Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Doneaza

Calendar

Iulie 2019
LMMJVSD
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
293031

August 2019
LMMJVSD
1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031

Online

Vremea
Varful Piule
Muntii Retezat

Reduceri

Voluntar in Carpati - 2016

Homepage

Lista de discutii

Picatura de Nostalgie: Joseph Vallot

­

­     „La noi, unde trecutul nu se respectă îndeajuns, biografiile oamenilor mari par multora inutile, ba chiar fac să surâdă pe unii din cei, destul de numeroși, cari reduc întregul univers la Eu-lor puțin interesant. Nu tot astfel stau lucrurile în apus, unde trecutul se venerează și unde marii premergători sunt totdeauna preaslăviți. În alpinism, care acolo e socotit ca unul din elementele de căpetenie ale desvoltării omenirei actuale, Franța are, și a avut în timpul din urmă, o adevărată pleiadă de alpiniști valoroși, din cari e bine să fie unii cunoscuți și la noi, unde deseori nici nu se știe ce este și ce însemnătate reprezintă alpinismul, sau dacă se știe, de prea multe ori este disprețuit.”


     Spusele lui Ioan Colman sunt la fel de valabile si astazi, desi au trecut mai bine de 80 de ani de atunci...


     Astazi va voi vorbi despre Joseph Vallot, botanist, topograf, fizician, meteorolog, glaciolog, geolog, fotograf, figura reprezentativa a alpinismului francez.

Joseph Vallot s-a nascut in 16 februarie 1854 la Lodeve.

Carpati.org

     Mont Blancul l-a descoperit in 1875, cand a participat la un congres de geologie la Chamonix. Prima ascensiune a facut-o in 1881 si s-a hotarat sa construiasca un observator pentru cercetari. Pe atunci nu se stia mare lucru despre viata la altitudini mari, medicii credeau chiar ca poate surveni moartea dupa prea mult timp petrecut la inaltime.


     Vallot a devenit celebru in 1887, cand între 27 si 30 iulie a stat cu cortul pe Mont Blanc, impreuna cu F. M. Richard (constructor de dispozitive meteorologice), varul sau, Henri Vallot, si un ghid. A dovedit astfel ca viata este posibila la altitudini mari. In acelasi an, Vallot a mai facut 5 ascensiuni pe varf.


     In urmatorii 3 ani, Joseph Vallot a dus tratative cu municipalitatea de la Chamonix si Asociatia Ghizilor pentru construirea unui refugiu - laborator la locul denumit Les Bosses, situat la 450 metri sub varf. Reuseste sa obtina 800 de franci de la municipalitatea din Chamonix si 200 de franci de la Asociatia Ghizilor. Joseph Vallot a contribuit cu 5500 franci. De altfel, de-a lungul vietii el a cheltuit mare parte din banii sai pentru cercetari. In 1890, 110 ghizi si carausi au transportat in 8 zile, cu spatele (cate 15-30 kg fiecare) materialele necesare pentru constructia refugiului.

Carpati.org

     In 1892 impreuna cu varul sau Henri Vallot, incepe sa lucreze la o harta a Mont Blancului, la o scara de 1/2o.ooo. Harta va fi terminata dupa moartea lui Vallot de catre fiul sau, Charles.


     In 1898 un al doilea observator este construit. Vallot si inca 20 de oameni au lucrat timp de 44 de zile, in cele mai aspre conditii. Muncitorii au lucrat cu schimbul. Numai Joseph Vallot a ramas la locul constructiei pe tot parcursul lucrarilor, desi suferea de o dureroasa boala la ochi.

Carpati.org

     In 1908 constituie Societatea Observatorilor Mont Blanc. A fost presedintele mai multor societati, printre care si a Clubului Alpin Francez (1907-1908). Joseph Vallot a lucrat de asemenea la un proiect de tren care au adus turistii pe mont Blanc si la primul proiect de cablu pe Aiguille du Midi (prima parte va fi finalizata in 1925 si inaugurata la câteva luni după moartea sa.)

Carpati.org

     Opera sa scrisă este considerabilă : numeroase note adresate Academiei de Științe din Paris și memorii societăților savante; nenumărate articole publicate în Anuarele Clubului Alpin Francez (1886— 1906) și în revista „La Montagne" și Annales de l'Observatoire du Mont Blanc.


     In 1921, la 67 ani, bolnav, Vallot urca mont Blancul pentru a 34 oara. La sfarsitul anului 1924, deși în vârstă de 71 ani, el lucra încă la o geologie a părților înalte ale Mont Blancului. Joseph Vallot a decedat la 11 aprilie 1925, la Nisa.


Bibliografie:

Primul Anuar pe anii 1924-1925 (Sectiunea Alpina a Bucegilor).

http://fr.wikipedia.org/wiki/Joseph_Vallot

http://www.montblanc.to/uk/mtblanc/texte2.html



Joi, 18 septembrie 2008 - 13:44 
Afisari: 2,733 


Postari similare:





Comentariile membrilor (6)

mike
mike
Rucsac
 
1
" Joseph Vallot a lucrat de asemenea la un proiect de tren care au adus turistii pe varful Mont Blanc"....bine ca nu s-a realizat....tren mai lipsea pe mont blanc....sunt curioasa oricum daca tehnic era realizabil la vremea aceea


Marți, 2 septembrie 2008 - 17:51  

ad078
ad078
(admin)

 
2
Poate am gresit la traducere, si ne ajuta un cunoscator de franceza Carpati.org

"Joseph Vallot a aussi travaillé sur un projet de train qui devait amener les touristes sur le sommet du Mont Blanc "

PS: sper sa nu se super Cristi ca am "imprumutat" titlul de la el


Marți, 2 septembrie 2008 - 18:00  

mihai.telemark
mihai.telema..
Rucsac
 
3
JV a lucrat de asemenea la un proiect de tren care trebuia ( sau " ar fi trebuit ") sa duca turisti...


Marți, 2 septembrie 2008 - 19:51  

mike
mike
Rucsac
 
4
Nu ai gresit deloc la traducere....doar comentam cu tristete o astfel de idee si ma intrebam daca s-ar fi putut realiza la acel moment


Marți, 2 septembrie 2008 - 23:31  

mihai.telemark
mihai.telema..
Rucsac
 
5
Nu ar fi fost un lucru rau sa ajunga trenuletul acolo sus. "Alpinistii" nostri ar fi cautat alte vârfuri decât mont Blancul sa-si faca palmares Carpati.org


Miercuri, 3 septembrie 2008 - 00:11  

varverica
varverica
(admin)

 
6
Cat de [trist de] adevarat este citatul din Ioan Colman...


Joi, 4 septembrie 2008 - 14:29  


 




Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu

 
0,0623 secunde

GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2019) www.carpati.org