Dezvoltarea altimetricã a cumpenelor

---

Analiza desfăşurării pe verticală a cumpenelor permite conturarea şi racordarea unor trepte altimetrice, care se asamblează în cadrul unor suprafeţe de nivelare extinse pe tot arcul carpatic, sau corespund unor suprafeţe structurale sau circuri care dezechilibrează profilele longitudinale ale văilor.
Cele două cumpene (cea stângă şi cea dreaptă au) sunt considerate în funcţie de izvorul râului Glăjerie, situat
Undeva la 1410m, sub înşeuarea de la Pichetul Roşu, şi nu în funcţie de punctul cu altitudinea maximă de pe interfluviul principal al bazinului, care este situat lângă vârful Omu şi are altitudinea de 2490m.
Aşadar, cumpăna stângă a bazinului Glăjerie urcă Creasta Balaurului de la Pichetul Roşu până în şaua Bucşoiului, trece peste un mic vârf din apropierea nodului orografic Omu, străbate şaua Hornurilor aflată între circurile Gaura şi Mălăieşti, urcă pe vârful Scara şi intră pe creasta muntelui Ţigăneşti. Din dreptul obârşiei văii Velicanu (aflată la stânga vârfului Ţigăneşti), cumpăna urmeză creasta muntelui Velicanu şi apoi Muchia Turnului. Cea din urmă, înaltă de 1055m şi nivelată corespunde nivelului Predealului. Punctul cel mai înalt al acestei cumpene este 2490m, care reprezintă altitudinea maximă a bazinului.
Cumpăna dreaptă porneşte din aceeaşi înşeuare de la Pichetul Roşu urcând dealurile Căpăţâna Porcului şi Diham, dealuri care au aproape aceeaşi altitudine (1390m şi 1581m) şi pesemne corespund nivelului Râu-Şes. Cumpăna urmează apoi Măgura Cenuşie, înaltă de 1359m, şaua Ştrempeni (1080m) şi Măgura Ştrempeni (1171m) pentru a coborâ apoi la confluenţă. Ultimele două dealuri sunt nivelate (mai ales Ştrempeni) şi corespund nivelului superior al Predealului (Pliocen superior).
Remarcăm o mare diferenţă între cele două culmi. Dacă cea stângă urcă şi coboară o zonă de mare energie a reliefului, şi anume abruptul Bucegilor, fapt care-i conferă o mare neregularitate în mersul ei longitudinal, pe când cumpăna dreaptă urmăreşte pe tot parcursul ei interfluviile nivelate ale Clăbucetelor Predealului. Cumpăna stângă urcă pentru ca apoi să coboare, pe când cea dreaptă numai coboară, fiind de două ori mai scurtă decât prima. Aceasă deosebire fundamentală dintre cele două cumpene, şi anume lungimea ilustrează încă o dată asimetria bazinului.