Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Doneaza

Calendar

Iulie 2019
LMMJVSD
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
293031

August 2019
LMMJVSD
1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031

Online

Vremea
Varful Furnica
Muntii Bucegi

Reduceri

Voluntar in Carpati - 2016

Homepage

Lista de discutii

Schita unui traseu alpin si topurile in escalada

Articolul nr 2 din Seria de Articole dedicate alpinimsului, inceputa cu cel din luna august cu  "Alpinismul, introducere si explicatii"




 Schita unui traseu alpin si topurile in escalada



Asa cum am scris intr-un comentariu de la primul articol din seria Alpinism-Alpinismul-introducere si explicatii

(http://www.carpati.org/articol/alpinismul-introducere_si_explicatii/562/) si la sugestia lui bohi13, acest al doilea articol il dedic schitelor traseelor alpine. In primul articol le-am inclus in echipament caci in opinia mea, mai ales intr-un traseu nou in care intram o schita sau o descriere sunt indispensabile. Ne ajuta sa ne formam o impresie generala asupra rutei si sa ne dam seama inca de acasa daca este pe masura capacitatilor noastre sau depaseste gradul nostru de experienta.


 Alpinismul clasic


In cazul unui traseu alpin clasic (o muchie, o brana, o vale de abrupt) unde dificultatile nu sunt deosebite si care se parcurg in general in bocanci schita este sumara, si se refera mai mult la situatia de ansamblu si la varfurile/crestele/si alte repere inconjuratoare pentru a ne ajuta la o mai buna repozitionare in spatiu.

Carpati.org

O schita pt Vf Picatura (doar varful este 2B, toata creasta Picaturii este 3A), din W. Kargel, Trasee Alpine in Carpati)

Pentru a ne forma o impresie despre dificultate este mult mai folositoare descrierea, care din fericire este mult mai cuprinzatoare decat descrierile aferente rutelor de o dificultate similara din Alpi.


Astfel pentru Bucegi si Piatra Craiului va puteti apleca cu incredere spre Monografiile lui E.Cristea unde veti gasi timpi destul de relativi de parcurgere de genul 3-5 h dar si multe informatii folositoare legate de acces (unele intrari cu tot cu descriere in mana sunt greu de dibuit), diferenta de nivel de acoperit (printre randuri scrie si asta) si mai ales numarul aproximativ si o scurta caracterizare a obstacolelor-in general saritori. Vom afla cat de inalte sunt,daca au sau nu fereastra sus (unele insa au colmatat de-a lungul timpului), daca sunt sau nu surplombate, si mai ales daca se pot ocoli sau trebuie trecute direct. Sunt din start informatii pretioase care ne scutesc de mult orbecait pe un teren nou.


Apoi nu uitat cotatia de ansamblu.In general dupa 3A numai avem de a face cu trasee clasice. Uzuale sunt 1A, 1B si eventual cateva 2A. Astfel daca aveti la activ cateva trasee de 1A ar trebui ca ruta sa mearga. Pentru primele incercari insa e bine sa porniti cu cineva care cunoaste terenul de joaca si in care aveti incredere caci poate fi nevoie de asigurari in anumite puncte si nu are rost sa riscati inutil.



Alpinismul tehnic




Aici situatia este total alta. Deja nu ne mai intereseaza foarte mult locurile si situatia de ansamblu, pentru ca totul se intampla intr-un perete clar localizat prin insasi accesul la traseu. Poate doar ca si localizare intre mai multe trasee din acelasi perete...

Carpati.org http://www.rifugiodalmazzi.com/vies_f.html


Deja traseul in sine ,lungime dupa lungime este mult mai important, mai ales ca aici obstacolele sunt variate (hornuri, surplombe, tavane, placa spalata) de diverse grade, etc. In plus in acelasi perete se afla in general mai multe trasee care se pot intersecta si este benefica o schitare generala a liniei traseului.


O alta informatie de baza este amplasarea regruparilor care trebuie sa stim daca sunt sau nu aeriene, se executa pe brane, sau inaintea unui pas tare.


Exista multe schite de trasee atat in literatura cat si pe internet insa intre cele 2 surse exista uneori diferente de cotatie care vin din conceptia catararii la momentul respectiv. Comparati va rog cotatiile din Fisura Albastra, varianta lui Kargel cu cele de pe www.costila.go.ro

Carpati.org

Varianta lui Kargel din Trasee Alpine in Carpati


Carpati.org
O schita actualizata de pe www.costila.go.ro



De exemplu pasajul “La Tendor” este cotat cu VI la Kargel si cu 7- in realitate, la fel lungimea dinaintea de Marea Traversare are neoncordante …Acestea vin si din faptul ca in acea perioada parea ceva normal sa folosesti pitoanele pentru inaintare, prea putini avand pretentia sa urce la rotpunkt un traseu. Folosirea pitoanelor insa evident scade dificultatea unui traseu de aici supriza pe care o puteti avea cand intrati intr-un traseu in baza unei schite mai vechi si gasiti pasaje mai grele decat va asteptati.... De asemenea aceasta folosire a catararii artificale in anii ‘70-’80 se observa si din faptul ca in schita lui Kargel toate pasajele grele sunt cotate direct la artificial, cu folosirea scaritelor (V sau VI cu A1) pe cand in schitele recente primeaza cotatia la liber, fiind precizata suplimentar posibilitatea de a folosi scaritele. Este deci priomrdial sa stim sa adaptam o schita mai veche la momentul actual, caci din pacate aduceri la zi a traseelor si publicari ale unor schite revizuite s-au facut sporadic si la indemana sunt tot sistematizarile clasicilor....


Deci ne vom uita cu atentie la fiecare pasaj daca alaturi de gradul la escalada este trecuta si o cotatie de artificial, (in general scarite) rar veti vedea un A0 (folosirea pitoanelor pentru inaintare) pentru ca asa cum am mai spus era de la sine inteles.


Un alt aspect care nu concorda este numarul de lungimi de coarda. Fisura Albastra (varianta lui Emilian Cristea) este infricosatoare psihologic la prima vedere si prin numarul de lungimi de coarda: 17 l.c, pe cand acum ea se parcurge in jumatate din acestea, cam 9 l.c. Pe atunci lungimile erau de 25-30 de m, caci se mergea cu corzi de 40 de m, acum se folosesc corzi si semicorzi de 60 m, care permit sa legam doua lungimi vechi intr-una singura.Evident disanta e constanta, insa este efectul lui 99 lei fata de 100...suna altfel 9 fata de 17....:)


Odata ce ne-am hotarat ca putem incerca traseul (ca si grad si lungimi de coarda ne convin) trecem la identificarea obstacolelor. Este bine de stiut daca cel mai greu pas al traseului este la inceput sau la sfarsit cand deja suntem obositi...e o mare diferenta intre cum treci un pasaj cand esti odihnit si cum il percepi cand deja s-au scurs ceva lungimi de coarda sub tine. A doua intrebare, pasajele grele sunt sustinute, in fiecare lungime avem cate un pas la limita a ceea ce putem noi catara sau este un singur pas tare in traseu, restul traseului nepunand probleme?


Si in final trebuie sa vedem din schita daca linia traseului este clara, vizibila sau greu de dibuit si mai ales ce obstacole ne asteapta in fiecare lungime. Surplombe, tavane , hornuri etc. Sa zicem ca fiecare avem preferintele noastre si de exemplu eu stiu ca prefer fetele spalata si detest surplombele.


In general se folosesc simboluri unice pt descrierea unui traseu si schitarea lui, mai jos, cele prezentate de M.Vasile in cartea "Turism si alpinism in Cheile Turzii, Ed Sport-Turism" care este similara cu cea a lui W.Kargel din Trasee Alpine in CarpatiCarpati.org


Mai nou se recomanda folosirea simolurilor UIAA, lista fiind pusa a dispozitia alpinistilor pe site-ul UIAA http://www.theuiaa.org/guidebook_standards.html:

Carpati.org

 Cheminey=horn, Chockstone=bloc incastrat, culoir=culoar, rock wall=fata spalata, dihedral=diedru, crack=fisura, simbolul fara nume era river=rau/parau, ramp=brana (in general cu sens ascendent), arete=muchie, ledge=brana (orizontala), shoulder=umar, overhang=surplomba, corniche=cornisa, roof=tavan, niche=grota, snow/firn/ice=zapada/firn/gheata, rock=pietre, grass=iarba, tree=copac, pillar=clepsidra, bolt=ancora, crux-pitch=pasul cheie, fixed rope=coarda fixa, belay-regrupare , portaledge=bivuac, rappel anchor=ancora de rapel, pedulum=pendul, visible route= ruta vizibila, hidden route= ruta ascunsa; variation=varianta


APLICATIE PRACTICA


Modul de citire a unei schite de traseu alpin, tehnic- Creasta lui Mihai Bors , din Cheile Turzii

Carpati.org

 M.Vasile in cartea "Turism si alpinism in Cheile Turzii, Ed Sport-Turism"


Informatii: grad 4A scris explicit

          Dintre pasii traseului cel mai greu pare un IV+  sau un III+ cu A1....asta ar vrea sa insemne: Cum cartea e din anii 70-80, corect ar fi acum un IV+ cu A0 deci la liber cam V+. Un III+ cu A1 face tot cam atat. Deci ca sa nu am surprize ar trebui sa fiu capabila sa catar cel putin un V+. Pot? Da, deci mergem mai departe. In plus sunt situati la inceputul traseului (pe primele 2 lc) ceea ce imi da incredere.

Numarul de lungimi de coarda: 6 l.c  -scrise explicit. Din schita….vad ca avem prima lungime de 40, a doua de 35, insa urmatoarele doua (30+25) le pot lega. Apoi 35 de m ii voi parcurge pentru ca ultima desi are 10 m verticali, urmatorii 35 sunt in traversae. Deci teoretic ar merge cu 2 semicorzi de 60 m sa dau traseul in doar 5 lungimi.

Analiza schitei in detaliu ne arata ca traseul este vizibil pe tot parcursul lui.

 Lungimea 1: Contine un pas dificil, si in plus pe un capat de tavan...un 5+ de surplomba deci greu dupa standardul meu la care sper sa pot folosi scaritele daca e cazul. Incepe cu depasirea a doua fisuri paralele dupa care ne orientam stanga, pentru a ocoli tavanul, angajandu-ne pe o brana oblica pe sub o surplomba. La capatul ocolului trebuie sa depasim insa un capat de tavan cu pasul cheie.Apoi fara probleme revenim spre dreapta si urcam spre regrupare. Fiind in zig-zag prefer sa folosesc bucle express mai lungi ca sa vina coarda mai usor.

 Lungimea 2: Contine al doilea pas greu, un III+ de placa probabil spalata caci altfel nu erau specificate scaritele...La liber probabil iarasi un V+.Acesta pare singurul obstacol demn de mentionat din aceasta lungime, deci in rest ma astept sa mearga. Regruparea langa o surplomba in dreapta.

Lungimea 3: Este bogata in obstacole: Contine o fisura pe care este un pas de scarite necotat,  un diedru, si in final o alta surplomba...Am retineri pentru ca nu au cotat deloc aceasta lungime.

 Lungimea 4: Deja ca si grad traseul se domoleste e un IV- probabil cu A0 in dulcele stil clasic deci un IV+ dar este interesant si variat prin obstacole. In dreapta domina un tavan care insa nu ne afecteaza, deci primul lucru vom trece un horn, apoi o surplomba si un nou horn, undeva in zona ultimelor doua obstacole fiind pasul lungimii. Regruparea 3 (dupa socoteala cu corzi de 60 m) este confortabila pe o brana de iarba, deci am ales bine     


Lungimea 5: este dominata de un nou horn care se ocoleste ori pe stanga ori pe dreapta...ramane de vazut la fata locului pe unde este mai tentant. Pas de III probabil cu A0 deci un IV la liber.

Lungimea 6: De la regrupare 10 m verticali dupa care trebuie sa efectuam spre dreapta o traversare elementara cu pasi de II maxim III,lunga de 35 de m. Voi pune si aici expressuri mai lungi ca sa imi vina coarda usor. Iesirea....printr-un horn care probabil este elementar caci nu este nimic specificat.... Cam astea sunt informatiile cu care plec la drum, acum pentru cate dintre ele ma voi fi inselat ramane sa vad pe traseu, asta e partea de aventura. Oricum este mult mai mult decat nimic, sunt informatii pretioase, la care probabil o sa fac apel si de-a lungul traseului. O privire pe schita in regrupare pentru lugimea ce va urma este binevenita.

Topourile in traseele de escalada


Carpati.org

http://calanques-escalade.chez-alice.fr/topos.html


Pentru traseele de escalada, ele avand o singura lungime, nu este nevoie de mai mult de o singura cotatie, respectiv pasul cel mai greu al traseului. Oricum in general se poate parcurge cu ochii mintii de jos si se vede daca este top amenajat (2 ancore, unite cu lant) sau trebuie sa luam cu noi si materialele necesare. Mai important este sa stim localizarea exacta a traseului pe care vrem sa il incercam caci pe o suprafata mica pot sa fie inghesuite foarte multe linii de pitoane. Decent este sa se faca o schita fara pretentii artistice in care sa se reprezinte in ordine traseele, la care sa se ataseze numele si gradul fiecaruia. Astfel vom putea confrunta materialul nostru cu peretele si vom putea alege usor traseul dorit. Nu pot incheia decat cu un apel la actiune, mai ales in ceea ce priveste traseele de cotatii mai mici in care ar vrea sa intre cei care incearca sa deprinda tainele catararii. Aduceti informatii noi despre traseele parcurse, pentru cele fara nici un rand scris, incropiti o descriere si o schita pe baza traseului parcurs, ele vor prinde bine celor care vor veni dup voi....Pentru traseele de referinta exista surse foarte bine puse la punct dar inceputurile sunt intotdeauna mai grele, stiti si voi asta .



Duminică, 5 octombrie 2008 - 15:23 
Afisari: 9,519 


Postari similare:





Comentariile membrilor (27)

gabicolea
gabicolea
Caraba
 
1
Bravo, Mike! Felicitari!
Ce ai sintetizat tu aici mi-a luat cam 1 an de cautari pe net si pe aiurea pentru a intelege.
Poate mai trebuie adaugata cotatia de artificial:
A0 - se inainteaza folosind pitoanele din perete
A1 - se inainteaza folosind scarite
de la A2 incolo nici eu nu stiu ... Carpati.org ... si nici nu am vazut pe la noi
Respect pentru munca pe care ai depus-o si sper ca cei care vor beneficia de aceste informatii sa aprecieze asa cum trebuie.
Zile senine
Gabi


Luni, 6 octombrie 2008 - 09:55  

mike
mike
Rucsac
 
2
Gabi, cotatiile sunt explicate pe indelete, de la A0 la A6 in celalalt articol, primul din serie la care fac trimitere la inceput:

www.carpati.org/articol/alpinismul-introducere_si_explicatii/562/

la cap 5 : cotatii in diverse sisteme.

Nici la mine informatiile nu au venit atat de usor,s-au asezat si s-au organizat in timp, oricum sper sa fie cat mai exacte si folositoare mai ales celor care au nevoie de explicatii in domeniul acesta vast al alpinismului.


Luni, 6 octombrie 2008 - 11:42  

felicia
felicia
Coarda
 
3
Felicitari Mike...
Acum inteleg mai bine treburile Carpati.org


Luni, 6 octombrie 2008 - 12:52  

nenea_sebu
nenea_sebu

 
4
Salut. Multumim pt articol Mike. As avea ceva de adaugat. Diferenta dintre gradele din schitele actuale si cele de pe vremea comunismului din Kargel, Cristea si alte carti cu schite, apare mai putin din cauza ca ei treceau artificial pasii, ci mai mult deoarece ei nu foloseau scara extinsa UIAA care e de la 1 la 11, ci o scara mai "ingusta" doar pana la gradul 6. Desi carte ghid "Bucegii- Dumetie, alpinism, schi" a lui Kargel, este aparuta la inceputul anilor 90(daca nu ma inseala memoria) ea este scrisa tot in maniera de trista amintire cu scara ingustata. La fel si nou aparuta carte a Dlui Eugen Seracin," Omul, muntele si alpinismul", unde ba chiar mai mult se face greseale pe care n-o inteleg de a da grade de ansamblu lungimilor de genul 3A lungimea 1, 6A lungimea 2. Nu contest, capacitatile acestor oameni, de a vorbi despre alpinism, ba chiar le multumesc ca au facut-o. Doar ca exista acest impediment al gradelor exprimate intr-o maniera gresita. Gradul 4 schita din Kargel trebuie citit ca 5 sau 5+ in ziua de astazi, si gradul 6 de atunci e cam 7 poate 7+ astazi. Oricum din observatiile personale, multe schite descriptive cred ca sunt facut din memorie la multi ani dupa ascensiune deoarce nu prea corespund linei sau gradelor traseului. Chiar si asa sunt foarte utile.


Luni, 6 octombrie 2008 - 15:57  

gabicolea
gabicolea
Caraba
 
5
cer scuze, mike ... nu mi-am amintit acest detaliu cand am citit acest articol
zile senine


Luni, 6 octombrie 2008 - 16:27  

mihai_fl
mihai_fl
Caraba
 
6
Util articol. Felicitari.


Luni, 6 octombrie 2008 - 17:18  

mike
mike
Rucsac
 
7
@nenea_sebu....f adevarate remarcile si sunt intru-totul de acord...asa este, scara era limitata pana la 6 si de aceea la pasajele mai usoare trebuia lasat loc de mai mult....
Intr-adevar am mers cu schitele lui Kargel in Crai si Cristea, pe traseele din Padina Popii si iti jur ca oamenii aia nu le-au parcurs, ci sunt culese de la unii sau de la altii...dar fara ele, ar fi si mai greu d-asta le apreciem efortul cu siguranta, insa spun dar sa analizam bine o schita "clasica" si sa o evaluam corect....


Luni, 6 octombrie 2008 - 21:32  

anja
anja

 
8
acu' 20 min. am aflat ca maine sunt de servici asa ca le-am facut vant caietelor de pe masa si am zis ia sa fac ce-mi place Carpati.org.....prin urmare am citit amandoua articolele (si cel de luna trecuta) si mi-a venit o idee: ce fain ar fi sa se organizeze si "Escalade de initiere" Carpati.orgCarpati.orgCarpati.org.............


Marți, 7 octombrie 2008 - 20:18  

nenea_sebu
nenea_sebu

 
9
Salut. Anja e o idee buna si nu prea, dupa parerea mea, cea a escaladelor de initiere. Niste escalade cu un incepator nu pot fi efectuate decat in mansa. Si nu inveti prea multe, in afara de cateva chestii elementare, gen cum sa te misti(miscari de baza), si poate cateva noduri. Daca vrei sa inveti cu adevarat, incat sa poti ajunge sa faci singur chestia asta, trebuie ori sa discuti cu o cunostinta care stie bine, si vrea sa te ia cu ea in trasee, sa te invete, ori sa vorbesti cu un instructor. Escaladele de intiere ar fi totusi bune, pentru cei care vor sa vada cam despre ce e in mare parte vorba, in caz ca se simt atrasi de escalada/alpinism, sa-si faca o idee generala, daca au curajul necesar, cam cat de comfortabil se simt pe stanca, la nivel de inceput. Diferenta dintre instructor si cel despre care crezi ca stie despre ce e vorba la catarat si te-ar putea invata, este ca instructorul are un bagaj de cunostinte "aprobat" de catre cei care i-au dat diploma, si cunostinte din materii adiacente(navigare, prim ajutor). Totusi persoana cealalta nu poate fi cu nimic mai prejos, decat un instructor, ci poate chiar mai experimentata. In schimb ei pot sa-si insuseasca anumite idei/obiceiuri gresite, fara a sti ca sunt gresite si de a ti le transmite si tie. Mai exista dezavantajul ca aceste persoane nu-ti pot oferi intotdeauna din timpul lor, pentru a te invata. Instructorul este totusi acolo sa-ti arate mai tot, deoarece ii mai dai si bani. Oricum, taberele de initiere iti ofera know-how-ul necesar si aproape deloc experienta. De aceea taberele de initiere fara niste ture asistate pe care sa le faci ulterior nu te ajuta extraordinar de mult.


Marți, 7 octombrie 2008 - 22:11  

gabicolea
gabicolea
Caraba
 
10
@anja:
se organizeaza astfel de tabere ... contacteaza pe marian anghel..sau www.rucksak.ro..chiar acum in oct face asa ceva
zile senine


Miercuri, 8 octombrie 2008 - 11:00  

mike
mike
Rucsac
 
11
@anja....nenea_sebu su gabicolea au dreptate...responsabilitatea e mult mai mare la treburi din astea...si poti vedea daca iti place intr-o tabara de initiere in escalada sau alpinism, facuta de un om abilitat, cu cunostinte recunoscute, care iti pune la dispozitie si materialele de care ai nevoie (casca, ham etc).
EU nu voi organiza niciodata astfel de ture....publice. Sunt prea multe risucuri si prea multe angajamente si nici nu am experienta necesara....Fac alpinism de 1 an si ceva si mai sunt muuuuulte de invatat, cu turismul e alta treba, dupa 7 ani din care ultimii 2 aproape weekend de weekend la munte ma simt cat de cat pregatita si gata sa dau mai departe si sa fac o tura si o echipa sa mearga.


Miercuri, 8 octombrie 2008 - 12:34  

boghi13
boghi13

 
12
Multumim pt articol mike, eu unu cel putin il asteptam cu mare interes Carpati.org
acuma sa vaz numa ce pot pune in practica din el cum ziceai si tu traseele consacrate si bine documentate sunt in general si cele mai grele, cele elementare sunt greu de dibuit, asa eu de ex am ochit o zona in piatra mare (prapastia ursului) unde par a fi ceva trasee accesibile dar informatii despre ele ... cam duc lipsa, sper ca pana la primavara sa fac rost

@anja poate nu ar strica sa incepi si tu alpinismul pornind pur si simplu de la o sala de escalada, sunt destule prin marile orase si in general ai la dispozitie si pe cineva care sa te ajute/instruiasca, pe urma, pe urma acolo gasesti si oameni cu care sa ai incredere sa mergi la stanca (daca nu vrei sa urmezi o scoala de alpinism), eu unul nu am timp de asa ceva de aceea am ales varianta de mai sus, intr-un fel nerecomandata , a se citi si parerile celor de mai sus


Miercuri, 8 octombrie 2008 - 14:04  

mike
mike
Rucsac
 
13
pai www.roclimbing.net, info-topouri, si alegi din lista derulanta piatra mare Carpati.org


Miercuri, 8 octombrie 2008 - 21:26  

anja
anja

 
14
multumesc mult mult pt. sfaturi nenea_sebu, gabicolea, mike si boghi13!!Carpati.org
S-acum pe rand ca asa-i frumos:

pt. nenea_sabu:
exact la aceeasi problema ma gandeam si eu, cum poti stii daca ceea ce stie acel om care te invata este cu adevarat bine...pt. ca fiecare catarator are variantele lui, unul foloseste bulinul altu optu dublu etc.

pt.gabicolea:
multumesc pentru sursa...stiu de taberele acestea dar nu asta cautam ca asa stiu in mare ce si cum ca am urmat si doua scoli salvamontCarpati.org

pt.mike si gabicolea:
cand am zis "escalade de initiere" nu m-am gandit prea mult si cred ca m-a cam luat gura pe dinainteCarpati.org....io am mai fost la catarat de cateva ori pe stanca (mai mult pe panou) da nu pot sa zic ca ma pricep ...si ma gandeam asa cum se fac turele sa se faca intalniri de catarat...cu oameni experimentati si ....cu altii mai putin experimentati, dar care totusi sunt in temaCarpati.org

pt.boghi13:
pai sa spun drept cu sala am inceput si io...adica am fost vreo 2, 3 luni de 2 ori pe saptamana la o sala mititica...si acum ca s-a deschis una noua si ffff tare ma mai duc si pe-acolo....dar totusi stanca ramane stanca si e muuulta mai fain sa fi acolo in natura, sa pleci chiar si pt. 2 zile deacas la o cabana cu prietenii decat sa te duci 3 ore la sala...intr-un fel nu prea e buna inventia asta cu panou da e practica din pacate Carpati.org


Miercuri, 8 octombrie 2008 - 22:44  

mike
mike
Rucsac
 
15
@anja, sunt total de acord ca e muuult mai frumos pe stanca....iti deschide mult mai multe posibilitati esti tu cu limitarile tale pe care incerci sa le depasesti. Eu nu am fost decat o singura luna la panou si mai mult asa ca mergeau toti prietenii mei dar asta nu m-a facut decat sa ma intorc la stanca la cautatul si gasitul prizei cea bune si la atingerea cu ceva milenar


Miercuri, 8 octombrie 2008 - 22:47  

bladerunner
bladerunner

 
16
Schitele cu Fisura Albastra 1 si 2 precum si Diedrul Pupezei, sunt gresite, iar cea cu gradele sunt cam indoielnice. Spun asta deoarece am facut Fisura Albastra directa de 2 ori, varianta Mosului de 4 ori si Diedrul Pupezei de 2 ori.


Joi, 9 octombrie 2008 - 15:45  

mike
mike
Rucsac
 
17
Salut....astea sunt schitele din literatura/de pe net...si tocmai asta am vrut sa subliniez ca nu te poti increde 100% in aceste info ci ca trebuie sa le interpretezi si sa alegi din ele informatiile esentiale, sa le folosesti ca punct de plecare si idee generala.
Totusi daca tot ai parcurs aceste trasee de ce nu incerci sa imbunatatesti schitele existente cu o varianta personala si la zi, gandeste-te cati ar putea beneficia de o descriere actuala etc....


Joi, 9 octombrie 2008 - 23:56  

mihaita_co
mihaita_co

 
18
" Lungimea 2: Contine al doilea pas greu, un III+ de placa probabil spalata caci altfel nu erau specificate scaritele...La liber probabil iarasi un V+."

Nu inteleg!

E V+ la liber si fara scarite
sau
V+ la liber + scarite?


Joi, 16 octombrie 2008 - 17:03  

mike
mike
Rucsac
 
19
Fara scarite e un V+ (la rotpunkt) ....pe descriere e III+ cu A1 deci cu scarite


Joi, 16 octombrie 2008 - 19:55  

mihaita_co
mihaita_co

 
20
Ma temeam de raspunsul asta!
Esti foarte departe de interpretarea corecta a schitei respective. Da nu asta e grav ci faptul ca te-ai apucat sa scrii articole sa-i inveti pe altii intr-un domeniu pe care clar nu-l stapanesti cum trebuie. Cand te apuci sa scrii despre asemenea subiecte iti asumi o responsabilitate pentru ca in alpinism se mai si moare, 90% din greseli, foarte rar din ghinion.

Aplicand invatamintele tale traversarea din "Vigh Tibi", de exemplu, e un amarat de 5+ la rotpunkt. Poate se gasesc unii care chiar o sa te creada.


Vineri, 17 octombrie 2008 - 12:58  

gabicolea
gabicolea
Caraba
 
21
@mihaita_co:
te rog sa ne ajuti si pe noi si sa ne spui cum sa interpretam pasajul respectiv

multumesc


Vineri, 17 octombrie 2008 - 13:05  

mihaita_co
mihaita_co

 
22
Pe scurt:

Sa lamurim ce e cu A-urile.
A0 - ("aka" french free) e atunci cand te ajuti de asigurari sa inaintezi dar prinzand doar cu mana, nu ai nevoie de scarita. Practic e vorba in general de pasaje scurte de artificial unde nu obosesti suficient incat sa ai nevoie si de sprijin la picior, inainte de a ajunge iar pe prize bune de liber.
A1 - artificial usor, cu asigurari solide si usor de plasat, dar ceva mai sustinut astfel incat ai nevoie de sprijin de picior (scarita). In functie de cat esti de antrenat ce pentru unii e A1 pentru tine poate fi A0 sau chiar liber sau invers.
De la A2 incolo vorbim de asigurari din ce in ce mai greu de plasat (mobile de obiciei), risc de cadere din ce in ce mai mare, risc de a nu tine asigurarile in cazul unei caderi etc. Culmineaza cu A6 unde poti folosi asigurarile pentru a inainta dar ele nu te vor tine in cazul unei caderi (un fel de "solo artificial").

Revenind la traseu:
L1 - gradul 4+ e chiar 4+ poate ceva mai mult dar nu e nici pe departe cel mai greu pasaj din traseu.
L2 - incepe cu un pasaj de III si continua cu unul de artificial despre care din schema stim doar ca la liber e cel putin gradul 6, dar poate fi oricat. Practic in Creasta Bors pasul cel mai dificil de liber e undeva pe la gradul 7. Din schite daca nu e scris explicit gradul de liber atunci nu ai nici o sansa sa il deduci exact.
L3 - A1, la fel peste gradul 6, dar cat exact habar nu avem.
L4,5,6 - treaba e clara ca sunt specificate exact gradele.


Vineri, 17 octombrie 2008 - 14:18  

nenea_sebu
nenea_sebu

 
23
Salut. Mihaita_co are dreptate ca atunci cand iti da un pas de artificial nu poti sa-ti dai seama de gradul la liber. Cotarile pe care le-a Mihaita_co pentru artificial, sunt grade de artificial modern. A0 si A1 din artificialul modern, corespund cu gradele din artificialul vremurilor in care au fost facute schitele, sa-i zicem artificialul clasic. Dar in artificialul clasic, nu exista asigurari mobile, si romanii nostri nu foloseau asigurari mobile decat la un nivel foarte rudimentar gen, noduri impanate intr-o fisura. De exemplu traseul "Marele tavan din Galbinele" are gradul de artificial A3(e vorba de clasic desigur), dar nu implica la momentul premierei, folosirea protectiilor mobile, asa cum zice in A3-ul modern. Defapt in traseele clasice de la noi nu exista grad de artificial mai mare de A3. Artificialul pe care l-am numit clasic, implica folosirea scaritelor, si nu a asigurarilor mobile. Deci a nu se confunda A-ul de atunci cu A-ul modern.


Vineri, 17 octombrie 2008 - 21:56  

cipicernat
cipicernat
(admin)

 
24
As spune un lucru pe care poate unii nu il sesizeaza, dar eu din afara fenomenului, mi-l permit.

Eu as zice ca este mai mult decat ok faptul ca Mike incearca sa aduca aceste lamuriri. Site-ul are structura de forum si prin urmare orice greseala care apare in text, poate fi comentata si corectata. Dar nu orice comentariu poate fi considerat o contributie.

Din afara fenomenului - pentru ca m-am legat prea putin in coarda ca sa consider ca macar cochetez cu alpinismul, o sa pun si eu o intrebare, sper sa nu te superi Mihai: nu vrei sa colaborezi cu Mike sau sa scrii separat astfel de articole? Carpati.org te va gazdui cu drag. Nu vreau sa starnesc o polemica, dar mi se parea mai ok sa contribui "pozitiv" decat printr-un comentariu negativ la adresa unui om care stiind mai multe sau mai putine, incearca sa faca ceva.

Din pacate, tocmai acest gen de comentarii "negative" indeparteaza (si stiu exemple concrete) oameni cu mare experienta care nu au chef (si ii inteleg prea bine) sa intre in contre inutile.

O seara buna tuturor,
Ciprian


Vineri, 17 octombrie 2008 - 22:14  

mihaita_co
mihaita_co

 
25
Imi cer scuze daca comentariul meu a parut negativ, nu asta a fost intentia. Va rog sa considerati ideea ignorand exprimarea.
E de admirat ca scrie si sper sa o faca in continuare, indemnam doar la responsabilitate si mai multa documentare.

Multumesc de invitatie, dar mai am si eu de invatat, poate pe viitor.


Vineri, 17 octombrie 2008 - 23:18  

mike
mike
Rucsac
 
26
Salut, poate am gresit interpretand o schita a unui traseu neparcurs, poate trebuia mai degraba sa ma indrept spre ceva din Turnurile Dianei (de la traseul fronta trecand prin fisura cenusie si culminand cu trandafirul negru Carpati.org Carpati.org .

Parcurgerea lor a scos la iveala discrepantele mari dintre literatura montana si realitate si de aici a pornit rationamentul si extrapolarea. Invatam cu totii in permanenta, nu m-au deranjat afirmatiile sau comentariile, problema este ca atat de putini oameni inteleg expresii de genul artificial clasic, artificial modern.

Toti termenii si sunt enorm de multi cer o munca foarte mare pentru a fi sistematizati si explicati. Insa cel mai trist mi se pare ca oamenii nu au timp sa se faca utili, sunt din ce in ce mai putini sa transmita mai departe sau sa se implice...

Si asta nu numai in a scrie articole, a explica, a detalia ci si in a corecta schitele prezente, a le aduce la zi, a incerca descrieri pentru trasee noi de incepatori care exista pe toate drumurile in Romania, dar despre care nu ai informatii si nu stii ce te asteapta, cu ce sa intrii in traseu etc. ABC-ul acolo se face si nimeni nu e dispus sa dea informatii noi sau sa le completeze pe cele existente.


Sâmbătă, 18 octombrie 2008 - 20:26  

vladonne
vladonne
Coarda
 
27
Un articol foarte interesant, multumim Carpati.org


Miercuri, 3 decembrie 2008 - 16:47  


 




Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu

 
0,0725 secunde

GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2019) www.carpati.org