Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Doneaza

Calendar

Octombrie 2014
LMMJVSD
12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031

Noiembrie 2014
LMMJVSD
12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930

Online

Vremea
Varful Vacarea
Muntii Iezer-Papusa

Voluntar in Carpati

Noua aparitie editoriala

Homepage

Lista de discutii

Tumulii din Dobrogea

   Când străbați întinsul ținut al Dobrogei în goana mașinii, cum se spune, ,,cât vezi cu ochii... nu vezi nimic”.

   Totuși, pe alocuri, se întâmplă ca privirea să se agațe de câte o formă de teren mai bombată, dar de cele mai multe ori aceaste convexități au dimensiuni modeste în cadrul peisajului.

 

/Tumuli/mireasa__ct._-col.jpg

 

   Ce frapează la aceste movile anonime e forma lor rotund-regulată, aspect ce te duce cugândul la faptul că ele ar putea fi ridicate de către om.

   Și așa și este... Se vede treaba că ochiul tău, familiarizat cu multitudinea formelor perfecte din natură întâlnite în turele anterioare, nu s-a lăsat înșelat.

 

/Tumuli/baia__tl._-1-col.jpg

 

   Avem de-aface aici cu așa-numiții ,,tumuli”.

   Tumulul este o movilă de pământ ridicată în scop funerar. Pornind de la aria lor de raspândire arheologii consideră că ridicarea de movile funerare este o expresie specifică zonelor de stepă.

   Dealtfel ,,moda” ridicării tumulilor a ajuns în ținuturile dobrogene venind dinspre stepele estice.

   Această manifestare culturală, prin complexitatea ritualurilor, dar mai ales prin răspândirea într-un teritoriu vast, poate fi văzută ca o ideologie străveche, ca o formă incipientă de ,,religie mondială”.


   Tumul bine individualizat in peisaj lângă Cetatea Troesmis. Pe fundal se profilează Vârful Priopcea.

 

/Tumuli/cet._troesmis__tl._-col.jpg

 

   Localizată spațial în ținuturile nord-pontice și dunărene, iar temporal în Epoca bronzului, această civilizație preistorică a fost denumită ,,cultura Jamnaja”.

   Cultura Jamnaja se subîmparte în trei perioade, timpurie, medie si târzie și se întinde între anii 3200-2200 î. Hr.

   Tumulii din Dobrogea se încadrează în perioada târzie a culturii Jamnaja, între anii 2600-2200 î Hr., astfel că această cultură ,,de import” se suprapune ca perioadă și teritoriu peste autohtona ,,cultură Hamangia” (4000-2000î. Hr.), cultură preistorică ce are ca excepțional exponent ,,Gânditorul de la Hamangia”, ansamblu de doua statuete antropomorfe descoperite pe raza localității Baia, jud. Tulcea.

 

   În Dobrogea de Nord au fost identificate peste 200 de movile funerare. Astfel pe raza comunei Baia au fost localizați 24 de tumuli, la Ceamurlia de Jos 15, la Jurilovca 46, la Mihail Kogălniceanu 17, la Zebil 6 etc.

   Tumuli se pot întâlni și în Muntenia și Moldova. În Moldova dintre Prut și Nistru au fost inventariate peste 2000 de astfel de obiective.

 

   Formațiuni de tumuli in peisaju agricol al Dobrogei.

 

/Tumuli/untitled-1-col.jpg

 

   Tumulul are o formă circulară cu diametrul cuprins între 20-50m.

   E posibil ca inițial construcția de pământ sa fi avut o înălțime considerabilă, în raport cu unghiul de taluzare naturală a pământului.

   În timp s-a produs o aplatizare accentuată datorită tasării, acțiunii apei de ploaie, a zăpezilor și a vântului.

   În perioada modernă mulți dintre tumuli au avut de suferit și de pe urma lucrărilor agricole. Mai precis, mulți dintre ei au fost arați.

   Necropole mai comlexe cuprind până la 12 tumuli, aceștia fiind dispuși în majoritatea cazurilor pe aliniamente est-vest, așa cum sunt tumulii de la Luncavița-,,Drumul Vacilor” și ,,Movila Mocuța”, cei de la Sarichioi și Enisala-,,La Băltiță”.


   Tumul conservat intr-o zonă neagricola din apropierea localității Dorobanțu, jud. Tulcea.

 

/Tumuli/dorobantu__tl._-col.jpg

 

   Cercetarea arheologică a unui tumul începe prin trasarea în teren a două diametre perpendiculare, orientate pe direcția versanților de cea mai mare pantă.

   Sistematizarea săpăturilor în cele patru ,,sferturi” conduc în cele mai multe cazuri la descoperirea unor complexe de spații funerare, unele, chiar din același tumul, realizate succesiv, dealungul zecilor și sutelor de ani.

   S-a stabilit că ridicarea unui tumul începe cu acoperirea cu pământ a 2-3 morminte, cele din centrul arealului. Aici pământul din interior are culoare închisă, cernoziom cu resturi de plante, el provenind prin săparea unui cerc ce face o primă delimitare a movilei funerare.


   Tumul in apropierea orașului Măcin.

 

/Tumuli/macin__tl._-col.jpg

 

   Ulterior se adaugă alături și alte morminte, care ,prin acoperire cu pământ, sporesc dimensiunile tumulului.

   Deasemeni s-a descoperit că adesea s-au făcut săpături în masa de pământ a tumulului pentru amplasarea în perimetru a unor noi gropi funerare. Astfel de ,,adăugiri” au avut loc chiar în vremea popoarelor migratoare, adică în primul mileniu de după Hristos.


   Ansamblu de tumuli numit ,,Movilele Dese", lângă Cetatea Histria, jud. Constanța.


/Tumuli/cet._histria__movilele_dese_-col.jpg

 

   Ritualurile funerare diferă de la un tumul la altul, observându-se o evoluție în timp a obiceiurilor de înhumare.

   Dacă la începutul perioadei Jamnaja înhumările se făceau direct în pământ, cu timpul cei decedați erau înfășurați în stuf, sau în rogojini de papură. Mai târziu s-a trecut la pardosirea și acoperirea mormântului cu lespezi, ajungându-se până la incinte mortuare compexe, care copiază ritualic forma circulară a locuințelor, cu ziduri de piatră și acoperișuri de bârne.

   (Ne amintim că în cadrul ,,culturii Cucuteni” (mileniul 7 î. Hr.) ritualul funerar impunea incinerarea defunctului chiar în locuința în care a trăit.)


   Tumul singular pe câmpurile agricole de la Baia, jud. Tulcea.


/Tumuli/mihai_viteazu__ct._-col.jpg

 

   În majoritatea tumulilor studiați resturile umane sunt descoperite în poziție chircită, așezate pe una din părți.

   Principala caracteristică în stabilirea modului de viață a acelor populații este faptul că în tumulii dobrogeni se găsesc resturi umane atât de bărbați, cât și de femei și copii, aspect care conduce la concluzia că tumulii nu sunt doar locuri de înhumare a luptătorilor căzuți în războaie, ci necropole pentru întreaga comunitate.

   Deasemeni lipsa inciziilor de pe oase indică tot un mod de viață pașnic.

   Indivizii ale căror resturi de înhumare au fost cercetate s-au dovedit a fi de talie înaltă, robuști, cu deformațiile celor ce călăresc timp îndelungat. (Adică erau cam crăcănați.)

   Lipsa cariilor dentare, dar și prezența tartrului pe dentiție dovedesc consumul de lactate și de proteine de origine animală, arătând astfel că subzistența era asigurată prin creșterea animalelor (păstorit).

 

   Ca patologie răspândită în comunitățile Jamnaja s-au dovedit a fi bolile reumatice, lucru explicabil prin aceea că indivizii sosiți în zonele umede ale Dobrogei proveneau dintr-un mediu mai uscat, cel al stepelor pontice.

   Degenerările anatomice (anomalii și defecte de creștere) întâlnite la ,,ocromani” pot fi puse pe seama împerecherilor în cadrul unor populații reduse (triburi mici), într-o endogamie accentuată.


   Tumulii se ridicau cu precădere in zonele mai inalte ale Podișului Dobrogean.


/Tumuli/istria__ct._-2-col.jpg

 

 

   Ca principal obiect de inventar în mormintele Jamnaja este ocrul roșu. El apare frecvent sub formă de bulgări, dar și de praf, fiind plasat atât pe fundul gropii, cât și pe oasele defunctului.

   Ocrul roșu reprezintă sângele celor răniți, fie om, fie animal, precum și flacăra focului, omul preistoric identificând culoarea roșie noțiunilor de viață și de moarte.

   Frecvența acestui material de inventar funerar a dat și o a doua denumire a culturii Jamnaja, cea de ,,ocromani”, înțelegându-se prin asta oamenii aceia veniți din est.

   Alte obiecte de inventar din mormintele tumulare sunt:

-inele de buclă, din bronz, cupru, argint și chiar aur

-șiraguri de mărgele (perle) realizate din caolin și vopsite de obicei în verde

-unelte din silex (întâlnite și în necropolele altor culturi preistorice).

 

   În inventarele comlexelor funerare din tumuli se găsesc de fiecare dată și oase de animale (cal, vită, capră, oaie, câine), așezate lânga defunct în urma unor procese ritualice.

 

   Ceramica descoperită în tumulii dobrogeni este de calitate inferioară, odată din cauza lipsei argilei superioare (Dobrogea e calcaroasă), dar și din cauza meșteșugului care lasă mult de dorit.

   Dacă ne gândim că cu 5000 de ani înainte de cultura Jamnaja, în cultura Cucuteni, ceramica era de o calitate excepțională, cu forme armonioase realizate cu măiestrie, decorate cu benzi late, vopsite cu finețe în gri, bleu, roz, ne putem da cu părerea că ,,ocromanii” nu erau prea interesați de istorie și de arheologie in special.

   Când nu privește și în spate omul e sortit să o ia mereu de la zero.

 

   Recunosc că am făcut un oarecare efort pentru a-mi imagina ritualurile funerare ale acelor populații străvechi și, prin extensie, al modului lor primitiv de viață. E vorba de un salt în timp de peste 5000 de ani!

   Dar recunosc și că acum n-aș avea curajul să-mi imaginez viața dintr-un viitor indepărtat, de peste alte 5000 de ani!

 

 

 

 

   Gânditorul de la Hamangia privea spre viitor. Cu îngrijorare...





   Fotografii: Andrei Raftopol




Vineri, 30 martie 2012 - 16:33 
Afisari: 3,618 


Postari similare:





Comentariile membrilor (11)

snowbest_of
snowbest_of
Cort
 
1
Foarte fain prezentat, sunt interesante detaliile expuse!

chestii asa vechi nu ar trebui sa fie protejate de lege,pentru a nu fi distruse de excavatoare sau de dilai care sapa dupa asa zisul aur?


Sâmbătă, 31 martie 2012 - 03:35  

nicughinescu
nicughinescu..
Caraba
 
2
Acum doua saptamani am vizitat Cetatea Histria. Nu am stiut de existenta si nici de semnificatia tu-
mulilor. Aflu si invat multe din articolele tale. Te felicit pentru munca pe care o depui pentru pregatirea si redactarea articolelor tale.
Intrebare: Ganditorul de la Hamangia a fost descoperit intr-un tumul?


Sâmbătă, 31 martie 2012 - 11:25  

gigicepoiu
gigicepoiu
Coarda
 
3
@snowbest_of: din nefericire multi dintre tumuli au fost deranjati cel putin o data, adesea ei fiind pradati chiar in perioada de inaltare a lor, fapte ce ne duc cu gandul jefuirea de catre hoti a piramidelor egiptene si a altor edificii de pe acolo.
Din cate am inteles eu, astazi tumulii sunt in evidenta mezeielor judetene de arheologie, astfel ca traseul autostrazii A2 a fost modificat cel putin o data, pentru a evita deteriorarea unor situri imporante de pe malul sudic al Canalului Dunare-Marea Neagra.
De comori ascunse in tumuli nu cred ca poate fi vorba.

@nicughinescu: in legatura cu ,,Ganditorul de la Hamangia” am picat si eu in plasa unei denumiri defectuase. Sa ne lamurim.
Hamangia este vechea denumire a localitatii Baia. De la acest nume turcesc vine numele ,,culturii Hamangia”.
Statueta in discutie se numeste corect ,,Ganditorul de Hamangia”. Ea apartine culturii Hamangia, dar a fost descoperita pe Dealul Sofia de langa Cernavoda, in anul 1956, cand se incepuse prima tentativa a lui Gheorghiu-Dej de a construi Canalul Dunare-Marea Neagra.
Deci Ganditorul de Hamangia nu a fost descoperit intr-un tumul de Jamnaja, statueta fiind datata 4000-3500 i.Hr, deci anterior perioadei ridicarii tumulilor.
Ne mai intalnim noi in vreo tura a lui dragois si mai discutam...


Sâmbătă, 31 martie 2012 - 17:09  

soringalati
soringalati

 
4
multumim d-l cepoiu pentru efortul de a posta un asa jurnal/articol/documentar!
minunata poveste si tot atat de educativa cat un semestru de istorie de clasa a 12-a.
toata stima!


Sâmbătă, 31 martie 2012 - 18:42  

nicughinescu
nicughinescu..
Caraba
 
5
Multumesc pentru raspuns. Sper sa ne revedem.


Sâmbătă, 31 martie 2012 - 18:48  

zentai
zentai
Busola
 
6
Salut Gigi!
Recunosc ca sunt f.incitante articolelele tale, mai ales, probabil, ca-mi starnesc nostalgii..perioada cand imi placea foarte mult istoria.

O lunga perioada de timp,de pe la sfarsitul neoliticului pana pe la sfarsitul epocii bronzului (adica cam cand incepea cristalizarea populatiilor/triburilor dacice) au existat mereu populatii care isi ingropau mortii in pozitia "chirtita", adica foetala, pozitie explicata ca erau legati in aceasta pozitie din teama supersititioasa ca mortii ar mai putea veni printre cei vii...

Ocrul simboliza, intr-adevar ,sangele, in ritualuri funerare explicate religios de Ioan Petru Culianu, Mircea Eliade.

Dealtfel, toata mitologia romaneasca, cu explicatii privind un comportament care azi ni s-ar parea cu totul bizar e descrisa intr-una din cartile dupa care inca tanjesc s-o aflu in vreun anticariat, fiind vorba despre "Mitologia romaneasca"a lui Romulus Vulcanescu.Merge si "Dacia preistorica" a lui Nicolae Densusianu.

Ceramica mai grosolana din epoca bronzului se explica prin alogenizarea teritoriului cu populatii nomade de crescatori de vite care treptat au asimiliat pe autohtoni.Pana sa apara dacii in nistorie au mai trecut vreo 400- 600 de ani!

Dar felicitari!
Iti admir sincer calitatea scrierilor si demersul tau (din cate am inteles din "context"-ul carpati.org tin minte ca esti inginer de constructii navale) cultural care este de apeciat prin onesitatea demersului (caci nu se "aude"pe fundal vreo "dogma" politica).


Luni, 2 aprilie 2012 - 14:09  

gigicepoiu
gigicepoiu
Coarda
 
7
Articolul urmareste sa lamureasca o curiozitate simpla, care te incearca atunci cand strabati Dobrogea: ce-o fi in musuroaiele astea?
O lucrare mai atenta ar fi trebuit sa contina referiri la descoperiri importante, cum ar fi cele de la ,,Complexul funerar tumular de la Movila Documaci"-Mangalia,
,,Mormantul cu papirus de la Callatis"-Mangalia,
,,Tumulul T3 de la Medgidia",
,,Tumulul de la Crangul lui Bot_-Prahova
si multe altele, pe care cel interesat, tot din curiozitate, le poate afla printr-un simlpu clic.

@zentai: despre viata, opera si mai ales destinul tragic al lui Ioan Petru Culianu am aflat si eu de curand dintr-un documentar in serial marca TVR-Cultural.


Luni, 2 aprilie 2012 - 17:28  

zentai
zentai
Busola
 
8
Doar ai avut ghinion sa afli abia acum...Ioan Petru Culianu a fost asistentul lui Mircea Eliade la catedra de istoria si filosofia religiilor din State ( nu mai stiu exact orasul si nici sa zic o prostie nu sunt in chef).

Am vizitat si eu Dobrogea, in doua veri consecutiv, in care m-am perindat pe la toate cetatile grecesti (cea mai ramas din ele, in Constanta, dupa cum stii, doar un zid intr-un parc) si Histria m-a fascinat,la fel si basilica din asezarea cu acelasi nume de la Tropaeum Traiani,precum si toata zona!

Dar articolul tau depaseste cu mult marja mea de interes de atunci.Cred ca ar trebui sa reiau periplul pe acolo...Carpati.org

Felicitari, inca odata!


Luni, 2 aprilie 2012 - 17:45  

jhony
jhony
Busola
 
9
Un articol foarte bun. Am descoperit multe lucruri din istoria Dobrogei in acest material. Despre tumuli, stiam ca exista si atat. Asteptam si alte articole! Istoria si arheologia este o stiinta care ma atrage.


Sâmbătă, 7 aprilie 2012 - 21:03  

catalinlamunte
catalinlamun..
Caraba
 
10
Un nou articol interesant și fascinant din tărâmul plin de secetă și stânci, cu sate ascunse parcă sub pământ, o regiune ce s-a populat și s-a pustiit de-a lungul secolelor, de parcă ar fi fost un loc al nimănui: Dobrogea.
Felicitări!


Luni, 9 aprilie 2012 - 19:11  

watzmann
watzmann

 
11
@gigicepoiu

Trebuie menționat că și cultura Hamangia repezintă, oricât de mult am vrea să credem altfel, tot o "cultură de import". Statuete asemănătoare "Gânditorului" fiind descoperite în întreaga zonă a Anatoliei, de unde se pare veneau și purtătorii culturii Hamangia. Desigur au existat influențe ale culturilor locale însă fondul culturii Hamangia este unul alogen.

În ceea ce privește unii tumuli de 50 m, cu o morfologie inedită, există posibilitatea ca aceștia să fie defapt "așezări de tip tell".

Cât despre rolul în sine al tumulilor este clar că ei au fost ridicați pentru înhumarea unor căpetenii, ci nu ca necropolă pentru întreaga comunitate. Este drept însă că în timp s-au practicat înmormântări secundare în mulți dintre tumuli aceștia devenind, contrar scopului lor inițial, un fel de "necropolă".

Felicitări pentru un articol bine documentat și scris.

@zentai

Analogiile etnografice indică mai degrabă faptul că înmormântările în poziție chircită se făceau tocmai pentru că cei vii credeau că defunctul va reveni la viață sau își va continua existența într-o altă lume. Acest ciclu al vieții începând în pântecul mamei și terminându-se în pântecul "mamei pământ", de unde urma să înceapă un nou ciclu.


Miercuri, 25 aprilie 2012 - 14:04  


 




Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu

 
0,0726 secunde

The lyrics that count | GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante | Getamovie.org | Searchromania.net
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com | Patentsmania.com | Getacd.es | Design
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2014) www.carpati.org