Poza alb negru
Patata poza-n alb si negru,
Ce-ti porti o lacrima albastra,
Adu-mi acum, te rog, aminte,
De lumea muntilor curati,
Cand eu eram doar un copil,
Iar montaniarzii erau frati…
Patata poza-n alb si negru,
Trecut-au anii peste noi,
In shimb, doar amintiri ramase,
Din tineretea de-atunci...
Pe care le privesc acuma…
Si-mi spun” Batrane, sa nu plangi…”
Patata poza-n alb si negru,
Cate paduri vedeam mereu,
Era o viata atat de verde,
Familii de copaci mareti…
Iar noi, atuncea dupa ploaie,
Porneam de culegeam bureti.
Patata poza-n alb si negru,
Ce temerar eram pe varf,
Cu stegul ce-l purtam cu fala,
Rosteam al mandriei cuvant…
Eram doar eu si Fagarasul,
Si steagul fluturand in vant.
Patata poza-n alb si negru,
Imi vine-acuma sa te rup,
Nu pari decat o fantezie,
Dintr-un perfect prea ideal…
Dar azi ma doar rau prezentul,
Prezentul gri, trist si banal...
Versuri: Catana Cristian-Alexandru ( private_rayen)
Marți, 23 august 2011 - 17:13
Afisari: 149
private_ra..
Marți, 23 august 2011 - 17:40