Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Doneaza

Calendar

Septembrie 2019
LMMJVSD
1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
30

Octombrie 2019
LMMJVSD
123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031

Online

Vremea
Saua Bucurei
Muntii Retezat

Voluntar in Carpati - 2016

Homepage

Lista de discutii

Unele probleme și niște remedii la îndemână.




Mai aud, mai văd și uneori mai am unele mici probleme cauzatoare de dureri...


   Pe munte, prin păduri, în ceea ce mai putem numi sălbăticie, mai precis.

Dacă despre bășicile de pe tălpi am mai bâzâit, despre rosăturile cauzate de rucsac pe umeri și șolduri mai deloc. Și de-ar fi numai astea...

Cu ceva vreme în urmă, pe umerii turiștilor, curgea adesea sânge. Nu-i basm...

Și spatele avea îndeajuns de suferit de la cadrul de oțel galvanizat pe care era întinsă pânza rucsacului.

   Rucsacii cu structura de rigidizare internă, din metal ușor (aluminiu), spume și plăci din plasticuri performante (polietilenă), au apărut relativ recent

în lumea munțomanilor. Iar cel mai mare plus al noilor tehnologii fiind confortul la purtare.

Dar nici centurile și nici bretelele construite preponderent din spuma aceea de polietilenă tapițată cu "3D-Mesh" nu iartă făptura umană de la

necazurile survenite unei plimbăreli cu desaga bine burdușită.


    Amintirile mele, din copilărie, conțin și usturimea umerilor după zilele de hoinăreală prin păduri. Pentru că ideea de distribuție a greutății

rucsacului pe șolduri, ce sunt capabile să susțină mult mai mult decât umerii și coloana vertebrală, încă nu ajunsese și la mine.

Centura era, pur și simplu, un accesoriu ce mai împiedica răsturnarea rucsacului peste cap când mă aplecam.

Trecut-a, de ceva vreme, anul cu trei zerouri când am aflat la ce-s bune cingătorile alea butucănoase.


   Centurile rucsacilor moderni sunt intenționate degrevării umerilor și coloanei vertebrale de o mare parte din greutatea totală a rucsacului.

Nu suflu o iotă despre procente. Zic doar "mai mult pe șolduri și mai puțin pe umeri".

Cert este că le este mult mai bine celor ce-și așează bine rucsacul pe șolduri.

Dar nu perfect. Zic asta după ce am căpătat cicatrici permanente pe șolduri.


   Pe drumul lung și-întortochiat m-am regăsit adesea ajustând și reajustând rucsacul, jonglând cu balansul distribuției de pe șolduri pe umeri și

înapoi.Și doar o pauză serioasă și-o ți... no... o d-aia sănătoasă, mă astâmpărau cu umblatul, strânsul și desfăcutul chingilor.

Și cum-necum tot m-alegeam cu vase capilare praștie și vânătăi în toată regula.

De usturimi nici nu mai zic, chiar dacă verdele pădurii sau zarea îndepărtată mi le alinau numaidecât.


Și totuși, chiar în potecile bătute de om, crește o plantă ce poate alina aceste vânătăi, rosături și usturimi./Probleme/plantago.jpg/Probleme/plantago2.jpg

   Pătlagina (Plantago), a cărei frunze sunt inconfundabile datorită nervurilor radiculare, formei ovale și gustului asemănător lichenilor de piatră,

are un puternic efect hemostatic datorită conținutului de vitamina K. 

Frunzele pot fi netede și lucioase, în cazul soiurilor ce cresc la șes și altitudini mici, iar sus, în pajiștea alpină pot fi întâlnite varietăți ale căror

frunze sunt acoperite cu puf.

Efectul hemostatic (de oprire a sângerării prin coagulare) este similar ca intensitate peroxidului de hidrogen diluat la 3%

(apa oxigenată de la farmacie) dar lipsit de efectele secundare al acesteia.

Efecte nu foarte îngrijorătoare dar existente.


   Câteva frunze de Pătlagină, bine curățate și spălate de praf și pământ și eventual mestecate un pic, rezultând o pastă, servesc cu brio la

oprirea micilor sângerări ale pielii și chiar oprirea micro-hemoragiilor din interiorul ei, sub epidermă, când acea pastă sau doar frunzele, un pic

strivite în palmă, sunt aplicate generos pe rană și ținute acolo cu o cârpă curată sau tifon, preț de câteva zeci de minute.


    Iar planta asta nu se oprește aici. Efectele sale mai sunt și astringente, antitoxice, și mai de interes, antiinflamatoare și antibacteriale.

Mușcătura Tăunului și înțepătura Țânțarului sunt alinate fain de pasta aceea din frunzele Pătlaginii.

Buzele crăpate de soare și vânt se pot bucura și ele de calitățile antiinflamatoare ale acestei buruieni.

Adesea m-am regăsit purtând frunzele acestea între degetele de la picioare sau între umeri și bretelele rucsacului. ...pe șolduri mai puțin că

trebuia să las rucsacul jos oleacă și de ce să mint, de lene, uneori. Și-acum am urme...

Din rădăcina ei se mai fierb leacuri împotriva tusei și a astmului. Dar despre asta nu voi trăncăni acum.

   Voi trăncăni, un pic, în schimb, despre durerile de burtă, în continuare.

Și când zic burtă mă refer la stomac.

Efortul susținut, alimentația concentrată (caloric, proteic, etc), apa puțină și uneori aerul mai sărac în oxigen, la altitudini mari, schimbă mult

metabolismul nostru.


   În primul rând digestia ce poate încetini considerabil până la o oarecare aclimatizare, poate fi o sursă de multe neplăceri.

Apa puțină poate duce la creșterea concentrației de acid gastric și implicit poate duce la o deteriorare accelerată a mucoasei gastro-intestinale

urmată de dureri și crampe abdominale atroce.

Hrana concentrată are nevoie de timp să fie digerată. Și energie. Energie ce poate fi deviată către mușchii picioarelor, de către drumețul grăbit.

Iar hrana ce stă nedigerată în stomac și intestinul subțire numai bine nu face.

În sistemul nostru digestiv e permanent o luptă pentru echilibru. Între descompunerea nutrienților prin dizolvare, emulsifiere,

fermentație și neutralizarea proceselor ante-menționate.

În cazul micilor excese, de zel aș zice eu, pe munte, acest echilibru e lesne de răpus. Și astfel apar adesea indigestiile.

  

   Pentru care, pe văile mai  joase și poienele mai mlăștinoase, dar nu în smârcuri, crește Menta sălbatică (Mentha Silvestris și Aquatica, pe la noi).

Din a cărei frunze culese și uscate, înainte ca planta să înflorească, iese un ceai foarte plăcut de mulți pentru aroma sa dar ce posedă calități

curative deosebite și mai puțin cunoscute.


/Probleme/mentae2.jpg/Probleme/mentae.jpg


Întâi de toate este tonic. Apoi uleiul volatil de mentă este un ajutor deosebit de eficient în indigestii.

Odată cu aportul suplimentar de apă caldă ce aduce energie și si mijlocul universal de transport al vieții, uleiul volatil de mentă calmează durerile

de stomac și promovează digestia, iar efectul ușor anestezic ameliorează crampele.

Un stomac relaxat este cu mult mai spornic.

Nici Menta nu se oprește aici. Nu-i panaceu dar uneori aleg un ceai de mentă în detrimentul cafeluței.


Sau ceai din flori Coada Șoricelului (Achillea Millefolium).

E ceaiul ce mie-mi miroase a "dimineața în pădure", cu un efect tonic și energizant, poate calma chiar și durerile de cap.

Pe lângă coaja Salciei Plângătoare, e una din acele plante ce conțin acidul salicilic a cărui mod deplin de acționare pare să scape și azi celor mai

luminate minți.


Și ce-i mai frumos este că abilitățile curative ale plantelor enumerate mai sus sunt interschimbabile afecțiunilor descrise în această înșiruire

de gânduri și amintiri.


Ah, și pentru că am citit zilele astea ceva ce per total mi-a plăcut nespus dar un detaliu m-a amuzat un pic cam mult,

în mod răutăcios, menționez ca fapt divers că uleiul de capsaicină este ușor de îndepărtat, laolaltă cu efectele sale, cu:

unt, margarină, ulei de floarea soarelui sau rapiță, untură de oricare sau lapte. Nu toate laolaltă ci oricare din acestea.

Nu "trece" cu apă și săpun, canamicină oftalmică, dexametazolina poate ameliorează un pic dar e cu două tăișuri,

Cremele și emulsiile pot avea puțin efect sau deloc. Cu cat mai grase cu atât mai eficiente.


Touși  remediile de origine animală să fie fierte/tratate termic înainte de folosire pentru a evita paraziții.


  Drumuri bune și sănătate că-i mai scumpă decât toate.







Duminică, 17 martie 2013 - 22:21 
Afisari: 20,750 


Postari similare:





Comentariile membrilor (8)

lauramatei
lauramatei
(admin)

 
1
De retinut una-alta.
In alta ordine de idei...te-ai amuzat, rautacios, care va sa zica... Carpati.org Dar daca ti-a placut nespus de mult, te iert Carpati.org. Pentru cine nu intelege de ce ma bag in seama, capsaicina este substanta activa din sprayul cu piper despre care am povestit in jurnalele din Meridionali. Am avut patanii cu capsaicina asta si n-am avut cum sa ma apar de ea decat cu apa si sapun, nah, din pacate n-aveam atunci unt, lapte, untura, ulei, margarina, pe creasta Fagarasului (iar bunatatea de unt ce-aveam s-o primesc peste vreo cateva zile de la un cioban din Lotrului n-as fi stricat-o in ruptul capului ca sa ma ung pe pleoape sau pe unde mai aveam eu piperCarpati.org ). Singura grasime alimentara disponibila era aceea din carnatii-sticks, dar nu cred ca ajuta la cevaCarpati.org, din mai multe motive lesne de inteles, primul fiind acela ca acestia contineau, culmea ironiei, piperCarpati.org. Ghinion! Carpati.org

Pentru rani, iritatii, infectii, din pacate nu m-am impiedicat deloc de patlagina, desi as fi avut mare nevoie, stiam de ea de cand eram copil si mi-ar fi picat fisa. Am aplicat metodele conventionale de tratare si mai ales apa si sapunul, care, orice-ai zice, au rolul lor indiscutabil cand vine vorba de sanatatea pielii.

Multumim pentru sfaturi! Si o recomandare, daca nu te superi: daca asezai textul in alineate firesti (paragrafe) si mai adaugai si doua pozisoare cu buruienile impricinate, ca sa le cunoasca lumea, sa nu-si faca oamenii ceai de cucuta, din greseala, eu zic ca era mai bine. Asta ca sa fiu si eu rautacioasaCarpati.org.

Sanatate!


Duminică, 17 martie 2013 - 23:47  

yo6ial
yo6ial
Coarda
 
2
O să îl mai aranjez și o să adaug și fotografiile în curând. Inițial l-am redactat în Google Docs (cu vreo două poze, pe ici - pe colo) și aseară l-am copiat aici.
Dar zilele astea nu am decât un computer suficient de mic încât să aibă și mai puține litere decât un telefon și cum revin la unul normal iau textul la țesălat.
Și fotografiile vin un pic mai târziu când răsar cele câteva buruieni cărora, încă, nu le-am arătat obiectivul.
Aproape că nu-mi vine să cred că nu am nici o fotografie cu Pătlagina.... O să fac cu cele căteva varietăți pe care le știu.
Iar de apă și săpun nu am zis nimicuța afară de cazul menționat. Cel mai rău este cu ochii unde săpunul nu face nimic bun dar un pic de lapte fiert și răcit alină ca prin minune.

Iar de supărat, nu pot... Dar mă bucur de recomandare Carpati.org


Luni, 18 martie 2013 - 18:59  

cchivu
cchivu

 
3
Foarte interesant articolul, bine-venite sunt si recomandarile Carpati.org chiar utile informatiile si nu numai pt muntomani. e adevarat ca ar prinde foarte bine si imagini cu plantele specificate, dar in lipsa lor un search rapid pe google rezolva problema, pentru cei care nu le cunosc inca din copilarie. e bine ca s-a gandit cineva sa publice si un articol de genul asta, pentru ca e pacat ca adesea, pe munte, si nu numai, trecem pe langa aceste plante fara sa le acordam atentia necesara, fara sa ne gandim ca pot veni momente in care ne-ar fi de mare ajutor. personal, apelez adesea la plante inaintea pastilelor (desi sunt preventiva de fel si nu plec pe munte fara cateva pastile pentru diverse trebuinte) si apreciez efortul tau de a aduna si impartasi cateva leacuri naturiste. ah, si de final sa nu uit, bine punctat cu menta, spun asta pentru ca exista un mit din popor cum ca menta ar constipa (se face de fapt confuzie din asocierea ceaiului de menta cu problemele digestive provocate de toxi-infectii alimentare). Felictari pt articol si...sanatate sa fie Carpati.org


Marți, 19 martie 2013 - 17:31  

yo6pnc
yo6pnc
Caraba
 
4
@yo6ial, fain articol.
Apoi vezi ca poti trece coada soricelului si la partea de medicament.
Ii freci frunzele si florile intr-e palme pana ii da zeama si aplici pe rana exact cum faci cu patlagina.
Ii buna la rani, taieturi, zgarieturi, arsuri, bataturi, favorizeaza cicatrizarea rapida a ranilor deschise, intepaturilor de insecte, si piscaturilor de urzici. (Apropo de urzici, patlagina ii numa buna de uns locu unde te-au piscat urzicile.)
Ii antiseptic, hemostatic, astringent, cicatrizant, antiinflamator, calmant, decongestiv.

Mai ii buna sa te freci cu ea pe piele, preventiv, sa inlaturi tantarii.

Daca te doare maseaua, aplici pe dintele dureros un tifon umezit in care impachetezi o lingurita de planta uscata sau zeama de la ea.



Apoi mai e Arnica, Rachitanul, Troscotul, Salcia, si multe altele care-s bune, trebuie doar sa stim cand, cum, si la ce.

M-am apucat sa-mi scriu o mica documentatie despre astea, sa le am io asa, puse bine, ca altfel le tot uit si incurc... dapoi de nu era lenea... Carpati.org

De Yo6pnc


Miercuri, 27 martie 2013 - 02:12  

yo6ial
yo6ial
Coarda
 
5
Am adăugat poze cu Pătlagina și menta. Mai rămâne să înflorească Coada Șoricelului că pe moment numai șoricei am văzut prin pădure. (și-și țineau codițele ascunse... Carpati.org )


Luni, 13 mai 2013 - 10:35  

yo6pnc
yo6pnc
Caraba
 
6
Fain.
Apropo, pentru piscatura de urzici, remediul e chiar langa. Adesea, langa urzici, creste planta Rumex obtusifolius, nu stiu denumirea populara. E cel mai eficient pentru tratarea efectelor urzicii, pe langa patlagina.
Strivim frunzele pana ii da zeama, si aplicam pe locurile unde ne-a piscat urzica.

Si interesant e, cum imediat langa e si remediul...


Luni, 13 mai 2013 - 13:15  

yo6ial
yo6ial
Coarda
 
7
Păi cam așa este... Mama Natură ne vrea binele și remediile se află, cel mai adesea, foarte la îndemână.
Doar noi nu vrem binele Mamei Natură...


Luni, 13 mai 2013 - 13:25  

yo6pnc
yo6pnc
Caraba
 
8
Codru frate'i cu romanu, dar nu tot romanu ii frate cu codru...


Luni, 13 mai 2013 - 13:44  


 




Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu

 
0,0601 secunde

GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2019) www.carpati.org