferenţă de nivel de cca. 1300 m (între 2505 m, Vf. Omu şi 1205 m în zona Scropoasa-Cheile Orzei).
Specificitatea este reprezentată de prezenţa unor plante endemice, iar identitatea spatiului este evidenţiată de o serie de formaţiuni geologice şi geomorfologice precum Omu, Sfinxul, Babele, Mecetul Turcesc, Turnul Seciului, aceste elemente contribuind la frumuseţea peisajului întâlnit. Bazinul hidrografic al Ialomiţei este reprezentat de pâraiele Bătrâna, Obârsia, Doamnele, Sugărilor, Horoaba, Coteanu, Lăptici, Lucăcilă, Zănoaga, Oboarele, Dichiu, Scropoasa, iar prin dizolvarea calcarului s-au format mai multe chei(Ursilor, Pesterii, Coteanu, Tătaru, Zanoaga, Orzea) şi peşteri(Peştera Ialomiţei, Peştera Mică, Peştera Urşilor şi altele), alternând cu bazinele depresionare Pestera, Padina, Bolboci şi Scropoasa. Pe traseul străbătut de Ialomiţa se întâlnesc două lacuri de baraj Bolboci şi Scropoasa. Potenţialul natural deosebit a impus necesitatea unor zone de conservare specială a ecosistemelor în interiorul Parcului Natural Bucegi.
Rezervaţiile naturale au un rol important în protejarea şi conservarea biodiversităţii, stabilind clar şi cadrul potrivit de dezvoltare al investitiilor în infrastructura turistică.

(autor: Dan Cristian (bigmac))