Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Doneaza

Calendar

Octombrie 2014
LMMJVSD
12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031

Noiembrie 2014
LMMJVSD
12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930

Online

Vremea
Varful Neamt
Muntii Baiului

Voluntar in Carpati

Noua aparitie editoriala

Homepage

Lista de discutii

Mistere si legende in Muntii Bucegi

Mistere si legende in Muntii Bucegi


?


Informatii preluate de pe site-ul:


www.zonainterzisa.ro/articole128/Mistere-si-legende-in-Muntii-Bucegi


?


Descoperiti un taram mistic: Muntii Bucegi. O lume a relaxarii si aventurii intr-un cadru natural exceptional. Legendele din Bucegi va vor incanta. Orice vizitator al Bucegiului, indiferent de unde vine, a auzit si a dorit sa vada, cel putin o data ciudatele forme ale stancilor de pe platou. Statiunea Busteni este cea de-a doua poarta de patrundere in Bucegi cu numeroase puncte de plecare pentru trasee turistice. Pe jos, cu telecabina ori pe poteci turistice marcate, traseul se parcurge in cinci-sase ore, iar la cabana Babele se ajunge in circa 15 minute. Scurtul episod iti ofera imagini unice asupra vaii salbatice, in care singurele semne ale interventiei omului sunt poteca in serpentine marunte si putinii stalpi de fier ce sustin cablul telecabinei.


In peretii stancosi cu forme bizare se schiteaza varfuri inguste, pe care adesea se pot vedea capre negre. In cateva minute va ramane timparit in memorie padurea de fag si conifere, jepii compacti sau razleti, insinuati sub peretii verticali si pajistile alpine. Cel mai atractiv, Sfinxul cu o altitudine de 2216m, creaza o imagine tulburatoare prin aspectul sau omenesc: fata proportionata, buze severe, barbie voluntara. Dupa toate probabilitatile exista o reprezentare a supremei divinitati a timpului pelasge. Pelasgi au fost triburi preindeoeuropene care au populat indeosebi regiunea Marii Egee, pana la migratia triburilor grecesti, extindu-se astfel pana in Elada, Asia Mica si Egipt. Babele si Sfinxul sunt cele mai vizitate monumente ale naturii, formate de-a lungul timpului datorita ploilor si eroziunii vantului. Foarte putini dintre miile de turisti care urca in fiecare an pe platoul Bucegi stiu, insa, ca aici exista multe alte forme si figuri care pot bucura ochiul si sufletul. Noile monumente ale naturii, descoperite pe platoul masivului Bucegi se numesc: Delfinul, Broasca, Gemenii, Cainele, Imparatul sau Soparla.


Dar ce reprezinta ele?


Gemenii reprezinta doua figuri de caini si se gasesc in spatele cabanei Babele, Delfinul? s-a format din eroziunea vantului si datorita ploilor pe partea din spate a Sfinxului iar Broscuta cu puiul poate fi admirata la circa 100 de metri in fata Sfinxului. Langa aceasta se afla Soparla, iar langa Baba Mare troneaza Imparatul, in timp ce Cainele poate fi vazut de pe poteca spre Varful Omu, la cateva sute de metri inainte de intrarea in Cerdac. O buna parte din aceste figuri pot fi admirate oricand, altele, insa, in functie de unghi, lumina si umbra.


Legende - Babele Pe teritoriul intregului lant carpatic se afla numeroase coloane de piatra impozante care din departare seamana cu figuri omenesti. Despre acestea in popor se crede ca ar fi reprezentarea unor personalitat i mitice. Aceste imagini primitive sunt numai pe varfurile muntiilor, ale dealurilor, pe vai, in apropiere de drumuri, de unde se deschide o vasta perspectiva. Pe platoul Muntiilor Bucegi se inalta un grup de stanci cu forme bizare care au fost numite in traditia populara Babele. In geografie, aceste roci cu forme ciudate sunt numite ciuperci, Babele rezultand din actiunea vantului, numita coraziune, care a erodat calcarele si gresiile din care acestea sunt alcatuite. Istoricii spun ca Babele, denumire traditionala ce atesta aceste monumente, au fost odata simulacrele unor divinitati montane numite de romani Deae veteres. Alte stanci care poarta denumirea de Babe: _ Baba Dochia din Muntii Ceahlau, o stanca inalta inconjurata de circa 20 de stanci mai mici. Legendele spun ca o batrana a plecat, de 1 martie, pe munte cu oile la pascut. Ea a fost surprinsa de un ger puternic si a inghetat pe munte impreuna cu mioarele sale, gheata transforma ndu-se in piatra. O varianta a legendei, mai culta, este cea in care Dochia era preafrumoasa sora a regelui dac, Decebal, iar cand acesta a fost invins, imparatul Traian a vrut sa o ia cu el la Roma. Pentru ca nu dorea sa paraseasca pamantul scump al tarii, Dochia, care era pastorita, a rugat muntele Ceahlaul sa o transforme in stana de piatra. O data cu ea au fost impietrite si cele 20 de oi pe care le pastea. _ In locul numit Valea Rea, de la obarsia raului Doamnei (judetul Arges) se vad niste figuri de piatra in forma de femei. Legenda spune ca erau noua batrane care au plecat cu caprele la munte, insa din cauza gerului s-au transformat in stane de piatra. _ In apropiere de Vama Buzaului, in valea Urlatoarea, se afla chipul de piatra al unei femei, numite Baba Dochia, de unde izvoraste o apa foarte limpede. _ O varianta a legendei despre zilele Babelor (1-9 martie): o femeie batrana a plecat cu oile pe munte. Fiind inca iarna, ea era imbracata gros. Inselata de vremea calda de la inceputul lunii martie, ea si-a scos in fiecare zi cate un cojoc. In ziua a zecea, a venit un ger puternic si a inghetat, mai apoi a fost transformata in stana de piatra. In acest interval este obiceiul ca toata lumea sa isi aleaga o zi (alegerea zilei se face in functie de ziua de nastere), iar daca acea zi va fi insorita, se crede ca asa va fi viata persoanei respective in acel an.


Cristina Constantinescu - 2007-08-14



Vineri, 23 noiembrie 2007 - 14:37 
Afisari: 11,208 


Comentariile membrilor (0)

Nu exista niciun comentariu
 

 




Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu

 
0,9464 secunde

The lyrics that count | GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante | Getamovie.org | Searchromania.net
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com | Patentsmania.com | Getacd.es | Design
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2014) www.carpati.org