Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Doneaza

Calendar

Septembrie 2019
LMMJVSD
1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
30

Octombrie 2019
LMMJVSD
123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031

Online

Vremea
Varful Secarea Mare
Muntii Leaota

Voluntar in Carpati - 2016

Homepage

Lista de discutii
Atentie! Nu toate descrierile cuprinse în ghid au fost actualizate. Unele dintre acestea pot contine greseli. Înainte de a efectua o drumetie în zona, va rugam sa contactati reprezentantii locali ai Serviciului Salvamont, pentru detalii.

De asemenea, daca la întoarcerea din tura puteti furniza informatii actuale despre trasee, cabane sau refugii (inclusiv fotografii cu preturi, numere de telefon etc.), va rugam sa le transmiteti prin e-mail (carpati AT carpati PUNCT org), în vederea actualizarii informatiilor din Ghid. Astfel, veti reusi sa ajutati alte persoane, iar voi, la rândul vostru, veti putea beneficia de informatiile transmise de catre alti membri.

Ghid montan Muntii Cindrel (Cibin)

Geologie

Constituția geologică si respectiv litologică a Munților Cindrel nu diferă de masivele înconjurătoare, datorită apartenenței la aceeași unitate structurală. Ei sînt formați din sisturile cristaline ale pînzei getice (micoșisturi, gnoise micacee, paragnaise, amfibolite, cuarțite etc.), aceleași care se găsesc și în munții Șureanu și Lotru, încălecînd formațiunile mai puțin metamorfozate ale grupei I, autohtone, începînd cu șariajul mezocretacic (faza austriacă). Absența în acești munți a formațiunilor sedimentore explică si lipsa unei diferențieri petrografice a reliefului.

Fără a fi străbătuți de linii tectonice de mare mobilitate în timpul neogenului, Munții Cindrel au suportat în mod uniform mișcările de ridicare, care i-au afectat.

Aceasta este cauza că nu s-au intilnit nicaieri compartimente sau porțiuni evoluate în mod diferit. în consecință, se poate considera că evoluția geomorfologică a acestor munți s-o desfășurat în mod egal și unitar pe toată întinderea lor; în același timp, suprafețele de netezire - dovadă certă a vechii lor modelări și transformări - se găsesc la altitudini care coboară peste tot în trepte uriașe spre marginea de nord a acestei unități montane.
In extremitatea nord-vestică, între văile Sebeșului și Gîrbovei, respectiv la sud-est de Căpîlna și la sud-vest de Cărpiniș, din masa șisturilor cristaline apare la zi un strat calcaros îngust, ce culminează în vîrful Piatra Varului (947 m). în funcție de dispoziția acestui strat calcaros, morfologia îmbracă forma unei creste ascuțite și zimțate.

Munții Cindrel, cu o suprafațâ de circa 900 km2 (altitudinea maximă de 2244 m în vîrful Cindrel), se caracterizează prin masivitate și relief domol, produs al unei structuri geologice uniforme, constituită exclusiv din șisturi cristaline. în ansamblu,

ei sînt asimetrici, fiind formați dintr-o culme inaltă situata în extremitatea sud-vestică, care se ramifică în trei direcții principale: spre vest, culmea Șerbota - Gungurezu -Oașa Mare; spre nord, culmea Oăujoara - Foltea -Strîmba Mare și spre est, culmea Niculești - Rozdești - Bătrîna - Oncești - Ghihan - Derjani - Măgura Cisnădiei. Din acestea se desprind trepte din ce în ce mai joase, avînd o largă dezvoltare spre mar-ginea nordică, nord-vesticâ si estică (900-1300 m altitudine). în funcție de situarea față de vîrful Cindrel. Treptele sînt scurte spre valea Sebeșului și prelungi, de 15-20 km, spre Depresiunea Transilvaniei.

Specifică este, de asemenea, succesiunea de la sud spre nord a resturilor celor trei suprafețe de netezire aparținind nivelului superior Borăscu (2244-1700 m), nivelului mijlociu Rîu Șes (1650-1350 m) și celui inferior Gornovita (1200-900 m), toate intens fragmentate și separate între ele de văi adînci și strîmte, cu versanți puternic înclinați, atingînd pe alocuri diferențe de nivel de 400-600 m. Față de alte masive, cum ar fi fațada sudică a Munților Parang, în Munții Cindrel trecerea de la un nivel la altul nu este marcată pregnant în relief. Acest fapt dă impresia pe alocuri, existenței unei singure platforme, care coboară domol de la 2200 m la mai puțin de 900 m.

In jurul vîrfului Cindrel, la altitudini cuprinse intre 2000 și 2200 m se întîlnesc platouri întinse extrem de plane, care confirmă că nivelul Borăscu,

cea mai veche suprafață de eroziune din Carpații Meridionali, este bine păstrat și aici. Intreaga creastă principală a Munților Cindrel, cuprinsă între vîrfurile Oașa Mare și Bătrîna, reprezintă un rest din această platformă, care coboară în mod gradat spre Sebeș, cît și spre Olt, pînă la 1700 m. In continuarea ei, la circa 300-400 m mai jos față de platoul Șerbota - Frumoasa - Cindrel, se desfășoară mult mai extinse resturile relativ plane sau slab inclinate ale platformei Rîul Șes. Ea ocupă cea mai mare parte din Munții Cindrel, prezentind o pantă ușoara și constantâ, ce coboară spre nord, începînd de la 1 650 m pînă la 1350 m, fără a fi delimitată de un abrupt pronunțat la marginea ei exterioară, spre platforma inferioară. Coborînd de-a lungul crestelor principale, se poate observa detașarea și prelungirea spre nord și est a nivelului inferior Gornovița, cuprins între 1200 și 900 m. Ea are extensiunea cea mai mare în jurul localităților Jina, Poiana Sibiului, Rod, Tilișca, Săliște și Gura Rîului, primele trei așezări fiind situate chiar pe ea. în decursul perioadelor geologice, parcurgînd cîteva etape de netezire, crestele au devenit din ce în ce mai plane. Sub influența mișcărilor pe verticală eroziunea a acționat puternic ulterior. Natura rocilor a favorizat păstrarea formelor rotunjite sau cupolare, pe alocuri cu largi culoare de comunicație.

Suprafața platformelor este acoperită în mare parte de pajiști contrastînd cu versanții împăduriți. Plaiurile și culmile oferă condiții de circulație și așezare mai favorabile decît pe fundul văilor. S-a ajuns astfel la o inversiune în utilizarea terenurilor, condiționată înainte de toate de particularitățile reliefului. De asemenea, desfășurarea mai largă a platformei inferioare (900-1200 m), între valea Cibinului și valea Bistrei, a oferit posibilitatea unei transformări ceva mai pronunțate a peisajului inițial

acoperit cu păduri, decît între valea Cibinului și valea Sadului. Astfel, în zona marilor sate ale Mărginimii Sibiului (Săliște, Tilișca, Poiana Sibiului si Jina), pășunile și fînețele, presărate cu o puzderie de case și stîne, ocupă mari întinderi.

Condițiile locale de relief și de altitudine au fost mai puțin favorabile apariției și dezvoltării fenomenelor glaciare, de felul celor lăsate de ghețarii cuaternari în munții Făgăraș, Parîng și Retezat. Numai pe versantul nordic și estic al culmii Șerbota - Frumoasa - Cindrel, aparținînd platformei superioare, au fost sculptate patru circuri glaciare: Gropata, lezerul Mic, lezerul Mare și lujbea Rășinarului, specifice munțiior situați între Olt și Jiu. Circul glaciar Gropata, orientat spre nord-vest, are un profil asimetric, datorită structurii geologice. Partea inferioară coboară pînă la 1700-1710 m altitudine, unde este barat de o morenă frontală.

Data actualizarii: 10.05.2014




Ghid montan

Trasee

Cazare

Harti

Fotografii / Poze

Stiri

Jurnale

Salvamont
 
0,0366 secunde

GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2019) www.carpati.org