Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Doneaza

Calendar

Martie 2019
LMMJVSD
123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031

Aprilie 2019
LMMJVSD
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
2930

Online

Vremea
Varful Negoiul Unguresc
Muntii Calimani

Reduceri

Voluntar in Carpati - 2016

Homepage

Lista de discutii

Valea Bistritei: povestea unei ape (1)

  Din paienjenisul de rauri care brazdeaza teritoriul tarii noastre, rasfirandu-se din culmile Carpatilor, Bistrita moldoveneasca se remarca prin faptul ca din cei 280 de km ai sai, 220km sunt croiti printre cele peste zece masive muntoase din Carpatii Orientali.

  Cine se hotaraste sa urmeze valea Bistritei va gasi forme de relief care sa-i amintesca de aproape toate regiunile tarii.

 

  Relieful crestelor alpine din Muntii Rodnei sau din Calimani, ce poarta amprenta ghetarilor de odinioara, are ceva din maretia Retezatului; Ceahlaul, cu platourile sale, cu relieful ruiniform, ne duce cu gandul la Bucegi si Ciucas; Raraul si Hasmasul, cu abrupturile, stancariile si grohotisurile calcaroase, evoca Postavarul si Piatra Craiului; culmea greoaie a Giumalaului seamana cu Leaota, ori cu Muntii Baiului, crestele zintuite ale Muntilor Tarcaului cu Muntii Vrancei.

  Relieful mai domol al Depresiunii Dornelor aminteste de Tara Motilor, ori de tinuturile Hategului, Iar Cheile Bistritei si ale Bicazului pot rivaliza cu maretia celor din Valea Oltului, a Jiului, a Hajdatelor, ori a Cernei.


  Altitudinile mari ce se intalnesc in bazinul Bistritei: 2280m in Varful Inau din Muntii Rodnei, 2100m in Varful Pietrosu din Muntii Calimani, 1904m in Varful Toaca din Ceahlau, 1864m in Varful Budacu din Muntii Bistritei, 1857m in Giumalau, dar si cotele de doar 790m in Depresiune Dornelor, ori 410m la BVicaz, pun in evidenta amploarea miscarilor de inaltare a Carpatilor Orientali, dar si puterea de eroziune a retelei hidrografice.

  Valea Bistritei montane prezinta aspecte foarte diferite, sectoarele de vale larga alternand cu defileiele inguste.


  O poveste poate incepe cu ,,a fost odata", sau, mai bine, cu un inceput de drum.

  Suntem sus, in Muntii Rodnei, langa Varful Gargalau (2159m), martori de moment ai maretiei salbatice a naturii, a fortelor ei, si noi ne simtim mici-mici, dar fericiti...

  Din Saua Gargalau coboram spre nord in circul glaciar care ascunde printre doline si blocuri morenice micutul iezer al Bistricioarei. Emisarul firav, pe care acest lac glaciar il lasa spre nord-est se cheama Bistricioara, iar meandrele dantelate cu grija in patul de turba e tocmai semnatura pe actul de nastere a Raului Bistrita.

  Coboram treapta priporoasa a circului glaciar putin nedumeriti: noi stiam ca Bistricioara e afluentul pe care Bistrita in primeste mai jos, la Poiana Teiului...

  Inainte de a intra in padurea de molid care imbraca versantii in forma de U ai urmatorului circ glaciar, cel de sub Varful Stiol (1612m), privirea zboara spre Pasul Prislop, spre locurile de legenda, acolo unde Dragos s-a oprit incaodata pentru a privi spre Maramuresul stramosesc inainte de a trece spre Moldova spre a intemeia o tara.

  Tot pe aici, peste Obcina Mestecanisului, au navalit tatarii spre Maramures si Ardeal in anul 1214. De atunci a ajuns pana la noi denumirea de ,,preluca tatarilor".


  Mai jos Bistricioara isi uneste apele cu mai bogatul parau Putreda si formeaza Bistrita Aurie.

  Acest nume nou, pe care Bistrita il poarta de la Carlibaba pana la unirea cu Dorna, vine de la aluviunile sale aurifere. Obtinerea aurului prin spalarea acestor nisipuri este o indeletnicire veche. Dimitrie Cantemir scria: ,,Paraul se varsa peste maluri, iar cand s-a retras in matca sa lasa nisip in care se gasesc numeroase graunte de aur din cel mai curat. Tiganii il aduna, il curata si scot atat aur, incat pot aduce domniei, in loc de tribut, 1600 drahme pe an". Deci in trecut era destul timp chiar si pentru lucrurile facute cu migala. Acum nu se mai face nimic pentru ca nu mai este timp.


  O alta indeletnicite a locuitorilor de pe Valea Bistritei a fost dintotdeauna plutaritul. Totusi suntem surprinsi sa vedem urmele unor haituri tocmai aici sus, aproape de izvoare, imediat dupa confluenta cu Putreda. Chiar si pe valea Putredei a fost construit un hait, unul din acele baraje ridicate de om pentru retinerea apei si marirea controlata a debitelor, de 2-3 ori pe zi, pentru a mari flotabilitatea plutelor.

  Si noi, care asociam plutaritul pe Bistrita cu zona Toancelor, care e hat... mult mai la vale...


  Iesita pentru prima data din stransoarea muntilor, Bistrita e intampinata de zambetul caselor construite traditional, cu terasa la etaj si inundate de flori, la ferestre, agatate de streasini, pe aleile de la intrare.

  Ajungem la Iacobeni si remarcam utilajele ruginite de la schelele de extractie a manganului. Ca si plutaritul, mineritul a fost o ocupatie veche prin acete locuri, astfel ca pe la 1770 un ,,consortiu de moldoveni" exploata acest zacamant si dupa o prelucrare rudimentara il expedia catre centrele siderurgice de la Hunedoara, Resita si Calan.


  Dupa un sector mai ingust si bine impadurit, la Argestru, Bistrita iese la largime in Depresiunea Dornei.

  Tara Dornelor a fost dintotdeauna un important nod de comunicatie intre provinciile invecinate: Transilvania, Maramuresul, Bucovina si Moldova.

  In lungul Bistritei cobora drumul dinspre Maramures si pentru a evita Cheile Bistritei de la Zugreni, acesta urca in Pasul Paltinis si cobora din nou in Valea Bistritei la Brosteni.

  Un alt drum comercial lega cetatea Bistritei din Transilnania cu Suceava, trecand peste Pasul Tihuta inspre Dorna, apoi trecea in Valea Moldovei peste Mestecanis.

  La Dorna Alexandru Lapusneanu a construit un han pentru negustori si a ridicat vama pentru controlul celor doua rute comerciale.

  Vazandu-si interesele periclitate, bistritenii au trimis solie in 1640 lui Vasile Lupu rugandu-l sa distruga Dorna. Probabil ca Lupu le-a raspuns ,,puilor... homo, hominis-lupus".(Omul e lup pentru oameni). Sau cum spunea Petre Tutea: ,,Intai ii razi de tot... si dupa aceea vi si cu scuzele!".


  Orasul Vatra Dornei e situat la confluenta Bistritei cu Dorna, intins pe terasele celor doua rauri.

  Strajuita din toate partile de masive muntoase, climatul regiunii are un caracter depresionar, cu precipitatii mai reduse si cu dese inversiuni termice, cand pe culmile din jur temperaturile sunt mai ridicate decat in vale. Aceasta are ca rezultat situatiile cand deasupra orasului plutesc nori josi, in timp ce culmile dimprejur sunt insorite.

  Alti factori care concura la calitatea de statiune balneo-climaterica a orasului Vatra Dornei sunt apele minerale iesite la lumina zilei de sub clina muntilor vulcanici ai Calimanilor si prezenta namolului de turba din cele peste 20 de tinoave raspandite pe terasele joase ale Bistritei si a afluentilor.


  Dar cei mai rasfatati la Vatra Dornei sunt turistii... Aici poate fi punctul de plecare in drumetii de o zi, ori in ture mai lungi in Muntii Rodnei, dupa ce urcam in amonte pe Bistrita pana la intrarea in traseele marcate din pasul Rotunda, ori de pe vaile Lala si Putreda.

  De la Iacobeni urcam in Obcina Mestecanisului si putem urma culmea domoala a acestui munte pana Lucina si Izvoarele Sucevei.

  Din Pasul Mestecanis, sau chiar din satatiune, pornesc trasee marcate spre culmea inalta a Giumalaului si mai departe, prin Saua Colbului in Masivul Rarau.

  Prin Neagra Sarului si Gura Haitii intram in lumea pietrificata de pe platoul Calimanilor, iar ceva mai jos, la Zugreni, prindem creasta ingusta care ne ridica intr-o clipita in varfurile Pietrosu si Bogolin din Muntii Bistritei.

  Spre nord poteca urca pe pajistile de pe muntele Suhard, pana la varfurile Ousorul, Suharzel si Omu.

 




 



Marți, 16 februarie 2010 - 16:07 
Afisari: 4,576 


Postari similare:





Comentariile membrilor (1)

alex_sandrin
alex_sandrin..
Busola
 
1
Fiecare coltisor al tarii este interesant, pacat ca nu avem timp indeajuns ca sa ne putem bucura de frumusetile naturii.


Vineri, 19 februarie 2010 - 18:37  


 




Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu

 
0,0548 secunde

GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2019) www.carpati.org