dezvoltat pe gresii

---

Este răspândit la extremităţile bazinului, pe de o parte în sectorul superior, pe înălţimile muntelui Bucşoiu, în zona din jurul Vârfului Omu, Şaua Hornurilor şi chiar pe vârful Scara, unde întâlnim gresia de Babele, iar pe de altă parte în sectorul inferior al bazinului, corespunzător nivelului Predealului, unde relieful se dezvoltă pe formaţiunile stratelor de Sinaia. În acest ultim tip de roci, mult mai rezistente la eroziune decât conglomeratele s-a dezvoltat un relief masiv, în care culmile au aspect rotunjit, şi un tip de văi cu puţine praguri în profil longitudinal. Aceste formaţiuni sunt compacte, rezistente dar eterogene, fisurate şi permeabile şi se caracterizează printr-o mare varietate de facies. În funcţie de mărimea granulelor deosebim o întreagă gamă petrografică, de la gresia argiloasă (cea mai fină), care duce la acumulări de nisip, şi până la gresia conglomeratică (gresia cea mai grosieră) care generează la baza versanţilor conuri de pietrişuri. Gresiile eterogene şi cu granule mai mari sunt mai uşor atacate; în schimb cele fine şi omogene se desfac în bucăţi mai mari, asemenea granitului. În ansamblu, Stratele de Sinaia opun o rezistenţă deosebită la eroziune, fapt vizibil în relief prin păstrarea nivelului Predealului de 1300m în partea inferioară a bazinului Glăjerie, sub forma unor interfluvii de o netezime surprinzătoare. Stratelor de Sinaia le sunt caracteristice şi degradările de teren, care sunt puse pe seama tectonizării accentuate, fapt care uşurează pătrunderea apelor meteorice.Din complexul acestor formaţiuni, cele mai uşor degradabile sunt marnele, care strică astfel stabilitatea internă a formaţiunilor (Valeria Velcea,1961). Microlapiezuri se întâlnesc în sectorul superior al bazinului, pe gresiile de Babele, formarea lor fiind legată de acţiunea chimică a apei din precipitaţii dar şi de stagnarea zăpezilor în arealele cu diaclaze. În sectorul inferior nu se întâlnesc lapiezuri pe gresii datorită durităţii rocilor, datorită faptului că acestea aflorează mai mult de-a lungul talvegurilor (dar unde sut acoperite cu aluviuni şi galeţi), unde dau versanţi abrupţi cu procese de versant frecvente, şi datorită solurilor mai profunde de aici şi pădurii care încetinesc procesele de modelare.