Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Doneaza

Calendar

Septembrie 2019
LMMJVSD
1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
30

Octombrie 2019
LMMJVSD
123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031

Online

Vremea
Varful Papusa
Muntii Parang

Voluntar in Carpati - 2016

Homepage

Lista de discutii

Hoinareli vrancene

Calatorule opreste,


Sufletul ti-l racoreste


Cu apa de la izvor,


Sa-ti fie drumul usor.


 


Stihurile sunt sapate in piatra unui stei aflat din jos de Coza spre Tulnici, imbiindu-i pe drumeti la un bob zabava, pentru a-si ostoi setea si a-si potoli zaduful. Ulucul vechi, din care susura izvorul cu apa cristalina, filtrata in adancuri, are temperatura ghetii, de-ti ples­nesc dintii cand sorbi o inghititura. Din copilarie mi-au placut drumetiile, iar spiritul lui Calistrat Hogas m-a indemnat sa privesc lumea inconjuratoare cu alti ochi, pentru a intelege ce altii nu pot patrunde in mirifica alcatuire a naturii.


Hoinarind pe bolovanoase drumuri vrancene, largi cat sa incapa o caruta cu osii de lemn, in pasul masurat al plavanilor injugati, am intalnit si cunoscut o seama din oamenii acestui tinut. Chipurile lor brazdate, ase­manatoare stancilor vulcanice infipte pentru eternitate in pamanturile mostenite de acestia din veac le dau demnitatea de stapani. Asa sunt, asa se poarta sigraiesc vrancenii , ale caror genealogii se pierd in negura vre­murilor, cu totii coborand din fiii Vrancioaiei, ce i-au instapanit peste padurile si muntii acestor meleaguri - danie domneasca, prin Hrisovul scris pe piele de vitel si intarit cu pecetile marelui Stefan Voievod, din mila Domnului atotstapanitor peste Tara Moldovei.


Satele vrancene n-au largimi, fiind asezate dupa cum le-a permis relieful stancos sipadurile inchegate, pre­cum Spulberul, Vrancioaia, Nereju, Tulnici, Lepsa sau Podeni ori insirate kilometri buni de-a lungul paraielor, cum ar fi Campurile, de ti se uraste parcurgand cei peste unsprezece kilometri al sai. Aceasta Tara a Vrancei a avut candva autonomia sa, care a sadit in constiinta locuitorilor acea mandrie ca apartin unui neam neatar­nat, stapan pe bunurile sale, din mila lui Dumnezeu.


Cu ce se mai mandresc vrancenii ?


Cu muntii care se bat cap in cap, de se hurduca tara in toate directiile, prilejuind nenorociri si spaime o buna bucata de vreme, dupa ce s-au potolit scuturaturile cu multitudinea de grade Richter.


Se mai mandresc cu padurile de foioase sirasinoase, candva muntele Tisaru fiind acoperit cu arborete de tisa asezate de ziditor de la facerea lumii. Se mai lauda cu plaiurile unde s-a nascut balada Mioritasi s-a inaltat manastirea Soveja, ctitorita de Matei Basarab, chezasie a impacarii cu domnul Moldovei Vasile Lupu cel bizan­tin, facand sii schimb de locuitori adusi din Rucarul si Dragoslavele Muscelului, astazi prosperi sovejeni.


Nici Mos Ion Roata din Campuri nu-i uitat, cand vine vorba de istetimea pilduitoare a acestuia, cu pri­vire la bolovanul unirii fortelor unei natiuni. Nu sunt putine nici asezarile monahale intru credinta crestina, raspandite de la Focul Viu pe apa Milcovului la Andri­esu, Schiturile din Valea Rea, Buluc, Tarnita, Movilita si Fitionesti de pe apa Zabrautului.


Dar cel mai mult se mandresc cu eroismul inclestarii de la Marasti siVerdea, marturii stand mauzoleele de la Soveja, Marasti, Marasesti si Focsani, unde se odihnesc cei ce prin jertfa lor au facut reintregirea neamului.


Se mai falesc cu caii lor buiestrasi roibi sau murgi tintati, a caror certificare se facea cand, incalecand pe desalate, calaretul ducea ulcica cu vin plina ochi fara sa verse o picatura. Altfel, calul nu primea certificat de buiestras fiind bun doar de corvoada.


Se mai lauda vrancenii cu fauna adapostita in Zboi­nile Verzi unde in 1940, 1941 si 1980 s-au vanat cei mai falnici cerbi din cuprinsul Carpatilor, cel din urma fiind chiar record mondial la expozitia cinegetica mondiala de la Plovdiv (Bulgaria, 1981). Desigur, mai pot fi in­talniti ursi, lupi, rasi si mistreti, pe langa capriori, vulpi si bursuci, Tara Vrancei fiind strajuita de piscurile Mu­satu (1503 metri), Coza (1635 de metri), Lacauti (1777 de metri) si Zboina (1660 de metri), fiecare avand imprejur golul de munte precum Furul Vrancenesc din hotar cu Buzaul, de unde candva plaiesii vegheau asupra hotarelor pentru a nu le fi stirbite.


Am schitat succinct cartea de vizita a Tarii Vrancei, culeasa in timpul hoinarelilor pe acele plaiuri, invitan­du-va sa le vizitati.


Sursa: Hoinareli vrancene din volumul Hoinareli vanatoresti de Alexandru Alaci



Luni, 10 martie 2008 - 15:49 
Afisari: 912 


Comentariile membrilor (2)

athos
athos

 
1
Frumos spus! Multumiri!


Luni, 10 martie 2008 - 16:45  

baltarel
baltarel
Busola
 
2
Multe se pot spune despre acest tinut si pe mine ma incantat tot. Plecand odata de la Nereju prin Furu si ajungand pe Goru si apoi la Lacauti prin Zarna pana la Comandau am intalnit localnici, ciobani, padurari, drumeti, meteorologi si multii altii care cu mare placere si aduceri aminte povestesc de acest Tinut al Vrancei.
Primul meu profesor de Geografie a fost un unchi care a luptat la Marasesti, mereu ne amintea sa nu uitam acest Tinut si adauga la fiecare fir de porumb ce rasare in fosta zona de conflict se afla un erou.Cu mare placere merg cu un prieten din Batinesti (Tifesti) pe Magura trecand si pe la Tarnita, unde suntem bine primiti. Aceleasi lucruri frumoase si incarcate de istorie l-am intalnit si in zona Muntilor Trascau


Vineri, 11 aprilie 2008 - 14:22  


 




Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu

 
0,0478 secunde

GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2019) www.carpati.org