Pantele

---

“Escaladarea Bucegilor din orice punct are în cale acelaşi obstacol – abrupturile de la periferia masivului.”(Valeria Velcea).“Din mersul curbelor de nivel desprindem clar prezenţa pantelor în trepte ca o trăsătură esenţială pentru întreg masivul. Anticipăm că această situaţie se datoreşte elementelor de ordin structural.” (Valeria Velcea)
În studiul geomorfologic consacrat Bucegilor, doamna Valeria Velcea deosebeşte în Bucegi două mari zone în care pantele comportă caractere diferite: zona externă, un mare abrupt structural, şi zona internă dominată de suprafeţe structurale. Bazinul Glăjerie se suprapune total pe zona externă, aici suprafeţele structurale lipsind, reflectarea feţelor de strat în relief manifestându-se prin prezenţa brânelor (poliţe stucturale). Declivitatea generală a suprafeţelor din cadrul bazinului Glăjerie se caracterizează prin prezenţa tuturor categoriilor de pante, de la valori de 0-20 pe ineterfluvii, talveguri şi fundurile circurilor glaciare până la valori de peste 800 pe versanţii abrupţi ai muntelui care sunt frecvent surplombaţi, deci cu valori ce depăşesc 900.
Harta pantelor a fost realizată cu ajutorul extensiei 3D Analyst, a programului Arc Wiew, care dă posibilitatea unor evaluări foarte corecte,harta fiind foarte exactă. În funcţie de ponderea pantelor în bazinul Glăjerie au fost stabilite 4 categorii ale geodeclivităţii versanţilor, 0-120, 12-300, 30-450, peste 450. Pantele din prima categorie (0-120) corespund şesului aluvial din sectorul inferior al bazinului, precum şi fundurilor celor două circuri (Mălăieşti şi Ţigăneşti). De asemenea aceste pante mici sunt caracteristice şi pragurilor glaciare, unor praguri structurale şi unor resturi din vechile suprafeţe de nivelare. Cea de-a doua categorie (12-300) corespunde nivelului Predealului precum şi fundurilor de văi glaciare. Ultimele două categorii de pantă corespund versanţilor, ultima categorie fiind specifică pentru abrupturile muntelui Bucşoiu, pentru zona hornurilor Mălăieşti şi Ţigăneşti, precum şi pentru porţiuni din versanţii Padinei Crucii, muntelui Velicanu şi Ţigăneşti.
Diagrama circulară realizată după harta pantelor arată următoarele: aproape jumătate (44%) din pantele din bazinul Glăjerie sunt cuprinse în intervalul 12-300; aproape o treime din suprafaţa bazinului (27%) revine pantelor de 30-450; 22% din suprafaţa bazinului are pante de 45-900; Cea mai mică pondere o au pantele cuprinse în intervalul de 0-120. Acestea au o pondere în cadrul bazinului de 7 procente.
De remarcat că în toată zona abruptului pantele de peste 450 se prezintă sub forma unor fâşii care înconjoară munţii. Este vorba de abrupturile structurale care mărginesc brânele. Nuanţele mai închise (intevalul 30-450) corespund feţelor de strat, brânelor propriu-zise.