Moarte-Delir

Sopteste amurgului sa stinga galbenul,

E-atat de aprins…atat de viu si doare,

Eu sunt prea trist, prea gri…prea…prea,

Incat nu vreau sa vad urma de soare…

Vazand-o singur, mai mult ma va durea…

 

Sopteste norilor sa fuga-n alte lumi stinghere,

N-am chef de ei, n-am chef de voi, nu am…

Vreau sa fiu singur cu o umbra si o bere,

S-o beau incet sa-mi amintesc de tot ce-aveam…

Eram legat de voi…legam din minciuni punti…

N-am chef... de-apus, de nori, de munti…

 

Sopeste Caraimanului sa fuga intr-o ceata,

Incat sa nu-l mai vad…n-am chef de el nici azi,

Sunt trist si-nchis in pestera mea – viata,

In sufletul meu ard paduri ude de brazi…

 

Imi amintesc acum de tine…moarta,

Cu chipul tau strivit…imi amintesc cum cazi…

Vreau doar sa-mi lumineze neagra soarta…

Sa-mbratisez ai mortii umeri calzi…

versuri: Catana Cristian-Alexandru

Vineri, 8 iulie 2011 - 12:56 
Afisari: 146 


private_ra..