Introducere

---

“Natura nu este numai frumoasă sau eroică, ea este şi inteligent㠔, spunea George Vâlsan.
Întregul meu efort, de-a lungul elaborării lucrării prinde contur în jurul acestei idei. A mă raporta la natură altfel decât până adineaori, a o aborda cu uneltele şi metodele geografului (cartarea, fotografierea şi în primul rând interpretarea formelor) a făcut din realizarea lucrării o frumoasă experienţă.
La alegerea acestui studiu a stat iniţial la bază un criteriu nu neapărat de ordin ştiinţific, şi anume eram legat, datorită multor drumeţii, de acest colţ al Carpaţilor, care alcătuieşte în mare parte abruptul nordic al Bucegilor. Dar pe măsura realizării studiului am realizat că limitându-mă la valoarea peisagistică a unei zone pierd aspectele legate de evoluţia peisajului şi formelor, pe care în ciuda neclintirii edificiului ciclopic al munţilor, acum nu le mai văd static ci ca pe un moment al unei străvechi evoluţii. Bazinul Glăjerie se suprapune pe mari contacte fizico-geografice, geologice, peisagistice şi morfologice, având prin excelenţă vocaţia spaţiului intermediar, a condiţiei mixte, analiza acestui mic spaţiu al interferenţelor devenind cu atât mai interesantă cu cât entităţi diferite se întâlnesc aici şi par să cadă la învoială.
Lucrări de specialitate referitoare la bazinul Glăjerie nu există, iar referirile la această zonă sunt tangenţiale şi destul de rare, dar acest fapt a fost compensat într-o mare măsură de extensiunea mică a bazinului, care mi-a permis o atentă observare a formelor. Aşadar, observaţiile de pe teren efectuate în vara şi toamna lui 2001, precum şi în primăvara lui 2002 (exclud drumeţiile fără caracter ştiinţific, dar datorită cărora cunoşteam foate bine orografia şi toponimia zonei) au fost necesare pentru a avea aport personal la realizarea lucrării. Bibliografia a fost absolut indispensabilă, în primul rând pentru realizarea capitolului de geologie, dar şi a celorlalte.
Îndrumări importante am primit în primul rând de la coordonatorul ştiinţific lector universitar Doctor Cristian Goran pe care am avut şansa să-l am profesor, şi să-l ascult, alături de colegii mei, vorbind despre Carpaţi. Dublată de har pedagogic, experienţa omului de ştiinţă Cristian Goran ne-a devenit accesibilă, plăcerea cu care ne-a prezentat marile probleme pe care le ridică geografia Carpaţilor precum şi capriciile lor geologice trădându-i marea iubire pentru acest spaţiu. Cu domnia sa am discutat în afara celor mai delicate probleme pe care le ridică morfogeneza, structurarea lucrării. Având astfel clarificat întregul, cel mai dificil lucru de altfel, detaliile şi-au găsit imediat locul şi rostul lor. Doresc să-i mulţumesc respectos pe această cale.
Doamna asist.univ.Mihaela Verga şi domnul asist.univ.Radu Piţigoi, pe care i-am însoţit în mai multe peripluri carpatice mi-au transmis multe din cunoştinţele lor geografice, deschizându-mi pe teren ochii la lucruri de domeniul geografiei care ar fi trecut pe lângă mine neobservate. Le mulţumesc, şi în primul rând domnului asist.univ.Radu Piţigoi cu care am discutat multe probleme de detaliu legate de relieful bazinului Glăjerie şi care m-a susţinut pe tot parcursul realizării lucrării. Adresez de asemenea mulţumiri domnului profesor doctor docent Grigore Posea la ale cărui cursuri am avut onoarea să particip, domnului conferenţiar universitar doctor Ioan Povară, domnului conferenţiar universitar doctor Adrian Cioacă şi domnului conferenţiar universitar doctor Mihai Parichi care mi-au împărtăşit din bogata experienţă, domnilor asistenţi Sorin Bănică, Nicolae Cruceru, Dan Eremia, Gheorghe Herişanu şi Cezar Gherasim care m-au ajutat cu sugestii sau mi-au pus la dispoziţie material bibliografic sau cartografic.