Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Doneaza

Calendar

Martie 2019
LMMJVSD
123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031

Aprilie 2019
LMMJVSD
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
2930

Online

Vremea
Varful Toaca
Muntii Ceahlau

Reduceri

Voluntar in Carpati - 2016

Homepage

Lista de discutii

Ponturi și trucuri împotriva, și istoria, unor probleme dureroase.

                  Ponturi și trucuri împotriva, și istoria, unor probleme dureroase.



     În decursul evoluției speciei noastre, am dobândit abilitatea de a ne deplasa,

pe cele două picioare, pe distanțe lungi și foarte lungi.

Sunt oameni ce au demonstrat și încă demonstrează adevăratele capabilități ale copului uman.

Rarámuri, oameni din triburi americane din nordul Mexicului, sunt cunoscuți ca alergători

pe distanțe uluitoare.  Sute de kilometri, parcurși desculț, uneori doar pentru practicarea

unui sport similar fotbalului, în care este lovită o minge, din lemn, în timpul alergării.


     Sute de kilometri... într-un ritm ce ne-ar părea totalmente imposibil. Desculț...

Dar nu este imposibil. Acei oameni demonstrând că, nici după sutele de kilometri alergați,

încă mai mai au tălpile atașate de picioare și gata să ia drumul de la capăt.


     Ok, noi, să zicem muritorii de rând, nu avem nici tradiția nici experiența lor și mai punem,

moț peste toate, delectările în confortul tehnologic care ne slăbesc organismul.


     Apoi, fiind vorba de munte, mai adăugăm o serie de impedimente ce îngreunează mersul pe jos.

Nu am scris acestea pentru a susține mersul desculț. Să fie clar.

Este drept că acest mod de deplasare este natural dar este total diferit de mersul cu încălțăminte.



    -Păi cum adică total diferit? Mersul pe jos e mers pe jos, nu?


    -Păi...nu. Mersul desculț, în natură, implică o cu totul altă abordare a fiecărui pas.



    Tălpile sunt organe deosebit de sensibile și, tocmai această sensibilitate,

conferă un control superior al fiecărui pas.


     Încălțămintea protejează piciorul, e drept, dar o și îndepărtează de toate senzațiile

pe care le-ar avea în contact direct cu pământul.

Astfel, să zicem, mersul încălțat este, într-un fel, mai neglijent.

Această zisă neglijență este neintenționată dar are niște efecte interesante și profunde.



     Cine nu s-a ales cu bășici și bătături în urma mersului pe munte?

Cauza acestor dureroase experiențe este derivată chiar din ceea ce ar trebui să protejeze picioarele de rănire.


          - Încălțămintea –


     Bocancii ne protejează picioarele de colții ascuțiți ai stâncilor, de lovire, de tăieturi

în cioburi de sticlă sau înțepături în spini ori sârme, de frig, chiar și de căldură

și de soare.


     Dar principala cauză a bășicilor este umezeala.

Pielea piciorului, precum orice alt petec de piele de pe corpul uman, transpiră neîncetat,

mai mult sau mai puțin, în funcție de efort, de starea de sănătate și de temperatură.

Transpirația este formată din apă și sare (banala Clorura de Sodiu)

Rolul principal al transpirației fiind termoregulator.


     Prin evaporarea ei se produce răcirea pielii și, implicit, a sângelui aflat în vasele

capilare de la nivelul pielii. Alt rol al transpirației este unul excretor.

De eliminare a unor surplusuri sau elemente nedorite/uzate din organism.


     Transpirația, chiar și atunci când vorbim de cei mai performanți bocanci din lume,

nu se mai evaporă de pe piele la fel de repede cum ar face în cazul în care piciorul ar fi

liber de orice acoperământ. Iar dacă ați lenevit în baie prea mult, sigur ați observat cum

pielea de pe tălpi și palme se încrețește.

În această situație, pielea devine suprasaturată cu apă.

Se umflă și, cel mai important, se înmoaie și își pierde din elasticitate.


     La drum lung, cu bocancii în picioare, se petrece ceva foarte similar. Pielea devine

suprasaturată cu propria transpirație. Se umflă și uneori chiar se încrețește la fel ca

în acele zile în care ai stat, cu orele, cufundat în apă.


     Pielea suprasaturată, astfel, este cu mult mai fragilă. Celulele din care este alcătuită

pielea sunt realmente strivite la fiecare pas precum baloanele umplute cu apă la impactul

cu solul.


     Peste aceasta se mai adaugă greutatea suplimentară a echipamentului montan.

Haine, rucsac, unelte, etc.

Umezeala constantă și greutatea, mai mare decât cea naturală, aduce un plus consistent

presiunii exercitate asupra tălpilor.



     Aceasta este cauza reală a bășicilor.


    -Dar ce sunt bășicile, în fapt?


     Bășicile sunt pustule superficiale, pline de lichid. Produse ca un răspuns inflamatoriu al pielii

traumatizate mecanic, termic sau chimic.

(Adică lovituri, striviri, arsuri)

Lichidul din ele este plasmă, cu urme de alte săruri și proteine, ce servește ca mediu

de transport al substanțelor necesare regenerării zonei afectate.

De asemenea, acest lichid are ca scop și cauzarea durerii, prin presiunea suplimentară

exercitată asupra terminațiilor nervoase.



    - Păi cum adică? Eu știu că bășicile mă dor dar și scopul lor în viață este să-mi amărască existența cu dureri?


    - Păi... da. Durerea este un semnal natural al corpului că în acea zonă a apărut o problemă și,

în vederea vindecării, agresiunea asupra acelei zone trebuie să înceteze.


     Ca regulă „de doi, simplă” , pustulele mici lasă-le în pace, pustulele mari sparge-le

cu ajutorul unui ac sterilizat (cu bricheta, fiert în apă, cu alcool etilic sau Betadine)

Dar niciodată nu îndepărta pielea de deasupra bășicii. După vindecare, aceasta se va desprinde de la sine.


     Apropos de asta, probabil ați observat că durerea tălpilor dispare sau se atenuează

în timpul mersului dar reapare în repaus și la reluarea mersului.

Acesta este un răspuns natural al organismului, menit să ne ofere posibilitatea de a continua

un drum în caz de pericol, până ce ajungem în siguranță și putem să ne permitem să ne odihnim

și să ne oblojim rănile.

Deci, ideea este că dacă te dor picioarele și nu ești în pericol, ocupă-te de ele.


     Apoi un efect secundar al acumulării de umezeală în bocanci este crearea unui mediu propice

înmulțirii bacteriilor. Afară de mirosul produs de bacterii prin digestia fulgilor de piele moartă,

desprinși de pe picioare, prezintă un risc sporit de infectare a rănilor produse pe picioare.


     Dar vin și cu vești bune!


     Există o serie de soluții menite să prevină, să reducă și să amelioreze durerile cauzate

de kilometri parcurși, în bocanci, cu rucsacul în spinare.


     Întâi de toate trebuie diminuată umezeala.

Apoi pielea tălpilor poate fi călită, tonificată și bocancul tratat astfel încât să devină

un mediu impropriu dezvoltării bacteriilor.


     Sunt o sumedenie de metode de control al umidității. Toate la îndemâna oricui.

Tipul, modelul și materialele din care este construit bocancul. Acesta trebuie sa aibă o

permeabilitate cât mai sporită pentru vaporii de apă. Desigur, o bună impermeabilitate la apă,

este de dorit. Mersul pe timp de ploaie sau prin apă, zăpadă, noroi, nu este ceva neobișnuit, pe munte.


     Pot fi dificil și scumpi de procurat, bocancii ce oferă o bună respirabilitate simultan unei

bune impermeabilități, dar tehnologia avansează permanent, prețurile scad și performanța crește.

Pielea naturală de porc sau vită, asociată cu membrane cum sunt Gore-Tex sau Sympa-Tex

și o căptușeală adecvată fac casă bună și, în general, bocancii din aceste materiale,

dacă sunt și întreținuți corespunzător, mențin un nivel acceptabil de umiditate.

Întreținerea presupune curățarea, ceruirea, ocazionala spălare, uscarea și neapărat

receruirea acestora. S-au scris multe pe tema asta, Nu insist.


     O altă soluție de control al umidității este reprezentată de șosete.

Șosetele sunt articole vestimentare cu rol termic, în general, dar pot avea rol de transport

al umezelii de pe suprafața pielii spre exterior, de unde să poată fi preluată de căptușeala

bocancului, membrană și în final de stratul exterior.


     Din păcate, nimic nu este perfect și, adesea, construcția încălțămintei este astfel gândită

ca o (mare) parte din umezeală să fie absorbită și reținută de unele straturi din aceasta.

Urmând ca aceasta umezeală să fie eliminată ulterior.


    -Ulterior? Adică cum ulterior?


    -Păi... când faci o pauză, pentru că, la drum lung, oricine mai șade oleacă să-și tragă sufletul.

O mișcare înțeleaptă este să te descalți și să-ți pui bocancii și șosetele la uscat.


     Desigur, nu este aplicabilă descălțarea în orice condiții dar oricând poposești într-un loc uscat,

poate luminat de soare sau nu, dar ferit de ploaie și de frig extrem, profită și usucă-ți,

pe cât posibil, încălțămintea și picioarele.


     Ca o paranteză, iarna, un pulover uscat, din polar, înfășurat pe picioare, poate servi

la uscarea picioarelor, chiar dacă doar pentru câteva minute. Schimbarea șosetelor cu cele

de rezervă și agățarea pe rucsac, la uscat, a celor purtate, aduc iar un plus de confort.

Dar profită de orice ocazie în care poți să-ți usuci tălpile, chiar preț de câteva momente.

Nu sta și nu dormii cu picioarele ude decât dacă chiar nu ai de ales.


     Chiar dacă nu poți să-ți usuci perfect bocancii și șosetele, pielea picioarelor poate

avea parte mai des de câte o pauză în care să se usuce și pielea traumatizată să se vindece.


     Un mare neajuns al încălțămintei de orice fel este reprezentat de tălpi și branțuri.

Talpa nu poate respira nicicum iar branțurile sunt subțiri și pot transporta, în lături,

o cantitate mică de umezeală.


     Adesea se întâmplă ca acestea să se satureze cu apă și să nu aibă pe unde să o elimine nicicum.

Odată cu picioarele și șosetele, nu uita să scoți și branțurile afară, la uscat.


     O metodă suplimentară de control al umidității și cu un efect devastator împotriva înmulțirii bacteriilor

este o substanță folosită mai ales în bucătărie: Bicarbonatul de Sodiu.

Folosit ca agent de afânare (praf de copt), bicarbonatul de sodiu este o substanță alcalină,

solubilă în apă, cu gust sărat și lipsită de miros.


     Prin faptul că este alcalină și solubilă, această substanță creează un mediu

incompatibil cu dezvoltarea bacteriilor, ce preferă și își creează un mediu de viață acid.


     Personal, folosesc o cantitate mică de bicarbonat, presărat în fiecare bocanc, de câteva ori pe an,

mai ales după ce i-am spălat. (circa o linguriță rasă)


     Totuși evită să porți bocancii cu o cantitate excesivă de bicarbonat în ei.

Cât stau la uscat, acasă, chiar și pe munte, la cabană, în cort, poți turna în ei și mai ales

pe branțuri, chiar câte două plicuri mari de bicarbonat, pentru fiecare bocanc.


     Bicarbonatul va absorbi o mare cantitate de apă, chiar și la temperaturi scăzute,fiind foarte hidrofil.

Dar, la purtare, asigură-te că îi scuturi bine.

Pot să rămână câteva firicele acolo, nu vor deranja la mers și vor spori starea aseptică a tălpilor tale

dar o cantitate mare de va absorbi și reține multă apă în bocanci și șosete.

În plus, soluția alcalină formată de bicarbonat și transpirație, duce la o iritare a pielii

și o intensificare a procesului de transpirație, menită să spele acea soluție alcalină de pe piele.


     O metodă de călire și tonifiere a tălpilor este masajul și frecțiile cu alcool sanitar.

Masează-ți tălpile cu orice ocazie. Picioarele îți vor fi recunoscătoare.

Detensionezi musculatura și tendoanele, alini durerile și ajuți la încălzirea și uscarea

mai rapidă a picioarelor.


     Cu ajutorul unor feșe de tifon sau o cârpă curată, frecționează-ți pielea de pe tălpicu alcool sanitar,

în fiecare seară înainte de culcare, cu câteva zile înainte de parcurgerea unui drum lung,

de mai multe zile. Acordă atenție suplimentară și pielii dintre degete.

Inclusiv pe parcurs, seara, este o idee foarte bună să îți tratezi picioarele astfel,

după ce le-ai uscat. Iarnă sau vară, de-o potrivă.

Alcoolul etilic este un bun antiseptic, curăță praful adunat pe drum și pielea moartă de pe picioare

dar are și un efect tonifiant asupra pielii.


     Și, în final, călește-ți și antrenează-ți picioarele.

Adică mergi pe jos, fie pe munte fie de acasă până la muncă sau la alimentară, cu fiecare ocazie.

Mergi desculț, de fiecare dată când se ivește ocazia de a o face în siguranță,

și pe munte și prin casă.

Prin oraș nu pot să recomand așa ceva.

Ar fi ceva similar unei cascadorii ce se poate încheia cu efecte tragice.

Dar dacă ai ocazia să-ți plimbi tălpile goale prin iarba pajiștilor montane sau prin colbul

potecilor, fără riscul de a-ți nenorocii picioarele în sârme, cioburi, table, etc, fă-o.


     Oricum, încălțat(ă) sau desculț(ă), ai grijă unde pui piciorul.

Și, decât cu încălțăminte necorespunzătoare, pe munte, mai bine desculț(ă).


Cărări cu soare.

Alex, YO6IAL



Vineri, 19 octombrie 2012 - 18:14 
Afisari: 13,667 


Postari similare:





Comentariile membrilor (16)

odin
odin
Rucsac
 
1
Cam greu de citit, poate il aranjezi putin.
In rest, imi placeCarpati.org


Vineri, 19 octombrie 2012 - 19:11  

yo6ial
yo6ial
Coarda
 
2
Mă strădui în seara asta Carpati.org
Am încercat și funcția aia pentru import din editoare dedicate dar tot s-au pierdut , la upload, o grămadă de spații și return-uri ...


Vineri, 19 octombrie 2012 - 20:18  

yo6ial
yo6ial
Coarda
 
3
No, asta era. Data viitoare scriu html. Măcar așa știu o treabă Carpati.org


Vineri, 19 octombrie 2012 - 21:10  

mona.b
mona.b

 
4
Imi place articolul, abia astept sa pun in practica trucurile! Carpati.org


Duminică, 21 octombrie 2012 - 14:41  

yo6ial
yo6ial
Coarda
 
5
@mona.b s-ai grijă și spor la mers.

off/on...topic:
Totuși, fără să mai aduc nici o intervenție, iar s-au împrăștiat toate aliniatele și paragrafele.
Îmi spune, cineva, ce s-a întâmplat?


Duminică, 21 octombrie 2012 - 23:57  

vlads
vlads

 
6
Foarte bun articol! Cu o idee revolutionara pt era noastra 'dasteapta': mersul descult. Pt. aprofundarea subiectului, recomand articolele scrise de Dr. Mercola
http://articles.mercola.com/sites/articles/archive/2007/07/19/why
-shoes-may-not-be-good-for-you.aspx
http://articles.mercola.com/sites/articles/archive/2009/08/01/Bar
efoot-Running-May-Be-Better-For-You.aspx


Luni, 22 octombrie 2012 - 09:06  

ratza
ratza
Busola
 
7
De multă vreme n-am mai văzut gramatica torturată în astfel de mod. Cratime puse aiurea, prea multe virgule, "i"-uri în plus... ai vărsat peste tastatură cana în care le țineai?

Parcă nu te caracterizau astfel de greșeli.


Luni, 22 octombrie 2012 - 15:03  

yo6ial
yo6ial
Coarda
 
8
Dai câteva exemple? Corectez numaidecât.


Luni, 22 octombrie 2012 - 15:07  

yo6ial
yo6ial
Coarda
 
9
Ok, am dat eu de trei verbe „a fi” conjugate cu picioarele. Mai departe...


Luni, 22 octombrie 2012 - 16:15  

mihaibujanca
mihaibujanca..

 
10
Nu "vor" deranja, mai de graba, la partea cu bicarbonatul si masajele la picioare. Carpati.org


Marți, 23 octombrie 2012 - 16:26  

yo6ial
yo6ial
Coarda
 
11
Confuzie din pricina verbelor „a fi”, „a vrea” la indicativ prezent și „a fi” indicativ viitor.
Spasiba Mihai.


Marți, 23 octombrie 2012 - 17:50  

ioanstoenica
ioanstoenica..
Coarda
 
12
Am avut si eu de multe ori probleme de genul asta. Mi-a placut articolul, mi se pare foarte util! Unele remedii (sau solutii de prevenire) le stiam, altele ma bucur ca le-am aflat acum. In viitor o sa acord mai multa atentie acestor aspecte - si inainte sa plec pe munte dar si pe traseu!


Duminică, 28 octombrie 2012 - 22:05  

hana
hana
Coarda
 
13
De mult timp ma intrebam ce as putea face in privinta problemelor cu transpiratia in bocanci.
Stiam ceva de bai la picioare cu apa cu bicarbonat, dar nu de presarat inauntru, si nu stiam nici de alcool sanitar.
Am mai auzit de puddra de talc presarata pe picoare inainte de a-ti trage soseta peste.
Dar sunt convinsa ca sunt si alte trucuri si solutii, unele fabricate.
E un subiect atat de vast, ca ar merita pus pe forum. Cine stie, mai vin oameni cu idei.
Felicitari pentru articol!


Joi, 1 noiembrie 2012 - 12:54  

yo6ial
yo6ial
Coarda
 
14
Mulțam, Ana, dar nu uita că bicarbonatul usucă și ucide bacteriile din bocanci. Nu usucă picioarele.
Sanitizează pielea dar contactul prelungit cu bicarbonatul cauzează iritații. (îs pățit)
O băiță la picioare durează 10 minute. O plimbare pe munte poate dura 12 ore.

Nu e bine să porți bocancii cu mult bicarbonat în ei pentru că vei transpira și mai abundent.
Foarte puțin bicarbonat (urme) prin bocanc este, totuși, acceptabil.

Pudrele (inclusiv talc) și spray-urile anti-transpirație poate sunt o soluție bună sau poate nu.
Cred că depinde de fiecare om în parte.
N-am experimentat așa ceva dar mi-e teamă că nu-i a bună Carpati.org (adică rezultă niște picioare umflate și dureroase chiar dacă e cu mult mai puțină umezeală în bocanci)


Joi, 1 noiembrie 2012 - 13:34  

anda
anda

 
15
Foarte util, nu stiam de trucul cu bicarbonatul.
Aveam un spray de la Decathlon (special pentru incaltaminte), care mirosea foarte frumos.. pana ma descaltam prima data Carpati.org E drept ca l-am folosit pe niste bocanci indelung purtati, deci probabil ca aveau si ei o contributie.. si saracul spray facea si el ce putea Carpati.org Oricum, o sa incerc si varianta cu bicarbonat Carpati.org


Miercuri, 16 octombrie 2013 - 16:36  

catalina88
catalina88

 
16
Foarte folositor articolul! Multumesc, am eu un muntzoman prin preajma care iti va fi de asemenea recunoscator Carpati.org


Luni, 2 februarie 2015 - 12:52  


 




Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu

 
0,0608 secunde

GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2019) www.carpati.org