Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Doneaza

Calendar

Septembrie 2019
LMMJVSD
1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
30

Octombrie 2019
LMMJVSD
123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031

Online

Vremea
Varful Saca Mare
Muntii Gurghiu

Voluntar in Carpati - 2016

Homepage

Lista de discutii

Despre fauna societății

       Șobolanul. Animal din specia vertebratelor, o rozătoare care, instinctiv, crează repulsie omului, fiind asociat cu tot ce este mai urât. Cu gunoaie, resturi, cadavre, cu cotloanele cele mai întunecate și mizere. Și totuși este un animal care se adaptează ușor la ambient creându-și destul de ușor un mediu de viață confortabil, nefiind deranjat de vânătorii asmuțiți asupra lui. 

       Ca animal este acceptat totuși, este ceva ce nu poți decât să eviți, nu să fie eradicat, dus la extinție. Nici nu suntem dumnezei să hotărâm soarta unor rude, până la urmă. Ce facem însă când șobolanul evoluează de la un mic rozător la un hominid?! Nu ca aspect desigur ci din punct de vedere al existenței. De caracter, personalitate, mod de viață vorbesc. Dacă asta ar putea fi numit mod de viață pentru o societate ale cărei valori, normale, sunt totuși ușor zgâlțâite de factorii, de toate felurile, actuali. Șobolanul știe că evoluția lui într-o ființă... superioară (deși nu îmi place ideea de superioritate, și nu o discut acum) trage după ea și greața, asocierea cu gunoiul în care se scăldase. Nu-i prost! Își ascunde urâțenia sub o mască drăguță, copiază din jur ce vede că atrage, mai pune câte ceva pe ici-colo, mai un parfum, mai un citat din cărți (nu citește multe pentru că nu poate, îi displace, dar prinde o idee și pe aia o metamorfozează în diferite feluri în funcție de victimă) și avatarul hominid este gata. O clonă. Eh, infectul ADN rămâne neschimbat, nealterat, și șobolanul-om va putea căsăpi în voie tot ce îi iasă în cale. Fără să țină cont că omul, ăsta pe care îl imită, l-a acceptat și nu la pus pe lista roșie a speciilor pe cale de dispariție. Acum, văzându-se "om", începe să aibă vise de mărire, de zeificare. Se vede stăpân, guru, atoateștiutor, înțelept, ce să zic, ființă oedipiană. Dar! Uită un lucru: mirosul specific pe care îl degajă respirația putredă rămâne și omul începe să fie mai atent. E drept că unii îi vor desconspira acoperirea cam târziu dar o vor face. Momentul ăsta devine panică pentru bietul animal. Începe să treacă prin diferite stări, de la siguranța de sine la spaimă. Când atacă furibund, când smiorcăie la fel de furibund. Degeaba. Odată descoperit este alungat, ocolit, și până la urmă se întoarce în văgăuna de unde a ieșit, nefiind acceptat nici de propria specie care îl consideră un trădător, purtând un stigmat: un eșec al evoluției speciilor.P.S.: De ce aici cele spuse mai sus? Păi... sunt peste tot. :) Nci un animal nu a fost rănit. Orice asemănare cu realitatea este (sau nu, cine știe) pur înâmplătoare.

/Toamna/dscf3967.jpg



Duminică, 25 august 2019 - 20:30 
Afisari: 188 


Comentariile membrilor (0)

Nu exista niciun comentariu
 

 




Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu

 
0,0456 secunde

GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2019) www.carpati.org