Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Doneaza

Calendar

Mai 2019
LMMJVSD
12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031

Iunie 2019
LMMJVSD
12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930

Online

Vremea
Varful Nedeia
Muntii Capatinii

Reduceri

Voluntar in Carpati - 2016

Homepage

Lista de discutii

Roirile muscelene in si din Culoarul Rucar-Bran


Eu unul , și sigur o mare parte din voi, în timpul călătoriilor prin țara, îmi place să cunosc câte puțin din istoria locului unde mă aflu, unele picanterii locale , legendele locului , de unde vin oamenii ăștia și cum de s-au așezat tocmai în vârful unui deal sau pe o vale. Să exemplificăm puțin . Ar fi inutil și total ignorant să ajungi în rezervația Cheile Corcoaiei și să nu afli că aici a avut loc ultima bătălie dintre eroul mitic Iovan Iorgovan și balaur, aici fiind retezat ultimul dintre cele trei capete ale fiarei.Cheile, conform legendei, s-au format prin spintecarea acestora cu sabia lui Iovan Iorgovan pentru a ucide balaurul care s-a ascuns între ele. Pentru un geolog, legenda nu-l ajută prea mult însă pe un drumeț sau călător de aventura sigur îl va interesa.În nota anterioară '' Toponime a spațiului carpatic Rucar-Bran '' făceam referire la fenomenul de ''roire '' a populației în interiorul culoarului și aș vrea să dezvolt ideeea asta.

În esență, fenomenul constă în desprinderea din sătul „matcă" a unei părți din populație și crearea unui sat nou la periferia sau de cele mai multe ori departe de satul “matca". Cauzele sunt multiple dar de cele mai multe ori sunt generate de creșterea populației în sat, dezmembrarea Obștei Mosnene, opresiuni religioase sau ale autorităților locale și centrale. Roirile satelor din Culoarul Rucăr―Bran s-au realizat atât în interiorul culoarului spre cumpăna de ape sau în lungul vailor, cât și în regiuni mai îndepărtate în Moldova, Muntenia, Transilvania și chiar prin Bărăgan. Termenul de “roire” fiind cumva de dată recentă, în istoria locurilor este cunoscut, mai deseama ca “fugă din sat". Din acest saptiu carpatic, desprinderile masive au avut loc din satele Rucăr și Dragoslavele, desprinderi ce au constituit matricea noilor așezări omenești. Roirea rucarenilor și dragoslovenilor în interiorul culoarului depresionar a fost determinată de două mari cauze. Prima apare pe fondul creșterii populației și nevoia de pășuni pentru crestera animalelor. A doua cauză, ce o conditionalizeaza pe prima, apare prin extinderea arealului obștii mosnene prin cumpărarea unor noi munți în zona periferică. De aici și numele unor munți a Obștei Dragoslavele: Muntele Cumpărata Mare și Cumpărata Mică. La început, oamenii și-au construit stanele și acareturile necesare vieții pastorale având un caracter temporar; a urmat o ascensiune a formelor de habitat prin construirea de așezăminte permanente în locul celor temporare. Astfel putem explica originea unor mici așezări, precum Sătic (Cotaieni), pe valea superioară a Dâmboviței, Ciocanu, la poalele Pietrei Craiului, Fundatica, în totalitate formată cu dragoslovenii. Un alt factor, relativ din punctul meu de vedere, roirile au avut loc și pe fondul unei nevoi legate de funcția vamală. Este cazul satului Podul Dâmboviței care, curios, nu a avut o migrație foarte puternică dinspre Rucăr și Dragoslavele cu care se învecinează ci populația sa aparține altei "matci" provenita în majoritate din Ardeal.Să vorbim acum despre roirea satelor în exteriorul culoarului Rucar-Bran.

In Moldova:

Ca să înțelegeți mai bine fenomenul trebuie, neapărat, să vă spun ceva despre istoria acestor oameni. Rucarenii și dragoslovenii provin de prin Țara Hategului și au fost aduși pe seama domnească (adică erau oameni liberi și plătiți direct de domn) să caute aur. Termenul folosit adunci era de “rudar- căutător în stânca “, ulterior acest cuvânt i s-a atribuit unei ramuri țigănești de prelucrător a lemnului. Habar nu am cum s-a făcut aceasta trecere. Ca o paranteză, dacă ajungeți prin Retezat (intrarea din Hațeg) o să întâlniți toponime identice cu cele din Rucar- Dragoslavele. Exemplific cu câteva: Râușor (nume comun dat pârâului), Suseni/Joseni (funcție de cum sunt construite casele), Valea Caselor (nucleu principal al satului), numele de "Păpușa" este întâlnit foarte des în Munții Retezat : Păpușa, Păpușa Mică și Păpușa Custurii. Cel care domina culoarul Rucar-Bran este Păpușă din masivul Iezer-Păpușă. Mai putem continua însă nu asta e subiectul. Revenim la istoria locului. Pe la începutul sec XVII, Vladislav III “se pune pe capul dragoslovenilor și rucarenilor să-i rumâneasca în silă “. Rumanitul era transformarea din oameni liberi în clacași pe moșia unui boier. Un necaz mare l-au avut rucarenii de pe urma fiicei lui Mihai Viteazul ,Florica,care, vorbind între noi, era o rautate de femeie. Să mă ierte istoricii dar tare mult aș vrea să scrie o istorie adevărată asupra familiei Banului Mihai.. Pe fondul acestor probleme apare prima fugă a rucarenilor și dragoslovenilor în Moldova, mai precis în Soveja Vrânceana, întemeind acolo satele Rucareni și Dragosloveni. A doua etapă de migrare, tot către Soveja, a avut loc la începutul secolului al XVIII-lea, odată cu instalarea domniilor fanariote, consemnata și de documentul emis de ispravnicul județului Muscel din 10 mai 1710. Fuga este haioasă, dacă n-ar fi tragică. Să vă povestesc. După ce sultanul l-a mazilit pe primul fanariot al țării, Nicolae Mavrocordat, și-l urmărea să se joce cu căpșorul sau; acesta a luat-o la fugă să treacă Carpații pentru a-și salva pielea. Era cât peaci să n-o facă fiindcă i s-a rupt căruța la trecerea munților. A apelat la locuitorii din Dragoslavele și Rucăr să-l ajute iar aceștia, în bătaie de joc, nu i-au pus obiezile toate la căruță. Este lesne ce s-a întâmplat. I s-a rupt căruță-n drum și era cât pe ce să fie prins de oamenii sultanului. Necazul e că, după un an, Mavrocordat revine pe tron iar răzbunarea va fi cruntă. Așa are loc a doua migrație,<span><span> </span></span><span><span>de data asta masivă. Oamenii au plecat inclusiv cu clopotul din biserica făcută de protectorul lor, Matei Basarab, de frică ca nu cumva să fie pângărit de turci. L-au ascuns în Lacul Domniței din Muntele Albescu. S-a crezut că a fost legenda însă, la începutul secolului trecut, preotul satului Dragoslavele, împreună cu niște flăcăi au fost în vârful muntelui și au scos de pe fundul lacului clopotul. A fost repus în biserica “Adormirea Maicii Domnului” de pe Valea Caselor. Revenind la migrație, putem spune că Soveja a devenit un sat muscelean. Iată cum prezintă sovejanul Simion Mehedinți, întemeietorul geografiei moderne romanești, acest fapt: „am stăruit acolo până azi, am păstrat graiul muntenesc și portul, și numele. Până azi după trecerea de atâtea veacuri ne zicem între noi rucarenii și dragoslovenii, măcar că ocârmuirea ne zice sovejeni... păstrători de tradiție." Conform proverbului “Ochii care nu se văd se uita” legăturile dintre familiile sovejene și satele matca, Dragoslavele și Rucăr s-au pierdut, păstrându-se doar graiul, portul și obiceiurile. Alte localități din Moldova întemeiate de rucareni și dragosloveni sunt: Satul Cașin a fost întemeiat în vremea lui Vasile Lupu de pribegii veniți din Rucăr și Dragoslavele, care s-au „infiltrat", de asemenea, și la Harja și Bălea. Satul Răcoasa, tot din Moldova, a cunoscut infiltrații ale rucarenilor, atestate documentar din 14 aprilie 1579, care arata ca din Rucăr, au fost duși numiții preoți la satul Răcoasa din Moldova". Infiltrații masive de rucareni au fost semnalate atât în ținutul Putnei, la Borsani șiCotofenesti, cât și în alte sate din jurul localității Mărășești.

În Transilvania

Roirea către Transilvania s-a făcut de către rucareni mai mult în spațiile apropiate, de granița, în special în Țara Bârsei și Țara Făgărașului neinaintand în adâncimea depresiunilor transilvane. Dealfel, cei ce stăpâneau domeniile făgărășene erau domni din Muntenia. Aceștia au adus locuitori din satele Muscelului din culoar și au întemeiat satul Rucăr din Țara Făgărașului la mijlocul secolului XVII. Despre stabilirea rucarenilor în „hotarul Branului", iată ce ne relatează un document din 25 aprilie 1695. Este vorba de o scrisoare trimisă de Constantin Brîncoveanu, domnul Țarii Romanești, judelui Brasovului, Hannas Mancas: „... facem știre dumitale pentru niște oameni de la Rucăr și Dragoslavele, care au fugit de-a colo și au venit aici în țara dumneavoastră, de șed pe hotarul Branului."

În Muntenia

S-au așezat în sate pe lângă principalele centre urbane, Câmpulung și Târgoviște formând advarate nuclee în Lerești de pe Raul Târgului sau pe Valea Dâmboviței subcarpatice în satele Manesti-Ungureni și Dragaiesti- Ungureni. Termenul de “ungurean” fiind atribuit de oamenii locului pentru veneticii ce coborau din munte. Alte cătune s-au întemeiat de musceleni pe valea Argesului în satele Dănești și Negrești. Roirile au mers mai departe, în Bărăganul ialomițean și brăilean, până-n Dobrogea. Com Bragadiru de lângă București este întemeiată de fam Bragadiru, din Dragoslovele.

 Autor : Radu Iancu

Surse de inspirație:

Monografia Rucăr și Dragoslavele Preot Rauteanu, N. Iorga, C. Giurescu, S. Mehedinți, G. Vâlsan, V. Mihăilescu, Simion Teodor etc

 



Marți, 7 decembrie 2010 - 19:35 
Afisari: 3,083 


Postari similare:





Comentariile membrilor (5)

gottwood
gottwood

 
1
Foarte interesant articolul si bine documentat.
Campulung Muscel fiind casa mea de suflet (tatal meu si sotia mea fiind de acolo), cele scrise au fost percepute intr-un mod deosebit...
Felicitari.


Miercuri, 8 decembrie 2010 - 12:45  

mihaitzateo
mihaitzateo
Coarda
 
2
Interesant articolul.


Miercuri, 8 decembrie 2010 - 15:13  

mihaelabv
mihaelabv

 
3
Foarte interesant, articolul.


Joi, 9 decembrie 2010 - 21:10  

dragos44
dragos44

 
4
Ma bucura foarte mult preocuparea ta pt istoria Muscelului, mai ales a acestor atat de interesanti si... dificili oameni - rucarenii. Putina lume stie ca Muscelul a dat prima capitala romaneasca, prima dinastie neaosa, prima piesa de teatru in limba romana s-a jucat la Campulung s.a.m.d... Incercarile (inclusiv a mea) de a reda cate ceva muscelenilor din meritele propriului trecut s-au izbit intotdeauna de un zid impenetrabil. Dar daca pasionati ca tine nu renunta la batalie, inseamna ca mai sunt sperante. Felicitari!!!
P.S. Autorul monografiilor de care vorbesti se numeste RautESCU (Ioan).


Marți, 21 decembrie 2010 - 03:06  

crai4ever
crai4ever

 
5
Ai ratat o sursa importanta: Monografie sociologia (1972), a autorului Gh. Parnuta, un rucarean veritabil.


Sâmbătă, 21 mai 2011 - 10:22  


 




Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu

 
0,0641 secunde

GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2019) www.carpati.org