Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Doneaza

Calendar

Mai 2019
LMMJVSD
12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031

Iunie 2019
LMMJVSD
12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930

Online

Vremea
Varful Piatra Arsa
Muntii Bihor-Vladeasa

Reduceri

Voluntar in Carpati - 2016

Homepage

Lista de discutii

Toponimia munților Buzăului


     „Toponimia este o adevărată istorie a unui popor” – Iorgu Iordan


     Munții Buzăului sunt situați in Carpații de Curbură, având infățișarea unor munți cu altitudini mici si mijlocii, alcătuiți din culmi largi, rotunjite sau înguste, separate de văi transversale sau depresiuni cu văi cu șesuri extinse.

     Denumirea munților Buzăului derivă de la numele râului care îi traversează.Prima consemnare a denumirii „Buzău” datează din secolul al IV-lea, era noastră, într-o scrisoare grecească destinată să informeze biserica din Capadocia (Asia Mică) despre înecarea predicatorului creștin Sava „Gotul” în apele Buzăului de către oamenii lui Atarid la 12 aprilie 372.

     Istoricul Vasile Pîrvan consideră termenul „o persistență” a formei tracice, identificând ca temă onomasticul trac „Buzes” la care se adaugă sufixul –eu.Frecvent, în însemnările din antichitate acest râu apare cu numele de Mousaios.

     Grigore Posea susține originea slavă a acestui nume din cuvântul „boza” (în traducere – tulbure), fapt susținut de apele încărcate cu aluviuni ale râului.Iorgu Iordan susține că numele acestui râu vine de la o plantă urât mirositoare „boz”, râul traversând o zonă de bozuri.

     Numele masivului Penteleu ar putea deriva de la pronunția grecească a cifrei cinci – „pente”, știut fiind faptul că din vârf se desprind cinci culmi muntoase: Cernatu, Miclăușul, Piciorul Caprei, Viforâtul și Zănoaga.Nicolae Iorga avea explicația prin derivare de la numele Pantelimon, transformat in Pentelei, Pintilie, Penteleu.


/toponimie/penteleu.jpg


     Azi, ca regionalisme, găsim penteleu: un băț cu care se bate laptele pentru a se alege untul și, coastă înclinată și netedă pe care se coboară oile la strungă.

     Alte toponime din zona Penteleului au fost determinate de caracteristici ale naturii: Fulgeriș, Șapte Izvoare, Păltiniș, Viforâtul, Podu Calului, iar bogăția cinegetică ar fi influențat denumiri ca pârâul Porcului, Piciorul Caprei, izvorul Boului.


 /toponimie/harta_penteleu.jpg


     Denumirea munților Siriului, ar proveni, conform unui articol apărut în anul 1984 scris de Mircea Groza și Florin Olteanu, de la steaua Sirius, care a jucat un rol important în măsurătorile astronomice și astrologice ale geto-dacilor.În sistemul de proiecție cartografică vechi, steaua Sirius era folosită ca punct de orientare din acest vârf.Se spune că și azi se vede din acest loc steaua Sirius.După alte păreri, denumirea ar proveni de la zeița vedică a belșugului – Sihiri.

     Numele „Gura Teghii” vine de la numele satului de reședință , așezat la confluența pârâului Tega cu râul Bâsca Rozilei (explicația denumirii de „bâscă” este oferită de dicționarul limbii române 1913 și anume – lână de oaie tunsă).Toponimul Tega este considerat într-un articol scris de Gavril Fulgeriș a fi de origine dacă, cu sensul de râpă.


/toponimie/gura_teghii.jpg


     Numele „Nehoiu” ar proveni după filologul Corneliu Ștefan din limba latină – Montes Nevium (Munții de Nea Neoi).Acest termen latin este amintit într-o scrisoare a prelatului roman Honoriu (anul 1223), scrisoare în care este descrisă pătrunderea cavalerilor teutoni prin trecătorile Carpaților din Terra Borza (Țara Bârsei) spre Terra Boza (Țara Buzăului).Aurel Lecca consemnează existența pe aceste meleaguri a unor grupări de tătari numiți de cei din zonă ”nohai” (în traducere – primele familii), denumire tranformată ulterior în Nehoi-Nehoiu.O altă variantă ar fi din limba germană – ”neue heu” (fân proaspăt), denumire auzită la cavalerii teutoni care, coborând din Țara Bârsei, s-au așezat în zonă, unde au găsit fân proaspăt cosit.


/toponimie/resize_of_nehoiu.jpg


     Numele „Pătârlagele” provine de la prezența cavalerilor teutoni care au trecut Carpații între 1211-1225 cu ocazia războaielor purtate cu cumanii.Cavalerii teutoni se pare că au avut aici o tabără (loc de popas) condusă de un anume Peter și de aici numele Peterlager (tabăra lui Peter).

     Pentru „Bisoca” avem o variantă de „Bis-ocă” (două ocale) care este explicată din obligația pe care o aveau locuitorii prin anii 1775-1800 față de împuterniciții domnilor fanarioți de a achita două (bis) ocale de lână pentru a avea libertatea de pășunare a vitelor.Totuși, se opteaza mai mult pentru cuvântul slav „Visockii” (în traducere – înalt).

     Lopătari – Documentele istorice menționează că activitatea de bază a întregii așezări era confecționarea lopeților din lemn pentru nevoile curții domnești de la Vintilă-Vodă și ale mănăstirilor din apropiere.

     Mânzălești – Toponimul vine de la „mânzală”, o cocă obținută prin fierberea tărâței de grâu cu nalbă, cu care se mânjeau firele de la țesături pentru a se păstra moi, iar pânza sa fie bătută.

     Arbănași – În limba românească veche, arbănaș însemna albanez, de unde și concluzia că denumirea arată locul unde cândva au trăit albanezi.

     Chiojdu – Numele localității ar proveni de la termenul unguresc „kovesd” (în traducere – piatră), opinie împărtășită de istoricul Constantin C.Giurescu.


/toponimie/resize_of_1.jpg


      Alte denumiri:


Crasna: crasnă – frumusețe, jug pentru o singură vită, sapă ascuțită la vârf pentru pământ tare;

Găvanu: găvan – strachină din lemn, polonic;

Fișici: fișic – cartuș, glonț;

Runcu: runc – loc despădurit folosit ca pășune sau pentru a fi cultivat;

Târsele: târsă – loc într-o pădure unde s-au tăiat copacii;

Schindufu: schinduf – cimbrișor;

Tămășoiu: tamaș - proptea așezată sub butoi pentru a-l fixa și a-l împiedica să se rostogolească;

Brebu: breb – animal rozător înrudit cu castorul, care a trăit odinioară și în țara noastră;

Tigva: tigvă – craniu, țeastă, bidon, ploscă;

Mreaja: mreajă – plasă de prins pește în ape stătătoare sau cu porțiuni liniștite ale unei ape curgătoare;

Titilău: titilă – creastă, culme, vârf;

Hânsaru: hânsar – ostaș călare fără leafă, în evul mediu, care era răsplătit cu prada luată de la dușmani;

Lunca Jariștei: jariște – pădure arsă (din jar + sufixul – iște);

Lunca Priporului: pripor – adăpost de iarnă pentru oi, făcut din împletitură de nuiele acoperit cu cetină de brad.



     În încheiere, precizez că acest subiect poate fi inepuizabil, orice comentariu sau completare a celui care are răbdarea de a pătrunde semnificația cuvintelor fiind binevenită.





Miercuri, 23 martie 2011 - 23:03 
Afisari: 21,237 


Postari similare:





Comentariile membrilor (8)

edo
edo
Caraba
 
1
Excelent articolul Catalin, frumoasele cuvinte ale lui Iorgu Iordan „Toponimia este o adevărată istorie a unui popor" sunt aplicabile in mare masura neamului romanesc, care a supravietuit in primul rand in fata numeroaselor valuri de migratori prin limba vorbita. As vrea sa mai adaug si eu cateva cautari personale la efortul tau de cercetare a toponimiei buzoiene:
- Mălâia: similar cu aromânul mălâia - pașune, ierbărie
- Urlatoare (Valea Urlatorilor) - apa zgomotoasa
- Zanoaga (slavona zanoga) - loc dosit intre dealuri si munti
Daca ne mutam putin mai spre nord, in o alta vatra veche de istorie romaneasca - Tara Vrancei, numarul toponimelor creste:
- Lepșa – frumos; frumusete
- Nărujă – loc acoperit cu mesteceni
- Șușița – sec; arid; parau care seaca vara
- Zǎbalǎ – apa curgatoare repede, zgomotoasa
- Zboinǎ – pisc de munte, varf, etc.
Dar asta e deja subiectul unui posibil alt articol Carpati.org


Joi, 24 martie 2011 - 01:13  

doina68
doina68
Coarda
 
2
Interesante atat articolul cat si completarile lui Edi.

Studiul etimologiei unor cuvinte ce desemneaza nume , multe cu renume, va fi de interes mereu pentru filologi si-i va fascina pe toti cei care vor a cunoaste izvoarele dulcelui grai romanesc.


Joi, 24 martie 2011 - 10:44  

naycool
naycool
Busola
 
3
Pai ce facem edi? Ai prins cumva gustul Vrancei... Te-am molipsit Carpati.org
Foarte interesant articolul cat si completarile... nu le stiam.


Vineri, 25 martie 2011 - 00:57  

edo
edo
Caraba
 
4
Ai dreptate Luciane, Vrancea asta are atatea taine si ascunzisuri, incat e greu sa nu te molipseasca Carpati.org


Luni, 28 martie 2011 - 14:05  

gigicepoiu
gigicepoiu
Coarda
 
5
Îmi place numele satului de langa Bozioru: Văvălucile...


Luni, 4 aprilie 2011 - 16:40  

oleg
oleg
Coarda
 
6
Foarte interesant articolul. informatii inedite si interesante. Felicitari Catalin.Carpati.org
Iar tricoul iti sat impecabilCarpati.org


Joi, 7 aprilie 2011 - 23:00  

ioanstoenica
ioanstoenica..
Coarda
 
7
Mereu m-am intrebat de unde vin unele denumiri de localitati sau de munti (nu neaparat din zona Buzaului) si e interesant sa vezi ca ele au la baza niste lucruri logice - nu sunt chiar date ”tragand biletele din caciula” (cum am inteles ca au fost denumite unele zone prin Bucegi).

Mi-a placut articolul si pentru ca vorbeste despre zone de care am prins si eu drag, pe care le-am colindat sau am ajuns sa-mi doresc sa le colind cat mai mult.


Marți, 12 aprilie 2011 - 18:25  

catalinlamunte
catalinlamun..
Caraba
 
8
Va multumesc tuturor pentru aprecieri!
Subiectul fiind unul inepuizabil, oricand pot aparea si alte pareri despre zonele mentionate.


Marți, 12 aprilie 2011 - 19:40  


 




Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu

 
0,0579 secunde

GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2019) www.carpati.org