Concluzii

---

Trecut şi prezent în bazinul morfofhidrografic Glăjerie. Deşi pe parcursul lucrării se atrage atenţia asupra proceselor actuale, asupra factorilor climatici acuali care condiţionează relieful, imaginea care rezultă din prezentarea regiunii din punctul de vedere geomorfologic este mai ales aceea unui relief care aparţine mai ales trecutului şi factorilor care au acţionat în trecut asupra acestor munţi. Suprafeţele de nivelare aparţin unui trecut îndepărtat. Relieful glaciar a fost determinat de condiţii climatice care nu se mai regăsesc în prezent, iar cel periglaciar aparţine de asemenea în mare parte trecutului.
De prezent sunt legate toate formele care au rezultat în urma acţiunii proceselor actuale, cărora li s-a dedicat un capitol aparte. Multe forme, deşi le considerăm actuale, nu sunt scutite la rândul lor de moşteniri din trecut, o delimitare clară a formelor actuale faţă de cele vechi presupunând mai mult aproximări.
Determinări petrografice şi structurale Asupra oricărui aspect al reliefului ne-am opri, ne lovim aceşti doi factori care complică interpretările. Conglomeratele puţin rezistente la eroziune nu au putut păstra prea bine nici măcar moştenirea reliefului glaciar, cu atât mai mult nu a putut păstra vechi suprafeţe de nivelare. Astfel, în stabilirea nivelelor Râu-Şes şi Borăscu (şterse şi de îngustarea interfluviilor în timpul glaciaţiunilor) am fost rezervaţi, interpretările noastre, făcute în urma analizelor morfometrice şi a observaţiilor de pe teren rămânând la nivelul speculaţiilor.
Factorul structural complică de asemenea interpretările în problema suprafeţelor de nivelare. Suprafeţe structurale pot fi uşor confundate cu suprafeţe de nivelare. În ceea ce priveşte interpretarea reliefului glaciar, umerii glaciari pot fi foarte uşor confundaţi cu umeri structurali, iar pragurile glaciare nu ne pot spune mare lucru în ceea ce priveşte vârstele fazalor glaciare, grefându-se pe praguri structurale preexistente.
Interferenţa marilor limite în bazinul Glăjerie Bazinul morfohidrografic Glăjerie nu a apărut întâmplător în nordul Bucegilor. Aici există o mare falie, de care se leagă probabil înălţarea în bloc a Bucegilor şi un important contact litologic: conglomerate de Bucegi în munte – strate de Sinaia în Clăbucetele Predealului. Râul Glăjerie formează pe tot parcursul său limita dintre două mari domenii carpatice: Carpaţii Meridionali şi Carpaţii Orientali. De asemenea limita nordică a Bucegilor străbate bazinul Glăjerie de la est la vest. Bazinul Glăjerie a apărut la contactul dintre o mare unitate sculpurală: Platforma Predealului şi o mare unitate morfosculpturală: abruptul nordic al Bucegilor. Aşadar, oricât am dori să privim bazinul Glăjerie ca pe un spaţiu unitar, ne lovim de toate aceste determinări, care fac analiza acestui mic bazin eterogen, cu atât mai interesantă cu cât această eterogenitate este descifrată, şi se dovedeşte a fi impusă de legile fundamentale ale geomorfologiei.
Încheiem lucrarea în aceeaşi notă sceptică ce caracterizează ultimul paragraf al lucrării lui D. Patrulius “Geologia masivului Bucegi şi a Culoarului Dâmbovioara” : “Să ne odihnim puţin în acest loc solitar, unde domneşte o linişte desăvârşită, să contemplăm edificiul ciclopean ce ne înconjoară, atât de derutant prin diversitatea şi paradoxurile structurii sale, şi să ne reculegem o clipă înainte de a porni din nou pe lungul drum care ne rămâne până când toate conexiunile profunde ale acestui ansamblu vor putea fi înţelese. ”