Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Doneaza

Calendar

Noiembrie 2014
LMMJVSD
12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930

Decembrie 2014
LMMJVSD
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
293031

Online

Vremea
Varful Nascarlat
Muntii Ciuc-Nascarlat

Voluntar in Carpati

Noua aparitie editoriala

Homepage

Lista de discutii

Pesteri in Podisul Mehedinti

   Ca de obicei, aseară, înainte de culcare, discutasem cu Edy Munteanu în camera de cabană despre perioada de dinaintea formării poporului român.

   Fiecare expunea cam tot ce știa despre ultimile valuri de popoare migratoare, despre pecenegi si mai ales despre cumani, înaintașii noștri tot mai probabili și o istorie tot mai credibilă în fața povestioarei cu Traian si Decebal.

 

   Noaptea am visat că eram fugărit, pe nedrept, căci eu eram de partea lor, de hoarde de pecenegi si cumani.

   Căutam să mă ascund în codrii cei de nepătruns, dar, ca în orice coșmar, migratorii erau mereu pe urmele mele.

   În cele din urmă ajung în fața unei guri de peșteră și mă grăbesc să mă pierd în străfundurile pământului.

   Doar că intrarea în peșteră era zăbrelită și eu zgâlțâi poarta din toate încheieturile. Privesc îndărăt cu spaimă și văd pecenegii și cumanii tăvălindu-se pe jos de râs:

   ,,Ce țară e asta a voastră, mă dacule, dacă aveți peșteri și accesul la ele, uite, la nevoie, vă este restricționat?!...”

 

   În Podișul Mehedinți carstul este împodobit cu adevărate perle ale cavernamentului subteran, peșteri ca Topolnița, Izverna, Mărtel ori Cloșani ducând până departe renumele speologiei românești.

   Dar, cum aveam să constatăm, accesul la bogăția de forme născute în întuneric este condiționat de aprobări de la Societatea Națională de Speologie și de la Comisia Monumentelor Naturii.

   Câteva peșteri rămân deschise și speologului de ocazie.

   ...Și chiar din cele de primă mână!

 

 

   1. PEȘTERA BALTA

   Urmăm șoseaua asfaltată ce duce de la Baia de Aramă la Drobeta Turnu-Severin până în comuna Balta.

   La capătul localității trecem Valea Topolniței și în dreptul unei troițe prindem poteca de pe versantul drept.

   După 1km traversăm un pârâu aproape de izvoarele sale, printre tufe mari de ferigi. După alți 300m ajungem la peșteră.

 

   Aven în față o peșteră compexă, cu două galerii principale aproape paralele, orientate spre nord.

   Peștera are trei intrări. Cea nordică corespunde unei insurgențe, celelalte două resurgenței pârâului ce străbate peștera.

   Între cele două galerii există și o galerie de legătură numită și Peștera Mică de la Balta. Aceasta are 220m.

   În porțiunea finală peștera este puternic concreționată, cu gururi, stalactite, stalagmite, coloane și scurgeri parietale.

   Pentru parcurgere se recomandă cizme înalte, cască și surse bune de iluminat.

 

 

   2. PEȘTERA CURECEA

   Se află tot pe raza comunei Balta, în Dealul Curecea, în zona numită ,,La Morminți”.

 

   Este o peșteră mare, polietajată, lunga de circa 4000m. Are două deschideri.

   Deschiderea nord-vestică se face într-o dolină, continuând cu un aven de 10m adâncime, dar ușor accesibil.

   Din galeria principală se deschid două ramuri:

-ramura nordică, parțial activă, are 250m dezvoltare și e mai greu de parcurs.

-ramura sudică are tavanul aproape orizontal, iar de el stau agățate stalactite din mondmilch de aproape 1m lungime.

   Planietatea tavanului e rezultatul eroziunii lente a calcarului de către apele freatice cu nivel relativ constant.

   În porțiunea sudică galeria principală face numeroase coturi și meandre, menținând morfologia diaclazelor, dar și planietatea tavanului, care devine reprezentativă pentru această peșteră.

   (Această planietate a tavanului se întâlnește și în Peștera Limanu de lângă Mangalia.)

   Spațiile largi fac parcurgerea peșterii ușoară.

   Spre capăt putem alege din două variante de parcurgere, variante ce se întâlnesc după circa 100m.

   Ieșirea se poate face și prin această deschidere din capătul sudic, gura de dimensiuni mai reduse, după ce am parcurs mai bine de 1100m de la intrare.

   Aceasta deschidere poate funcționa pe vreme ploioasă ca o insurgență, (loc de pătrundere a apei in subteran), planul Peșterii Curecea suprapunându-se peste confluența subterană a trei pâraie.

   Vizita durează 3-4ore și necesită surse sigure de iluminat, iar pe timp ploios cizme și, uneori, combinizon.

 

 

   3. PEȘTERA SFODEA

   Se află tot pe raza comunei Balta, de data aceasta în cătunul Sfodea.

   Deschiderea peșterii se află în nordul acestui sătuc, în masivul Boldul Izvorului.

 

   Este o peșteră cu un singur etaj, activă, cu o lungime de circa 700m.

   Se dezvoltă pe un sistem de diaclaze orientate est-vest, înguste și înalte.

   După intrarea joasă urmează o galerie cu înălțimi de 1-3m și o podea acoperită cu pietriș și nisip. Uneori aici se întâlnesc și mici ochiuri de apă.

   După 150m patrundem într-o sală mai complexă, unde privirea ne este atrasă de doi pilieri (stâlpi) de calcar de 3m înălțime.

   În zonele subfosile vedem lingurițe, clopote și marmite de eroziune.

   În porțiunea finală galeria devine activă și auzim zgomotul amplificat al unei cascade de 3m înălțime.

   Galeria se termina cu un lac de sifon impenetrabil, iar noi suntem nevoiți să ne întoarcem.

   Vizita durează 1,5ore și necesită echipament obișnuit.

   Nu se recomandă vizitarea peșterii în perioade foarte ploioase.

 

 

   4. PEȘTERA PODULUI

   Se mai numește și Peștera de la Ponoare.

   Din orașul Baia de Aramă urmăm drumul proaspăt asfaltat spre Izverna și după 5km coborâm în depresiunea îngustă a localității Ponoarele.

   Din centru nu facem dreapta, pe varianta nouă a drumului, ci ținem drept înainte și urcăm până la intrarea pe Podul Natural de la Ponoarele, numit și Podul lui Dumnezeu.

   (În prezent accesul auto pe pod e interzis.)

 

/PesteriMH3/img_4476-prel-a2.jpg

 

   Intrarea in Peștera Podului.


/PesteriMH1/img_4404-a2.jpg


   Este o peșteră complexă, polietajată, cu două deschideri.

   Intrarea de la Podul Natural este o arcadă larga de 15m și înalta de 3m, deschizând accesul într-o galerie decendentă.

   Lungimea totală a peșterii este de 734m.

 

/PesteriMH1/img_4408-a2.jpg

 

   Galeria are dimensiuni mari, de 10-12m lățime și 5-8m înălțime.

   Podeaua este acoperită cu argilă moale și noi am regretat faptul că nici măcar jambierele nu ni le-am scos la intrare. Ne-am noroit!...

   Spațiile mari fac ca lanternele noastre să-și dovedească limitele.

   Totuși remarcăm scurgeri de mondmilch pe pereții înclinați.

 

/PesteriMH1/img_4414-a2.jpg

 

   Deasemeni scurgeri calcitice alterate, de culori foarte curioase.

 

/PesteriMH1/img_4415-a2.jpg

 

   În perioadele foarte ploioase galeria principală se inundă și lacul astfel format nu poate fi trecut decât cu barca pneumatică.

   În zona din față galeria devine ușor ascendentă și podeaua este întreruptă de existența unui puț în formă de pâlnie.

   Această porțiune funcționează în două sensuri, ca scurgere a apelor din peșteră, ori ca preaplin atunci când apele din adâncuri au debit excesiv de mare.

 

   Zgomotul apei se aude în străfunduri și cum luminile noastre nu pătrund până acolo, odată ajunși pe marginea pâlniei... simțim că au apărut ,,bentițe de pielea găinii” pe picioare, între jambiere și pantalonii trei sferturi...

 

/PesteriMH1/img_4418-a2.jpg

 

   În partea din stânga urcă pe o pantă largă Galeria Fosilă.

   Ea prezintă spații largi și e bogat concreționată.

   Domuri masive.

 

/PesteriMH1/img_4424-a2.jpg

 

   Stalagmite cu mondmilch ,,mai proaspăt” pe crestet.

 

/PesteriMH1/img_4425-a2.jpg

 

   Stalactitele au o mare dezvoltare în grosime, multe dintre ele pierzându-și astfel formele caracteristice.

 

/PesteriMH1/img_4431-a2.jpg

 

   Stalactite minuscule și draperii de scurgere parietală.

 

/PesteriMH1/img_4434-a2.jpg

 

   Un frumos dom, dublu, ,,revopsit” cu calcit alb.

 

/PesteriMH1/img_4436-a2.jpg

 

   Forme curioase pe tavan.

 

/PesteriMH1/img_4437-a2.jpg

 

   Porțiune în care tavanul coboară fața de înălțimile sale obișnuite.

 

/PesteriMH1/img_4445-a2.jpg



   Urcând spre Galeria Fosilă.



/PesteriMH1/retezatul_mic_958-a2.jpg

 

   Draperii ca de mătase...



 

/PesteriMH1/img_4448-a2.jpg

 

   Un alt dom pastrat ceva mai curat.

   Temperatura în peșteră este destul de ridicată, aceasta fiind, probabil, o condiție pentru formarea unui strat fin de ,,mâzgă” întâlnit pe mai toate suprafețele peșterii.

 

/PesteriMH1/img_4451-a2.jpg

 


   In fața peretelui luminat.



/PesteriMH1/retezatul_mic_1007-a2.jpg



   Draperii ondulateși stalactite cu picaturi de apă în vârf.

 

/PesteriMH1/img_4452-a2.jpg

 

   Tavan bogat concreționat.

 

/PesteriMH1/img_4454-a2.jpg

 


    Prin sălile mari ale Peșterii Podului.



/PesteriMH1/retezatul_mic_979-a2.jpg



   Grafismul ciudat al ,,pieilor de leopard”.

 

/PesteriMH1/img_4462-a2.jpg

 

   Spre ieșire întâlnim un mucegai de mari dimensiuni, cu o gâzuliță prinsa în capcana sa.

 

/PesteriMH1/img_4472-a2.jpg

 

   Peștera podului este opera apelor pârâului Zăton, care se scurgeau cândva la nivelul actualei galerii, până dincolo de Podul Natural, căci legatura între arcada acestuia și gura peșteri s-a prăbușit ulterior.

 

   Ieșim din peșteră și urcam pe dealul de deasupra ei pentru a vedea câmpurile cu lapiezuri.

   Doar ca obiectivul aparatlui meu s-a cam aburit...

 

/PesteriMH3/img_4480-a2.jpg

 

   Dincolo de deal, pe partea opusă intrării principale, vedem și cea de-a doua gură de acces în Peștera Podului.

   O eventuala pătrundere pe aici ar putea pune probleme in zona pâlniei cu apa la bază.

 

/PesteriMH3/img_4484-a2.jpg

 

 

   5. PEȘTERA BĂLUȚA

   Din localitatea Ponoarele prindem drumul spre stănga, conform indicatorului rutier și mergem un timp pe firul unei văi, apoi urcă pantele spre primele case  ale cătunului Băluța.

   După vreo 3km noi lăsăm mașina în fața unor panouri de informare turistică și continuăm drumul pe jos spre Cheile Băluței.

 

/PesteriMH3/img_4489-a2.jpg

 

   După mai bine de 1km de mers pe jos ajungem în partea din amonte a cheilor și privirile ne sunt atrase de o bisericuță cocoțată pe un pinten de calcar.

   Cum oare vor fi urcănd băbuțele, duminica, la slujbă?!...

 

/PesteriMH3/img_4493-a2.jpg

 

   Cheile Băluței au o lungime de circa 1km și înălțimi ale pereților de calcare cuprinse între 300 și 400m.

   De menționat că în acest peisaj s-au tras prin anii 60 câteva cadre la filmul ,,Dacii”.

 

/PesteriMH3/img_4494-a2.jpg

 

   Gura Peșterii Băluța se deschide în versantul stâng la mai puțin de 10m înălțime relativă.

 

/PesteriMH3/img_4498-a2.jpg

 

   Peștera prezintă două etaje: unul inundat aproape tot timpul, iar celălalt, deasupra lui, e un etaj fosil cu diferite formațiuni carstice.

   Peștera are o lungime de 248m.

   Galeria inundată.

 

/PesteriMH3/img_4501-a2.jpg

 

   Ne întoarcem spre ieșire și căutăm pasajul de urcat în galeria fosilă.

 

/PesteriMH3/img_4505-a2.jpg

 

   Urme ale coloniei de lilieci din galeria fosilă.

 

/PesteriMH3/img_4500-a2.jpg

 

 

   6. PEȘTERA BULBA

   Mergem pe drumul dintre Baia de Aramă și Ponoarele circa 1km și vedem pe partea dreaptă o măsuță la umbra unei sălcii bătrâne.

   E locul în care trecem apele pârâului Bulba și începem să urcăm pe malul său stâng.

 

/PesteriMH2/img_4511-a2.jpg

 

   După 500-600m valea își strânge versanții și se închide cu portalul jos al Peșterii Bulba.

   Frunzișul copacilor (mesteceni) dă luminii o nuanță de verde.

 

/PesteriMH2/img_4513-prel-prel-album-a2.jpg

 

   Este o pestera mixtă, suborizontală, formată dintr-o rețea de galerii dispuse pe trei etaje, însumând 5160m.

   Peștera a fost săpată de apele ce vin din ponoarele de la Podul Natural, Zăton, Gura Iepurelui, Valea Găinii, Valea Mică și Valea Mare.

 

/PesteriMH2/img_4517-a2.jpg

 

   Fiind vorba de o pesteră activă și trebuind să mearga prin apele râului subteran, Alex și Edy trec la dezechipare. Pe jumătate.

 

/PesteriMH2/img_4519-a2.jpg

 

   Peștera Bulba găzduiește permanent o mare colonie de lilieci, ale căror urme se văd chiar de la intrare.

 

/PesteriMH2/img_4520-a2.jpg

 

   Peștera e bogat și divers concreționată, în galerii întâlnindu-se întreaga gamă de speleoteme.

   Temperatura medie în aceasta peșteră e de 12,5 grade, totuși apa e ca gheața...

 

/PesteriMH2/img_4523-a2.jpg

 

   După mai puțin de 20m nivelul apei scade și ,,exploratorii” ies pe podeaua umedă, în prima dintre săli.

 

/PesteriMH2/img_4524-prel-a2.jpg

 

   Dincolo de aceasta sală pârâul face un sifon deschis și pentru a trece de el trebuie sa te scufunzi până la piept.

   Brr! Nu merge! Înapoi!...

 

/PesteriMH2/img_4525-prel-a2.jpg

 

   Ieșirea din Peștera Bulba și ,,acoperișul” verde de la intrare.

 

/PesteriMH2/img_4526-a2.jpg

 

   Echiparea, că am înțepenit!...

   Peștera Bulba e de clasa de importanță A, pentru interesul științific pe care resursele sale îl reprezintă.

   Aici n-a fost nevoie să se zăbreleasca intraea, ea protejându-se singura prin acel sifon de dincolo de intrare.

 

/PesteriMH2/img_4534-prel-a2.jpg

 

   O ultimă privire...

 

   /PesteriMH2/img_4535-prel-a2.jpg

 

  

 

 

   7. PEȘTERA LAZULUI

   Pornim din Baia de Aramă spre Târgu-Jiu și în localitatea Apa Neagră facem stânga și mergem pâna în satul Cloșani.

   La confluența Motrului cu Motrul-Sec urmăm valea celui de-al doilea, pe un drum forestier, cale de vreo 4km.

   Portalul peșterii se vede, peste apă, chiar din drum. Portalul de intrare are dimensiuni de 4x3m.

 

/PesteriMH2/img_4541-prel-a2.jpg

 

   Străbatem pentru început un coridor mai spațios.

   De la inceput suntem contrariați de culoarea galben-ocru a pereților de calcar.

 

/PesteriMH2/img_4543-a2.jpg

 

   Sectorul cu înaintare comodă sfârșește rapid și trecem pe loc la mersul piticului.

 

/PesteriMH2/img_4545-a2.jpg

 

   Urmează Zona Labirint, în care nenumărați pilieri încep să complice morfologia galeriei, care devine foarte ramificată, pe alocuri labirintică.

 

/PesteriMH2/img_4550-prel-a2.jpg

 

   Un sistem de culoare înguste și sinuase pare că duce in toate părțile. Se poate urca și într-o scurtă galerie superioară, dar peștera e permanent descendentă.

   Încercăm să memorăm locurile prin care trecem.

   Podeaua e acoperită cu pietriș. Facem urme cu picioarele și săgeți orientate spre ieșire.

 

/PesteriMH2/img_4553-a2.jpg

 

   Diafragme si pilieri înclinați lasă loc de trecere doar sub forma unor găuri lenticulare.

 

/PesteriMH2/img_4558-a2.jpg

 

   Un minunat candelabru coboară din tavanul jos.

   Cercetăm cu atenție calcarul și-l asemănăm, mai-degrabă, cu o marmura de Carara...

 

/PesteriMH2/img_4560-a2.jpg

 

   Constatăm că întreg parcursul peșterii este descendent. Ne tot ducem spre fundul pământului.

   Privind în urmă, pare ca tavanul jos ne închide definitiv retragerea.

   Apoi descoperim pe pereții dinspre sensul de ieșire niște pete de vopsea galbenă și ne mai crește gradul de siguranță.

 

/PesteriMH2/img_4569-prel-a2.jpg

 

   Depășim un prag de 1,5m înălțime.

 


/PesteriMH2/img_4571-a2.jpg

 


   Nu e o peșteră pentru jucători din NBA...


/PesteriMH2/mehedinti_061-a2.jpg


    Într-un târziu, când încep să apară dureri de șale, de ceafă și de genunchi, ni se mai temperează entuziasmul și estimăm că am înaintat cam 400-500m.

   Ne afăm mult sub nivelul intrării și vadul uscat și plin de frunze de la gura peșterii până la râu spune ca la ape mari Peștera Lazului devine un imens sifon.

   Hotărâm să ne întoarcem.



Ieșire din adâncuri.



/PesteriMH2/mehedinti_046-a2.jpg

 

   (Mai spre adâncuri, în peretele drept apar mici afluenți, care dispar repede într-un nivel inferior.

   Se spune că spre capăt Peștera Lazului este inundată și nu se poate trece spre o altă ieșire.

   Deasemeni, în tavan se deschid hornuri ce ar putea face legătura cu Peștera-aven Sohodoalele Mici, săpata în platoul dolinar de deasupra.

   De fapt chir Peștera Lazului funcționează ca un ponor al numeroaselor doline din latoul carstic de deasupra.)

 

   Nu știm cât am ,,explorat” prin peșteră, căci în subteran totdeauna timpul trece mai repede și niciodată nu te va bate gândul să te uiți la ceas.

   Retragerea a fost mult mai rapidă decât ne așteptam, poate și din grabă ca Adriana, ramasă afară, să nu inceapă să se îngrijoreze.

 

/PesteriMH2/img_4574-prel-a2.jpg

 

   Revenim în drumul forestier trecând apele Motrului-Sec pe un podeț aflat în amonte de intrarea în peșteră.

 

/PesteriMH2/img_4577-a2.jpg

 

      Poftă bună la ,,peșterit!



   (Fotografii: Alex Grigoraș și Gigi Cepoiu.)

 

 

 

  

  



Sâmbătă, 27 august 2011 - 18:58 
Afisari: 4,173 


Postari similare:





Comentariile membrilor (5)

jhony
jhony
Busola
 
1
Asteptam continuarea. Foarte bine editat. Descrierea este una de inalta clasa. Termeni geomorfologici, speologici si geologici sunt frumos folositi. N-am inteles, intr-o singura zi ati facut atatea pesteri?


Sâmbătă, 27 august 2011 - 19:57  

ratza
ratza
Busola
 
2
Jos pălăria! Îmi pare rău că nu am și eu atîta timp liber la dispoziție ca să mă plimb prin țară, sînt sute de locuri în care vreau să ajung.


Duminică, 28 august 2011 - 09:24  

gigicepoiu
gigicepoiu
Coarda
 
3
@jhony: continuarea ar putea fi cu prezentarea unor pesteri din bazinul Jiului de Vest. Acolo noi am intrat in Pestera Răstovanului.
La Baia de Arama am stat doua zile si am innoptat la o pensiune in loc. Brebina, 2km pe drumul spre Baile Herculane.
(La Pestera Closani e custode nea Neculai Argintaru, zis si ,,Budală" si noi am crezut ca reusim sa-l induplecam sa mearga cu noi si sa ne deschida... N-a ținut.)

@ratza: timpul liber e un lucru relativ... Sa ne gândim la speologii care stau in pesteri cu zilele...
M-ar bucura daca informatiile din Articol ar folosi si altcuiva pentru a gasi in teren cele 7 pesteri!


Duminică, 28 august 2011 - 14:12  

ratza
ratza
Busola
 
4
Mie îmi vod folosi cu siguranță, la anul vreau să ajung la Herculane și să fac o tură prin zonă. Dacă tot e plin de peșteri, de ce că nu le vizitez și pe acestea? Carpati.org


Duminică, 28 august 2011 - 17:43  

alex_sandrin
alex_sandrin..
Caraba
 
5
M-am uitat la pozele expuse din turele făcute în acea perioadă. Am văzut și imaginile din alte ture anterioare. S-a umplut calculatorul de directoare cu diverse amintiri puse la păstrare.
Fără să iau în seamă alte detalii, realizez în acest moment ca sezonul estival s-a terminat și sunt surprins... de parcă timpul s-ar fi contractat și s-a terminat totul înainte de termen...
De acum începe un nou sezon. Să ne pregătim ținuta de gală pentru defilare...
Să auzim de bine.


Marți, 30 august 2011 - 09:15  


 




Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu

 
0,9292 secunde

The lyrics that count | GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante | Getamovie.org | Searchromania.net
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com | Patentsmania.com | Getacd.es | Design
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2014) www.carpati.org