Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Doneaza

Calendar

August 2019
LMMJVSD
1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031

Septembrie 2019
LMMJVSD
1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
30

Online

Vremea
Saua Bucurei
Muntii Retezat

Reduceri

Voluntar in Carpati - 2016

Homepage

Lista de discutii
#23  Inapoi 1 2 Inainte

Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un topic

  Forum Alpinism Scurt istoric despre parcurgerea unui traseu, iarna (23)
 
mad
mad
Caraba
 
A trecut ceva timp de la ultima postare aici, dar am dat de un articol interesant si m-am gandit ca se potriveste:


http://skialpinismromania.ro/2019/01/30/1982-traversarea-meridionalilor/


Vineri, 8 februarie 2019 - 15:21

rovid
rovid
Caraba
 
Pina sa faci creasta Fagarasului iarna nu ai vrea sa faci creasta Rodnei pe la mijlocul lui Februarie?Intrebare pt. initiatorul topicului.


Luni, 31 ianuarie 2011 - 22:14

dorucalinciobanu
dorucalincio..

 
Conform inregistrarilor meteo din ultimii 60 de ani din Romania, IN ZONA MONTANA IN LUNA MARTIE SE INREGISTREAZA CEL MAI MARE STRAT DE ZAPADA DIN TOT ANUL!!
Dupa parerea mea este mai dificil si mult mai obositor sa parcurgi creasta in conditii de strat mare de zapada plina de apa decat in conditii de zi scurta, de exemplu. Nu esti obligat sa parcurgi creasta intr-un anumit numar de zile ...!


Luni, 31 ianuarie 2011 - 21:46

gyl_doggy
gyl_doggy
Caraba
 
scuzati "literele sarite sau mancate" de mai sus dar scriu de la birou cu viteza luminii' printre clienti...

ZILE SENINE TUTUROR>>>


Luni, 31 ianuarie 2011 - 17:52

gyl_doggy
gyl_doggy
Caraba
 
in zona temperata inclusiv la muni sub 3000m anotimpurile sunt dispuse in solstitiu si echinoctiu... iar airna dureaza de la 23 Decembrie la 22 Martie ... Am fost in Rodnei in Aprilie cu zapada mare dar situatie era total diferita daca m-as fi dus in Ianuarie... Zi mai scurta, temperaturi muuult mai scazute...
Sincer una e sa faci cresta Fagarasului in matie - aprilie si sa spui ca ai facut asta iarna in fata unuia care a facut creasta in Decembrie sau Ianuarie... Eu unul nu m-as incumeta sa fac doar traseu de creasta mai lungi de o zi la peste 2000m in nici una din lunile de Iarna... Respect pentru curajosii constienti si desfid pe aventuriei...


Luni, 31 ianuarie 2011 - 17:50

mihai.telemark
mihai.telema..
Rucsac
 
Stiu, Dorule, ca multe s-au împamântenit în România. De multe ori anapoda. Dar asta nu înseamna ca trebuie sa le luam ca fiind litera de lege. Carpati.org


Marți, 21 aprilie 2009 - 21:56

odin
odin
Rucsac
 
Iti spun eu de unii din Brasov care au fost la cules de capsuni in perioada Craciunului, acum ceva aniCarpati.org


Marți, 21 aprilie 2009 - 21:36

dorucalinciobanu
dorucalincio..

 
O. K., mă predau!
A fost o exprimare incorectă, era vorba de condiții de vară și condiții de iarnă!

Oricum cred că nimeni dintre noi nu consideră că pe 21 martie putem culege floricele pe pășunile Făgărașului, la peste 2400 m altitudine.

În literatura turistică s-a încetățenit termenul, de exemplu: drum de vară sau drum de iarnă, nu am întâlnit nicăieri drum de primăvară sau de toamnă ...!!

De altfel, în anul 1955, echipa Cristea - Irimia - Karacsony a terminat pe 26 martie iar echipa Floricioiu - Fozocoș pe 30 martie parcurgerea de IARNĂ a crestei Carpaților Meridionali și cred că nimeni nu contestă faptul că a fost o tură de iarnă!


Marți, 21 aprilie 2009 - 21:35

mihai.telemark
mihai.telema..
Rucsac
 
Nu am nicio definitie personala. Ma bazez pe calendar, unde lucrurile sunt clare, fiind vorba de o conventie aplicabila zonelor temperate. Faptul ca exista uneori diferente notabile între iarna astronomica si iarna meteorolgica nu constituie un argument suficient de solid pentru a afirma ca pe munte nu exista decât doua sezoane. Aceste "derive" sunt la originea discutiilor în lumea alpina când este vorba de a omologa o premiera ca fiind "hivernala". Stiind ca de cele mai multe ori în spatele acestor dispute se afla un palmares, o glorie pe cât de efemera pe atât de inutila - ca sa nu mai vorbim de sponsori - este clar ca fiecare trage în directia care îl aranjeaza.
Carpati.org


Marți, 21 aprilie 2009 - 21:11

odin
odin
Rucsac
 
Cred ca nu ar trebui conditionata perioada de iarna de aparitia zapezii. Perioada de iarna nu este totuna cu conditiile de iarna. Cel putin la noi sau in muntii apropiati de paralela 45 nu se poate vorbi de 2 anotimpuri. Faptul ca se spune ca pe munte sunt numai 2 anotimpuri este numai ca un avertisment sa nu iei in bascalie conditiile meteo. Carpatii, Alpii, au o intindere cumva paralela cu paralela de 45 grade.
Altfel se poate vorbi de e despre Anzi, M-tii Stancosi care au o directie perpendiculara pe latitudine pe o distanta de mii de km.


Marți, 21 aprilie 2009 - 21:10

dorucalinciobanu
dorucalincio..

 
Bine, de acord, afirmația mea este discutabilă, dar atunci care este, după părerea ta, perioada de iarnă în munții Făgăraș? Sau pe Mont Blanc, Kilimanjaro, Everest?


Marți, 21 aprilie 2009 - 20:20

mihai.telemark
mihai.telema..
Rucsac
 
Regret, dar asemenea afirmatii le consider ca fiind fanteziste si total lipsite de realitate :

"...În legătură cu noțiunea "iarnă", în cazul munților nu se utilizează delimitarea clasică, pe 4 anotimpuri. La munte avem numai 2 anotimpuri: vară și iarnă. Simplu, vara nu avem zăpadă, în schimb iarna avem. De aceea iarna în munții Făgăraș se poate considera că începe la 1 octombrie și se termină la 31 mai (aproximativ)..."

Munti, nemunti, sezoanele astronomice exista peste tot, sub toate latitudinile si longitudinele. Hai sa nu mai inventam particularisme.


Marți, 21 aprilie 2009 - 20:11

dorucalinciobanu
dorucalincio..

 
Am vrut să ridic și eu problema aceasta, ce se înțelege prin creasta integrală a Făgărașului.

După părerea mea cred că ar trebui să se înțeleagă zona cuprinsă între defileul Oltului (gura văii Rindiboului) și curmătura Foii, respectiv delimitarea geografică strictă. De altfel, în acest caz aproape ideal, traseul turistic, marcat cu bandă roșie, urmărește destul de fidel linia matematică, de maximă altitudine, a crestei.

Cred că peste 90 % din cei care se laudă că au parcurs integral creasta Făgărașului fentează fie parcurgerea primei etape (adică nu pleacă din curmătura Foii), fie a ultimei etape (adică nu coboară la Valea Fratelui sau Valea Mărului), fie nu parcurg mici porțiuni de creastă în zona centrală, de exemplu custura Sărății, porțiunea care trece peste tunel sau cea peste vf. Arpașu Mare.

În legătură cu noțiunea "iarnă", în cazul munților nu se utilizează delimitarea clasică, pe 4 anotimpuri. La munte avem numai 2 anotimpuri: vară și iarnă. Simplu, vara nu avem zăpadă, în schimb iarna avem.
De aceea iarna în munții Făgăraș se poate considera că începe la 1 octombrie și se termină la 31 mai (aproximativ).


Marți, 21 aprilie 2009 - 19:59

mihai.telemark
mihai.telema..
Rucsac
 
La primele doua întrebari raspunsul este DA. La a treia este NU. La a patra corect este O BUCATA din creasta.
Carpati.org


Marți, 21 aprilie 2009 - 14:29

alexus
alexus
Busola
 
Din dorinta de a fi sigur asupra termenului de "Creasta Muntilor Fagarasului, iarna-parcurgere integrala", am studiat, din nou, harta si am observat ca aceasta creasta incepe in zona Chica Pietrelor sau Saua Corbului si se termina in zona Vf. Comisul.

Deoarece, in aceste capete ale Crestei trebuie sa ajungi cumva, pe un traseu care vine dintr-o gara sau sosea, Valea Marului sau Turnu Rosu dinspre Vest, respectiv Plaiul Foii dinspre Est, este corect spus ca, traseul de parcurgere a Crestei Muntilor Fagarasului incepe in Valea Marului sau Turnu Rosu si se termina in Plaiul Foii ?

Acum, apeland la amintirile placute din timpul anilor de scoala, iarna incepe pe 20 Decembrie si se termina pe 20 Martie.
Deci, parcurgerea respectivului traseu iarna, este corect sa se petreaca in aceasta perioada ?
Daca se petrece in luna Aprilie, mai poate fi vorba despre parcurgere de iarna ?

Daca intr-o iarna oarecare, in luna Ianuarie, am facut traseul Balea Lac - Podragu, este corect sa afirm ca am facut Creasta Fagarasilor iarna ?

Sau, mai corect ar fi sa se foloseasca termenul "am facut Creasta Fagarasilor iarna", doar in cazurile in care traseul parcurs atinge cele doua zone de limitare, Saua Corbului la vest si respectiv, Vf. Comisul la est ?

Mie, personal, mi-ar fi de folos cateva opinii din partea unor colegi de site. Multumesc anticipat!


Marți, 21 aprilie 2009 - 12:47

dorucalinciobanu
dorucalincio..

 
În cartea:

Baticu N.; Amintirile unui alpinist, ed. Sport-Turism, București, 1981

la pag. 65 am gasit următoarea mențiune, într-o notă de subsol:

„Erwinn Csallner n-a publicat relatarea acestei ascensiuni, cum nu a scris nici despre ascensiunea de pe creasta Făgărașului de la Bâlea la Plaiu Foii efectuată în februarie 1929 în compania lui Carolus Lehmann și nici despre ascensiunea din Piatra Altarului despre care au scris alții în revista Erdély – 1934, nr. 6, pag. 98 (Az Oltárkö megmászása, de Székely Géza) și în Jahrbuch des S. K. V., 1935. Informația o dețin de la Erwin Csallner (n. a.).”

Mai departe, la pag. 180, Baticu repetă informația:

„Pe creasta Făgărașului, iarna

Iarna 1938 – 1939 am mers la schi și am făcut câteva ascensiuni pe văi. În vacanța de Paști, având 4 zile libere, împreună cu Dan Popescu, Madeleine Knapp și doctorul Oscar Schöbesch, am hotarât să parcurgem cresta Făgarașului de la lacul Bâlea până la cabana Sâmbăta. Nu știam atunci că, cu zece ani mai înainte, echipa Carolus Lehmann si Erwin Csallner o parcursesera până la Plaiu Foii.”

Într-o lucrare publicată ulterior:

Baticu, N., Țițeica, R.; Pe crestele Carpaților, ed. Sport-Turism, București, 1984.

la pag. 244, cu referire la premierele din anul 1952, citim:

„martie – echipa C. C. A. formată din Emilian Cristea și Aurel Irimia a parcurs, iarna, creasta masivului Făgărașului între Porcești (denumirea actuală este Turnu Roșu – n. m.) și Rudărița; alpiniștii au folosit cort izoterm, au dormit în saci speciali și s-au hrănit cu vitamine și alimente concentrate; ei au declarat că cele mai dificile porțiuni din traseu le-au întâlnit între Podragu – Sâmbăta și Urlea – Rudărița.”

iar într-o notă de subsol se face precizarea:

„Pe baza unor informații eronate, lucrările Călătorie prin vreme de Valentin Borda, p. 228, Amintirile unui alpinist de Niculae Baticu, p. 65, Alpinism de Walter Kargel, p. 207, au consemnat greșit că în iarna anului 1929 creasta masivului Făgărașului a fost parcursă de către echipa Erwin Csallner – Carolus Lehmann. Carolus Lehmann, în discuția cu autorii cărții de față, nu a confirmat această „performanță”.”

La pag. 265, cu referire la anul 1955, găsim:

„Parcurgerea, iarna, a crestei Carpaților Meridionali și a Munților Făgărașului. Alpiniștii de la asociația Voința, Alexandru Floricioiu, Andrei Moldovan, Nicolae Lörincz, Paul Fozocoș și Ion Dragomir au început parcurgerea crestei Carpaților Meridionali sâmbătă 19 februarie 1955. Fiind prea mulți și lipsiți de experiența turelor lungi care necesită multă energie, având și un echipament inferior, au terminat ascensiunea la 30 martie dar la Sinaia au ajuns numai doi: Alexandru Floricioiu și Paul Fozocoș. Același traseu a fost parcurs și de echipa asociației C. C. A.: locotenent Aurel Irimia, soldat Ladislau Karacsony și antrenorul lor, Emilian Cristea. Ei au plecat de la Băile Heculane duminică 20 februarie 1955. Fiind mai bine echipați, având mai multă experiență și numărul participanților limitat la 3, au terminat traseul și au ajuns la Sinaia în ziua de 26 martie. În aceeași perioadă a avut loc parcurgerea crestei masivului Făgărașului de la Porcești la Plaiu Foii. Au participat un număr de zece echipe, având plecarea la următoarele date: sâmbătă 19 martie, asociația Voința, echipa I formată din Alexandru Floricioiu și Paul Fozocoș, care efectuau parcurgerea Carpaților Meridionali, și echipa a II-a formată din Ion Vlădăreanu, Liviu Munthiu și Norbert Hiemesch; luni 21 martie au luat startul alpiniștii asociației Flamura Roșie: Ion Boitoru, Florin Stan, P. Holitzer. Echipa Știința a plecat la 22 martie în următoarea formație: Gheorghe Lupaș, Remus Stoicovici, Gheorghe Vătășanu și Ilie Roda. Asociația Metalul a avut două echipe: cea formată din Ion Ghiciorea, Gheorghe Udrea, Gheorghe Angelescu și Alexandru Stătescu, iar a doua formată din Gheorghe Atanasiu, Andrei Gaghy, Ion Coman și C. Frăsinel (de la asociația Constructorul). Asociația Locomotiva a plecat la 24 martie, având în componența echipei pe următorii: Mircea Crăciunescu, Nicolae Dobre, Constantin Radu, Florian Tudor și Gheorghe Alexandru; asociația Progresul – la 25 martie, cu două echipe: Erwin Csallner, Petre Bogoiu, Ion Mihai și echipa a II-a: Mircea Vlădoianu, Gheorghe Dumitrescu, Șerban Severin și G. Benko; asociația Dinamo – la 26 martie: Tudor Hurbean, Nicolae Jitaru și Dumitru Enoiu, iar de la Bâlea alăturându-se și Victor Măciucă. Echipa C. C. A., menționată mai sus, care parcurgea creasta Carpaților Meridionali, a fost completată pe creasta Munților Făgărașului.”

La pag. 269 mai putem citi:

„Printre ascensiunile efectuate în 1956, locul întâi l-a ocupat parcurgerea crestei Carpaților Meridionali, iarna, de către echipa Voința, formată din Alexandru Floricioiu, Paul Fozocoș și Norbert Hiemesch (martie – aprilie).”

Am dat aceste multe și lungi citate pentru a ajuta la clarificarea temei.


Luni, 20 aprilie 2009 - 22:02

alexus
alexus
Busola
 
Multumesc Ciprian. Imi aduc aminte ca a fost postat un articol, comentariu sau stire in legatura cu asta si am citit atunci jurnalul domnului Paul Fozocos.

Avand in vedere ca, asa cum a spus si nea Tanase, nu prea exista informatii despre alpinistii care doar au incercat sau au reusit acest traseu, propun ca acest topic sa fie o baza de plecare pentru un viitor articol.
Toti cei care detin informatii si le-ar face placere sa ajute in documentarea pentru acest articol, sunt rugati sa le posteze aici.
Tot "sapand si sapand", am ajuns la concluzia ca exista informatii dar trebuiesc adunate la un loc sub forma unui "Istoric al Crestei Muntilor Fagarasului iarna-parcurgere integrala". (este doar un exemplu de titlu)

Articolul poate fi scris de unul sau mai multi membri ai site-ului, care au talent si timp disponibil pentru aceasta.

Sper sa fie cat mai multi membri interesati si sa reusim in felul acesta sa mai aducem un castig pentru intreaga comunitate a oamenilor de munte.

Primele informatii pe care le-am gasit sunt:

Anul 1952 - este realizata pentru prima oara parcurgerea integrala a Crestei de catre Emilian Cristea si Aurel Irimia
sursa: Istoria alpinismului romanesc, articol scris de Marian Anghel ( http://www.rucksack.ro )

Anul 1955 - Paul Fozocos si Alexandru Floricioiu
Anul 1956 - Paul Fozocos, Alexandru Floricioiu si Norbert Hiemesch
sursa: articolul "Nea Paul Fozocos" scris de Dinu Mititeanu
( http://www.dinumititeanu.blogopedia.biz
Anul 1955 -


Luni, 20 aprilie 2009 - 17:38

cipicernat
cipicernat
(admin)

 
Update: Oana Fozocos se numea persoana care a publicat stirea, iar Paul Fozocos este tatal (un nume peste care o sa dati si in articolul lui Marian Anghel : Istoria instruirii în alpinismul românesc).

http://www.floaredegheata.blogspot.com/ este adresa blogului.

Articolul la care am facut referire, il gasiti aici: http://www.carpati.org/articol/istoria_instruirii_în_alpinismul_românesc/616/


Sâmbătă, 18 aprilie 2009 - 17:23

cipicernat
cipicernat
(admin)

 
Imi aduc aminte ca cineva (o fata) a postat o stire legata de un blog in care a publicat amintirile tatalui legate de parcurgerea Meridionalilor pe timp de iarna (tura ce aducea gradul de Maestru al sportului). Nu e exact ce cauti dar include si informatii interesante.

Din pacate nu imi aduc aminte nici cine a postat si nici nu gasesc stirea. Poate isi aduce aminte altcineva sau poate are adresa blogului in vreun bookmark.


Sâmbătă, 18 aprilie 2009 - 17:19

mihai.telemark
mihai.telema..
Rucsac
 
Pacat sau nu, trebuie sa accepti ideea ca nu (prea) exista povestiri despre acest parcurs. Ai vazut o gramada despre cel al Pietrei Craiului, dar mai nimic despre cel al Fagarasului. Care nu este la îndemâna oricui, chestie de experienta, de conditii, angajament, etc. Cei care poseda asemenea competente sunt destul de rari, dar mai ales cred ca în mod voluntar ramân discreti. Poate din modestie, poate pentru a nu a îndemna pe oricare la o aventura aparte.

"Cultura, cu cât avem mai putin, cu atât o etalam", spunea cineva. Vorba asta plina de întelepeciune se aplica în întregime muntelui. Internetul a devenit vitrina performantelor care pot impresiona masele, nu neaparat cunoscatoare. Adica pe întelesul tuturor. Cum oricine scrie pe internet, pentru ca nu exista nicio cenzura, nicio autocenzura, niciun control al veracitatii, asistam la un "tsunami" de ispravi si performante de fatada. Adevaratele ramân ascunse, sau le gaseti în paginile presei scrise. Poate s-a scris prin ROMÂNIA PITOREASCA acum zeci de ani. Dar unde sa gasesti colectia completa ? Exista si în România obligativitatea "depozitului legal" la Biblioteca Nationala ? Fa o cautare, cine stie.

Eu îti înteleg "fixul" cu creasta. Absenta asta de informatii nu trebuie sa-ti taie cheful. Fa-o pe bucatele, cu timp. Nu-ti baga în cap ca o vei reusii din prima. Si mai ales nu te încapatâna sa urmezi fidel firul crestei, pentru ca nu tu poti decide asta, ci zapada. Si vântul, altfel spus, cornisele. Precum ideea coborâri strungii Dracului nu mi se pare cea mai buna solutie. Jgeabul ala le-a venit de hac multora. În mod dramatic.


Sâmbătă, 18 aprilie 2009 - 16:20

Afisari: 3,013


#23  Inapoi 1 2 Inainte

Adauga un mesaj in topic






Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un mesaj

 


 
0,0676 secunde

GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2019) www.carpati.org