Schita unui traseu alpin si topurile in escalada

Articolul nr 2 din Seria de Articole dedicate alpinimsului, inceputa cu cel din luna august cu  "Alpinismul, introducere si explicatii"

---

 Schita unui traseu alpin si topurile in escalada

Asa cum am scris intr-un comentariu de la primul articol din seria Alpinism-Alpinismul-introducere si explicatii

(http://www.carpati.org/articol/alpinismul-introducere_si_explicatii/562/) si la sugestia lui bohi13, acest al doilea articol il dedic schitelor traseelor alpine. In primul articol le-am inclus in echipament caci in opinia mea, mai ales intr-un traseu nou in care intram o schita sau o descriere sunt indispensabile. Ne ajuta sa ne formam o impresie generala asupra rutei si sa ne dam seama inca de acasa daca este pe masura capacitatilor noastre sau depaseste gradul nostru de experienta.

 Alpinismul clasic

---

In cazul unui traseu alpin clasic (o muchie, o brana, o vale de abrupt) unde dificultatile nu sunt deosebite si care se parcurg in general in bocanci schita este sumara, si se refera mai mult la situatia de ansamblu si la varfurile/crestele/si alte repere inconjuratoare pentru a ne ajuta la o mai buna repozitionare in spatiu.

O schita pt Vf Picatura (doar varful este 2B, toata creasta Picaturii este 3A), din W. Kargel, Trasee Alpine in Carpati)

Pentru a ne forma o impresie despre dificultate este mult mai folositoare descrierea, care din fericire este mult mai cuprinzatoare decat descrierile aferente rutelor de o dificultate similara din Alpi.

Astfel pentru Bucegi si Piatra Craiului va puteti apleca cu incredere spre Monografiile lui E.Cristea unde veti gasi timpi destul de relativi de parcurgere de genul 3-5 h dar si multe informatii folositoare legate de acces (unele intrari cu tot cu descriere in mana sunt greu de dibuit), diferenta de nivel de acoperit (printre randuri scrie si asta) si mai ales numarul aproximativ si o scurta caracterizare a obstacolelor-in general saritori. Vom afla cat de inalte sunt,daca au sau nu fereastra sus (unele insa au colmatat de-a lungul timpului), daca sunt sau nu surplombate, si mai ales daca se pot ocoli sau trebuie trecute direct. Sunt din start informatii pretioase care ne scutesc de mult orbecait pe un teren nou.

Apoi nu uitat cotatia de ansamblu.In general dupa 3A numai avem de a face cu trasee clasice. Uzuale sunt 1A, 1B si eventual cateva 2A. Astfel daca aveti la activ cateva trasee de 1A ar trebui ca ruta sa mearga. Pentru primele incercari insa e bine sa porniti cu cineva care cunoaste terenul de joaca si in care aveti incredere caci poate fi nevoie de asigurari in anumite puncte si nu are rost sa riscati inutil.

Alpinismul tehnic

---

Aici situatia este total alta. Deja nu ne mai intereseaza foarte mult locurile si situatia de ansamblu, pentru ca totul se intampla intr-un perete clar localizat prin insasi accesul la traseu. Poate doar ca si localizare intre mai multe trasee din acelasi perete...

http://www.rifugiodalmazzi.com/vies_f.html

Deja traseul in sine ,lungime dupa lungime este mult mai important, mai ales ca aici obstacolele sunt variate (hornuri, surplombe, tavane, placa spalata) de diverse grade, etc. In plus in acelasi perete se afla in general mai multe trasee care se pot intersecta si este benefica o schitare generala a liniei traseului.

O alta informatie de baza este amplasarea regruparilor care trebuie sa stim daca sunt sau nu aeriene, se executa pe brane, sau inaintea unui pas tare.

Exista multe schite de trasee atat in literatura cat si pe internet insa intre cele 2 surse exista uneori diferente de cotatie care vin din conceptia catararii la momentul respectiv. Comparati va rog cotatiile din Fisura Albastra, varianta lui Kargel cu cele de pe www.costila.go.ro

Varianta lui Kargel din Trasee Alpine in Carpati

O schita actualizata de pe www.costila.go.ro

De exemplu pasajul “La Tendor” este cotat cu VI la Kargel si cu 7- in realitate, la fel lungimea dinaintea de Marea Traversare are neoncordante …Acestea vin si din faptul ca in acea perioada parea ceva normal sa folosesti pitoanele pentru inaintare, prea putini avand pretentia sa urce la rotpunkt un traseu. Folosirea pitoanelor insa evident scade dificultatea unui traseu de aici supriza pe care o puteti avea cand intrati intr-un traseu in baza unei schite mai vechi si gasiti pasaje mai grele decat va asteptati.... De asemenea aceasta folosire a catararii artificale in anii ‘70-’80 se observa si din faptul ca in schita lui Kargel toate pasajele grele sunt cotate direct la artificial, cu folosirea scaritelor (V sau VI cu A1) pe cand in schitele recente primeaza cotatia la liber, fiind precizata suplimentar posibilitatea de a folosi scaritele. Este deci priomrdial sa stim sa adaptam o schita mai veche la momentul actual, caci din pacate aduceri la zi a traseelor si publicari ale unor schite revizuite s-au facut sporadic si la indemana sunt tot sistematizarile clasicilor....

Deci ne vom uita cu atentie la fiecare pasaj daca alaturi de gradul la escalada este trecuta si o cotatie de artificial, (in general scarite) rar veti vedea un A0 (folosirea pitoanelor pentru inaintare) pentru ca asa cum am mai spus era de la sine inteles.

Un alt aspect care nu concorda este numarul de lungimi de coarda. Fisura Albastra (varianta lui Emilian Cristea) este infricosatoare psihologic la prima vedere si prin numarul de lungimi de coarda: 17 l.c, pe cand acum ea se parcurge in jumatate din acestea, cam 9 l.c. Pe atunci lungimile erau de 25-30 de m, caci se mergea cu corzi de 40 de m, acum se folosesc corzi si semicorzi de 60 m, care permit sa legam doua lungimi vechi intr-una singura.Evident disanta e constanta, insa este efectul lui 99 lei fata de 100...suna altfel 9 fata de 17....:)

Odata ce ne-am hotarat ca putem incerca traseul (ca si grad si lungimi de coarda ne convin) trecem la identificarea obstacolelor. Este bine de stiut daca cel mai greu pas al traseului este la inceput sau la sfarsit cand deja suntem obositi...e o mare diferenta intre cum treci un pasaj cand esti odihnit si cum il percepi cand deja s-au scurs ceva lungimi de coarda sub tine. A doua intrebare, pasajele grele sunt sustinute, in fiecare lungime avem cate un pas la limita a ceea ce putem noi catara sau este un singur pas tare in traseu, restul traseului nepunand probleme?

Si in final trebuie sa vedem din schita daca linia traseului este clara, vizibila sau greu de dibuit si mai ales ce obstacole ne asteapta in fiecare lungime. Surplombe, tavane , hornuri etc. Sa zicem ca fiecare avem preferintele noastre si de exemplu eu stiu ca prefer fetele spalata si detest surplombele.

In general se folosesc simboluri unice pt descrierea unui traseu si schitarea lui, mai jos, cele prezentate de M.Vasile in cartea "Turism si alpinism in Cheile Turzii, Ed Sport-Turism" care este similara cu cea a lui W.Kargel din Trasee Alpine in Carpati

Mai nou se recomanda folosirea simolurilor UIAA, lista fiind pusa a dispozitia alpinistilor pe site-ul UIAA http://www.theuiaa.org/guidebook_standards.html:

 Cheminey=horn, Chockstone=bloc incastrat, culoir=culoar, rock wall=fata spalata, dihedral=diedru, crack=fisura, simbolul fara nume era river=rau/parau, ramp=brana (in general cu sens ascendent), arete=muchie, ledge=brana (orizontala), shoulder=umar, overhang=surplomba, corniche=cornisa, roof=tavan, niche=grota, snow/firn/ice=zapada/firn/gheata, rock=pietre, grass=iarba, tree=copac, pillar=clepsidra, bolt=ancora, crux-pitch=pasul cheie, fixed rope=coarda fixa, belay-regrupare , portaledge=bivuac, rappel anchor=ancora de rapel, pedulum=pendul, visible route= ruta vizibila, hidden route= ruta ascunsa; variation=varianta

APLICATIE PRACTICA

---

Modul de citire a unei schite de traseu alpin, tehnic- Creasta lui Mihai Bors , din Cheile Turzii

 M.Vasile in cartea "Turism si alpinism in Cheile Turzii, Ed Sport-Turism"

Informatii: grad 4A scris explicit

          Dintre pasii traseului cel mai greu pare un IV+  sau un III+ cu A1....asta ar vrea sa insemne: Cum cartea e din anii 70-80, corect ar fi acum un IV+ cu A0 deci la liber cam V+. Un III+ cu A1 face tot cam atat. Deci ca sa nu am surprize ar trebui sa fiu capabila sa catar cel putin un V+. Pot? Da, deci mergem mai departe. In plus sunt situati la inceputul traseului (pe primele 2 lc) ceea ce imi da incredere.

Numarul de lungimi de coarda: 6 l.c  -scrise explicit. Din schita….vad ca avem prima lungime de 40, a doua de 35, insa urmatoarele doua (30+25) le pot lega. Apoi 35 de m ii voi parcurge pentru ca ultima desi are 10 m verticali, urmatorii 35 sunt in traversae. Deci teoretic ar merge cu 2 semicorzi de 60 m sa dau traseul in doar 5 lungimi.

Analiza schitei in detaliu ne arata ca traseul este vizibil pe tot parcursul lui.

 Lungimea 1: Contine un pas dificil, si in plus pe un capat de tavan...un 5+ de surplomba deci greu dupa standardul meu la care sper sa pot folosi scaritele daca e cazul. Incepe cu depasirea a doua fisuri paralele dupa care ne orientam stanga, pentru a ocoli tavanul, angajandu-ne pe o brana oblica pe sub o surplomba. La capatul ocolului trebuie sa depasim insa un capat de tavan cu pasul cheie.Apoi fara probleme revenim spre dreapta si urcam spre regrupare. Fiind in zig-zag prefer sa folosesc bucle express mai lungi ca sa vina coarda mai usor.

 Lungimea 2: Contine al doilea pas greu, un III+ de placa probabil spalata caci altfel nu erau specificate scaritele...La liber probabil iarasi un V+.Acesta pare singurul obstacol demn de mentionat din aceasta lungime, deci in rest ma astept sa mearga. Regruparea langa o surplomba in dreapta.

Lungimea 3: Este bogata in obstacole: Contine o fisura pe care este un pas de scarite necotat,  un diedru, si in final o alta surplomba...Am retineri pentru ca nu au cotat deloc aceasta lungime.

 Lungimea 4: Deja ca si grad traseul se domoleste e un IV- probabil cu A0 in dulcele stil clasic deci un IV+ dar este interesant si variat prin obstacole. In dreapta domina un tavan care insa nu ne afecteaza, deci primul lucru vom trece un horn, apoi o surplomba si un nou horn, undeva in zona ultimelor doua obstacole fiind pasul lungimii. Regruparea 3 (dupa socoteala cu corzi de 60 m) este confortabila pe o brana de iarba, deci am ales bine     

Lungimea 5: este dominata de un nou horn care se ocoleste ori pe stanga ori pe dreapta...ramane de vazut la fata locului pe unde este mai tentant. Pas de III probabil cu A0 deci un IV la liber.

Lungimea 6: De la regrupare 10 m verticali dupa care trebuie sa efectuam spre dreapta o traversare elementara cu pasi de II maxim III,lunga de 35 de m. Voi pune si aici expressuri mai lungi ca sa imi vina coarda usor. Iesirea....printr-un horn care probabil este elementar caci nu este nimic specificat.... Cam astea sunt informatiile cu care plec la drum, acum pentru cate dintre ele ma voi fi inselat ramane sa vad pe traseu, asta e partea de aventura. Oricum este mult mai mult decat nimic, sunt informatii pretioase, la care probabil o sa fac apel si de-a lungul traseului. O privire pe schita in regrupare pentru lugimea ce va urma este binevenita.

Topourile in traseele de escalada

---

http://calanques-escalade.chez-alice.fr/topos.html

Pentru traseele de escalada, ele avand o singura lungime, nu este nevoie de mai mult de o singura cotatie, respectiv pasul cel mai greu al traseului. Oricum in general se poate parcurge cu ochii mintii de jos si se vede daca este top amenajat (2 ancore, unite cu lant) sau trebuie sa luam cu noi si materialele necesare. Mai important este sa stim localizarea exacta a traseului pe care vrem sa il incercam caci pe o suprafata mica pot sa fie inghesuite foarte multe linii de pitoane. Decent este sa se faca o schita fara pretentii artistice in care sa se reprezinte in ordine traseele, la care sa se ataseze numele si gradul fiecaruia. Astfel vom putea confrunta materialul nostru cu peretele si vom putea alege usor traseul dorit. Nu pot incheia decat cu un apel la actiune, mai ales in ceea ce priveste traseele de cotatii mai mici in care ar vrea sa intre cei care incearca sa deprinda tainele catararii. Aduceti informatii noi despre traseele parcurse, pentru cele fara nici un rand scris, incropiti o descriere si o schita pe baza traseului parcurs, ele vor prinde bine celor care vor veni dup voi....Pentru traseele de referinta exista surse foarte bine puse la punct dar inceputurile sunt intotdeauna mai grele, stiti si voi asta .

Duminică, 5 octombrie 2008 - 15:23 
Afisari: 4,711 


mike