Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Doneaza

Calendar

Septembrie 2019
LMMJVSD
1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
30

Octombrie 2019
LMMJVSD
123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031

Online

Vremea
Varful Stefanu
Muntii Latoritei

Voluntar in Carpati - 2016

Homepage

Lista de discutii

Dobrogea

                                       lui Andrei Raftopol

 

 

Munți tociți, cu pietre tocite,

Cu timpul ros până la cotor,

Cu inși indărătnici și păsări lucide,

Cu ape secate și palid decor.


Țară săracă,

Bodegi cu câteva mese

La Hamangia gândul stă cu botul pe labe

De timpul ce trece fără măcar să ii pese.

 

Oameni de dincolo de ape,

Urmași de goți, de geți și sciți voioși,

Grigore Keazim  cântând la nunta

La Tichilești, la sanatoriul de leproși.


Deniztepe și Beștepe

Nu sunt mâncăruri de pește

Te simți acasă, departe de unguri,

Când se vorbește rusește.

 

Pustiu cu nopți reci,

Ca de toamnă retorică

Când reînveți să înveți

Și cauți, optimist, vești în presa economică.

 

Caprele sug una de la alta

Și nu de ipocrite, ci de deștepte,

Chiar de-ar fi auzit ele de Yalta, ori de Malta,

La prea multe n-au la ce să se aștepte.

 

Șerpi scârbiți de pieile lor lungi,

Copii desculți. Pe stâlpi

Cuiburi cu berze cabotine,

,,Lichior de viorele”

Trecut de lipoveni prin pâine.

Aură de sfânt, căzuta în tufă de zorele

Covrig ros în silă de un câine.

 

Din zarea câmpiilor arse

Prin cenușa imperiilor învinse

Trec iuți, ca ploile de vară

Barbari cu șeile încinse.

 

Din răsărit răsare tătarul,

Viața-i pe marginea gropii

De-o parte și de alta înjurături cu carul,

Acum e prea târziu,

Bat clopote și-ncep să cânte popii.

 

Ia-ți lumea-n cap și du-te unde vezi cu ochii,

Mototolește-o, fă-o bucățele, harta.

Steaua e sus, dar tristă,

Căci magilor le-au fugit asinii cu ,,marfa”.

 

Ești încă aici?! Nu e de bine...

Reneagă-ți repede neamul,

Schimbă-ți regnul ori sexul,

Amestecă-te printre capre, stai pe vine,

Dă-te epileptic, încearcă în vreun fel să schimbi contextul...

 

Apoi treci prin Poarta Albă

Visând la țărmuri ninse cu pescăruși,

Și toamna te va crede evadatul

Scăpat din labirintul miilor de uși.


Când muezinul cântă din turn

Și pe Allah il slăvește,

Te simți acasă, departe de unguri,

Când se vorbește turcește.

 

Nume latine plutesc pe ruine ca sfinții.

Din gropi dezvelite de ape

Li se văd peste secole

Zâmbetele și dinții.


Trece-ți prin minte legende și mituri

Când gândul răzbate pustiul in zbor

Ca zăhărelul din palma intinsă,

Fi propriul tău dresor!

 

La întoarcere poți culege

Printre zidurile fără de case

Să le treci Dunărea, cu lotca, se-nțelege,

O raniță plină cu oase.


Poate o fi și-un os domnesc

Ascuns intr-o raclă cu fală.

Hai, n-o mai da cotită, Ovidiu!

Dobrogea nu e o țară barbară.



Vineri, 10 iunie 2011 - 15:40 
Afisari: 2,200 


Comentariile membrilor (13)

mflorin
mflorin
Caraba
 
1
Ca stil imi aduce aminte de poeziile lui Mircea Dinescu (cam cum scria in anii 80).

Usor abstracta, ritm destul de ciudat, dar foarte complexa.
Am citit-o deja de trei ori.


Vineri, 10 iunie 2011 - 20:05  

gigicepoiu
gigicepoiu
Coarda
 
2
Ai dreptate, daca altii se trag din Toparceanu, eu merg pe mana lui Dinescu.
Asta imi da si o oarecare libertate in ritm si unele rime.
Un strop de parfum de Dobrogea, cu precizarea ca Grigore Keazim nu canta la dramba, ci la titera (mandolina), si o facea dumnezeieste. L-am ascultat vrajit la o nunta la Vacareni.


Vineri, 10 iunie 2011 - 20:27  

zentai
zentai
Coarda
 
3
Oke, cu Grigore Keazim s-a lamurit!...dar cine e Andrei Raftopol?

Poezia, dealtfel, plina de amar...Cred ca suntem de-o varsta.Mi-am dat seama citindu-ti poezia si gasind aceleasi lacrimi ale neamului meu, pe care le-am sters si eu candva, sperand la zambetul sortii!...O sa-ti treaca! Iti spun ca n-o sa ne ajute nimeni.Daca ar fi fost dupa vest, nici acum n-am fi uniti.Poate c-ai trecut cu vederea cat circ ieftin si jegos s-a facut cand Cuza a fost ales ca domn in ambele principate.Prostanii!! ...asta nu le daduse prin capCarpati.org.

Cred ca o tara se face cu toti ai ei si e mai bine sa ne indreptam spre solidaritatea dintre noi decat sa speram ca altii ne vor binele.Cred ca ar trebui sa fim fara mila fata de cei din jurul nostru!Dacii n-au fost niste milosi si tot au patit-o!Carpati.org.De-asta nu sunt prea suparat de romanasii nostri care se "joaca" in Italia.Imi zic ca poate istoria reface un scorCarpati.org.Romanii au carat o suta si ceva de care cu aur la cucerirea Daciei, ce a insemnat prosperitatea imperiului peste o suta de ani (c-au mai stors si-n cei 165 de ani cat s-au perindat pe aici).Cica nu-i bine sa-ti vorbesti stramosii de rau dar mie chiar imi da in greata cand aud ca mi se vorbeste de rau tara, neamul...astea de acum!Tot imi spun ..."vesticii sa mai taca, dreacu!"

Poezia-i faina!Nu-ti mahni sufletul, ca neamul asta a cunoscut momente cu mult mai grele


Luni, 13 iunie 2011 - 11:30  

gigicepoiu
gigicepoiu
Coarda
 
4
Despre decadenta spiritualitatii occidentale (incapabila sa mai nasca mituri) au vorbit Nicolae Breban si Neagu Djuvara.
Noi suntem mici... o ironie, acolo... o mistocareala... si cam atat.

Andrei Raftopol e prietenul din Braila care cunoaste foarte bine Dobrogea de Nord. El spune ca daca se logheaza pe Carpati ne desfiinteaza pe noi, galatenii.
Si d-aia il iubim noi, ca nu se logheaza...


Luni, 13 iunie 2011 - 17:57  

edo
edo
Caraba
 
5
Imi place mult poezia, cu teme literare si imagini poetice pline de culorile, sunetele si mirosurile Dobrogei. Mi-a adus cu placere de drumurile mele (uneori ale noastre) prin stravechiul colb dobrogean. Mi-a adus aminte cu mare placere de poeziile unui alt mare iubitor de Dobrogea, Ion Pillat:
- http://www.poeziile.com/autori/Ion-Pillat/amurg-in-delta84.php
- http://www.poeziile.com/autori/Ion-Pillat/cimitir-tataresc81.php
- http://www.poeziile.com/autori/Ion-Pillat/scitul66.php


Miercuri, 15 iunie 2011 - 14:44  

zentai
zentai
Coarda
 
6
@-edo- Citit!Corect!
Poezia ne ajuta sa nu ratam momentul...uneori...


Miercuri, 15 iunie 2011 - 15:09  

acojocariu
acojocariu
Caraba
 
7
interesant stil, inceputul e bacovian, dar sfarsitul e haios


Joi, 16 iunie 2011 - 10:14  

gigicepoiu
gigicepoiu
Coarda
 
8
Cel mai mult imi plac versurile:
,,Țară saracă,
Bodegi cu câteva mese.”
Bunastarea unei localitati nu reiese din faptul ca are canalizare, camin cultural si, mai nou, sala de sport. Nu, nivelul de trai, calitatea vietii se vede din primul moment din marimea cârciumii, a restaurantului etc.
Să fac apologia carciumii...
In orice localitate de provincie, pana la cel mai indepartat catun, institutia care conteaza cu adevarat este crâșma.
Este foarte, dar foarte probabil ca atunci cand ajungi ca drumet intr-un sat oarecare sa gasesti biserica, scoala, casa de cultura, primaria, sediul politiei, centrul de informare turistica (!) inchise.
In schimb totdeauna si la orice ora gasesti deschis la cârciumă.
E si normal. La biserica e deschis doar doua ore pe saptamana. Aici stai in picioare si asculti o poveste veche de doua mii de ani, ermetica la fel ca o poezie de Ion Barbu.
In plus nu ai voie sa vorbesti, nu ai dreptul la opinie, iar in jur vezi doar băbuțe ofilite. Ți se dau doar doua lingurite (doua lingurite) de vin pe an...
Portile cârciumii sunt date in lături de la primele ore ale zilei pâna tarziu, dupa miezul noptii. Se oficiază aproape non-stop...
De băut?!... Ce-ți pofteste inima...
Oricine are dreptul la o părere. Si cu siguranta ca si-o va exprima.
Mai multe pareri formeaza un curent de opinie. Iar curentele de opinie nu sunt decat mugurii politicii.
Aici se fac si se desfac treburile tarii...
Pentru orice drumeț cârciuma e ,,biroul de informare turistica”:
,,Unde mergeți? Pe vârful Cutare?’ Și dă din mâna a lehamite: ,,Am fost acolo de o mie de ori!”
Vei constata ca omul a calatorit foarte mult, aici oprindu-se, poate pentru totdeauna, așa, din plictiseală...
Oriunde vă poartă pașii, ajunși în orice comunitate umană... Nu ocoliți niciodată CRÂȘMA !!! ...Acest minunat scrâșnet românesc de consoane...

Cu adevarat importante sunt doar ultimile doua versuri.
Poetul antic Ovidiu a fost primul strain care ne-a denigrat tara. Si asta cu bună știință.
Sperand tot timpul ca imparatul Augustus, apoi Tiberiu se vor indura de el si-i vor anul ordinul de exil, Ovidiu a exagerat intentionat (in volumele de versuri ,,Tristele” si ,,Ponticele”Carpati.org vitregia conditiilor de trai din Tomisul sec. I d.Hr., exacerbând figura omniprezenta a barbarului dobrogean.
Cu toate ca, in fapt, avea o viata destul de usoara, mergand alaturi de protipendada cetatii la spectacole de teatru, lupte locale de gladiatori etc.


Sâmbătă, 18 iunie 2011 - 17:34  

claudiuiasi
claudiuiasi
Coarda
 
9
Imbatator parfum de sudoare dobrogerana gustata de mine doar de cateva ori; uf, oare cum ne ostoim dorurile si inimile si pe care sa le punem dinainte si care sa le lasam pentru mai tarziu?


Sâmbătă, 18 iunie 2011 - 22:13  

zentai
zentai
Coarda
 
10
Ha.Parca nu stim cu totii ce parsiv a fost Ovidius?!Dupa ce ca tot el se indragostise de cine nu trebe, ceea ce i-a atras si exilul.
Cat despre crasma , acest spatiu integrat in viata de tara isi are o oarescare logica a ei!Nu mai dezvolt doar din lene...dar e descrisa elocvent, aceasta nevoie de tovarasie, in chiar "Morometii"...Probabil ca nevoia noastra de autentic, de inefabil, perverteste un pic realitatea, intr-un tablou pe care suntem tentati sa-l credem desuet.Dar oamenii raman mereu aceeasi pentru ca nevoile lor sunt mereu aceleasi.La fel ca sacerdotiul, "salvat" in atemporal.Nu xista democratie in biserica pentru ca dragostea si credinta n-au de ce sa fie supuse la vot...probabil...Controverse si pareri diverse au existat mereu!


Luni, 27 iunie 2011 - 09:54  

meetthesun
meetthesun
Busola
 
11
Nu intru foarte des la Culturale, dar azi am avut o revelatie... E greu sa descriu ce senzatie imi lasa acest poem mai ales ca am fost de curand in delta in locuri precum Caraormanul si mai inainte in Macin si nu cred ca exista loc in care sa simti Timpul cum e in Dobrogea.

Va cunosteam stilul de a scrie, dar nu in versuri si sunt profund surprinsa. Va sunt si mai clare ideile asa, zbuciumul, mahnirea. Vremurile acestea au cusurul lor, dar uitandu-ma in urma... nu cred ca au fost vremuri fara cusururi pe taramurile acestea romanesti. Incep sa cred ca linistea si pacea au domnit doar in timpurile stravechi. Si poate, mai sunt si acum locuri scapate printr-un noroc divin, unde iti poti lua lumea in cap si strabate timpul la pas fara sa-ti pese de praf...


Miercuri, 6 iulie 2011 - 11:27  

zentai
zentai
Coarda
 
12
"....si strabate timpul la pas fara sa-ti pese de praf".F.faine vorbe.Cred ca o sa ma silesc sa le tin minteCarpati.org


Joi, 7 iulie 2011 - 08:10  

gigicepoiu
gigicepoiu
Coarda
 
13
@meetthesun: Frumos spus!
E drept ca cu cat vremurile pe care le invocam sunt mai departate, cu atat ele sunt mai fara de cusur. Si te fac sa luneci spre poveste, lin, fara a mai tine cont de masura timpului.

O poveste uluitoare din Dobrogea e aceea despre iubirea ce ,,a inflorit” chiar si in ,,gradina” de la Tichilesti, unde doi oameni cu care soarta a fost mai putin darnica si-au daruit dragostea, s-au casatorit si au dat lumii doi copii minunati, ajunsi astazi oameni mari… Un subiect de reportaj, dar si o poveste unde poate manca o paine buna si un biet poet.


Marți, 19 iulie 2011 - 16:05  


 




Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu

 
0,0549 secunde

GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2019) www.carpati.org